Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 22/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 22/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 29-01-2014 în dosarul nr. 22/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIA PENALĂ NR. 22
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2014
PREȘEDINTE L. B. Judecător
S. P. M. Judecător
Grefier M. V.
Ministerul Public reprezentat de procuror D. S. din cadrul
Parchetului de pe lângă C. de A. C.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate prin încheierea de amânare a pronunțării din data de 15 ianuarie 2014, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, având ca obiect soluționarea apelurilor declarate de P. de pe lângă Tribunalul G. și S. R. reprezentat de ANAF București prin D.G.R.F.P.C., împotriva sentinței penale nr. 181 din 12 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
La apel au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.
CURTEA,
Asupra apelurilor de față;
Prin sentința penală nr. 181 din 12 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, în baza art. 9 alin. 1 lit. b și alin. 2 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 13 C.pen. și cu aplicarea art. 41-42 C.pen. a fost condamnat inculpatul D. C. V. fiul lui A. și M., născut la data de 13.06.1985, în municipiul D., județul V., domiciliat în ., la 4 (patru) ani închisoare și 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a –II-a ,b și c (funcția de administrator firmă și activitatea de comerciant) Cod penal.
S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a, b și c (funcția de administrator firmă și activitatea de comerciant) Cod penal pe durata prevăzută de art. 71 C.pen.
S-a dispus comunicarea prezentei sentințe penale după rămânerea definitivă a acesteia la Oficiul Național al Registrului Comerțului.
S-a constatat că partea responsabilă civilmente . Tg-J. a fost radiată din Oficiul Național al Registrului Comerțului.
A fost obligat inculpatul D. C. V. la plata către S. R. – A.N.A.F. București – D.G.F.P. G., cu sediul în Tg-J., ., județul G. – a sumei de 1.305.712 lei reprezentând despăgubiri civile cu penalitățile și dobânzile aferente până la achitarea integrală a debitului.
A fost respinsă cererea părții civile privind instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatului.
S-a constatat că în prezenta cauză prin încheierea nr. 40/12.06.2012 a Tribunalului G. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului D. C. V. pe o durată de 30 de zile, măsură preventivă ce nu a fost pusă în executare până în prezent, subzistând în continuare.
A fost admisă cererea formulată de apărătorul desemnat din oficiu N. M. de majorare a onorariului de la suma de 200 lei la suma de 400 lei.
A fost obligat inculpatul în baza art. 191 C.pr.pen. la 4.000 cheltuieli judiciare statului, din care suma de 400 lei reprezentând onorariu avocat oficiu ce va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul G. nr. 606/P/2010 din 05.09.2012 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D. C. V. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. b și alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen.
În fapt, s-a reținut că inculpatul D. C. V. este cunoscut cu condamnări la pedeapsa închisorii de 1 an cu suspendare și respectiv 7 ani cu executare pentru infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 215 alin. 1-5 C.pen. conform sentinței penale nr. 81/10.03.2011 a Judecătoriei Mediaș și sentinței penale nr. 261/24.09.2009 a Tribunalului Hunedoara.
S-au reținut în sarcina inculpatului prejudicii aduse bugetului de stat în sumă de 31.976 lei, respectiv 112.461 lei.
De asemenea, față de inculpatul D. C. V. a fost pusă în mișcare acțiunea penală la data de 30.11.2011 în dosarul nr. 856/P/2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu tot pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, fiind reținut în sarcina acestuia un prejudiciu total adus bugetului de stat de 629.246,00 lei.
S-a reținut faptul că inculpatul D. C. V. în vârstă de 26 de ani, cu antecedente penale s-a sustras urmăririi penale, motiv pentru care nu a fost posibilă prezentarea materialului de urmărire penală.
În prezent inculpatul D. C. V. se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate de 7 ani cu executare și figurează urmărit la nivel național conform dispoziției I.G.P.R. nr._ din 14.11.2011 emisă în baza mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea nr. 309/21.09.2011 eliberat de Tribunalul Hunedoara.
La data de 06.12.2010 Garda Financiară – Secția G. a sesizat organele de urmărire penală solicitând efectuarea de cercetări față de D. C. V. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală constând în aceea că în perioada 2007-2010, în calitate de administrator al . Tg-J. a emis facturi fiscale și a livrat mărfuri către . Slatina și . Sibiu, realizând venituri pe care nu le-a înregistrat în evidențele contabile, fapt ce a produs un prejudiciu total bugetului de stat de 1.287.757 lei compus din 699.068 lei TVA de plată și 588.689 lei impozit pe profit.
Aceleași aspecte au fost sesizate la data de 12.01.2011 și de către D.G.F.P. G. în urma efectuării inspecției fiscale la . Tg-J., stabilindu-se un prejudiciu adus bugetului de stat de 1.996.956 lei, având în vedere și majorările de întârziere la impozitul pe profit și TVA-ul de plată de 315.997 lei și respectiv 375.247 lei.
. Tg-J. are sediul social în municipiul Tg-J., .. 14, județul G., având în principal obiect de activitate recuperarea deșeurilor și resturilor nemetalice reciclabile.
La data de 22.11.2007 inculpatul D. C. V. a preluat părțile sociale și calitatea de administrator al acestei societăți comerciale de la fostul asociat, martorul P. D., ocazie cu care acesta a preluat și arhiva societății.
În urma efectuării de verificări încrucișate de către Garda Financiară – Secția G. s-a stabilit faptul că societatea comercială administrată de inculpat în perioada 2007-2010 a desfășurat activitate comercială care este atestată de un număr de 125 de facturi fiscale identificate în evidențele contabile ale clienților societății comerciale . Slatina și . Sibiu, în valoare totală fără TVA de 3.679.307,40 lei, iar T.V.A. înscris pe facturi fiind de 699.068,41 lei, decontate atât în numerar cât și prin contul bancar deschis la Raiffeisen Bank Tg-J. al societății administrate de inculpat.
Studiind bazele de date informatice ale Ministerului Finanțelor P. a rezultat faptul că . Tg-J. nu a depus la organele fiscale în perioada 2007-2010 nici un fel de decont sau declarații privind activitatea desfășurată și obligațiile fiscale datorate bugetului de stat, nu a depus declarația 394 privind achiziții sau lucrări de bunuri nominale pe clienți și furnizori și nu a depus bilanțuri contabile, nefiind astfel declarate operațiunile impozabile.
Garda Financiară – Secția G. a calculat că prejudiciul total bugetului de stat de 1.287.757 lei este compus din 699.068 lei T.V.A. de plată și 588.689 lei impozit pe profit.
În urma inspecției fiscale efectuate de D.G.F.P. G. s-a constatat faptul că în evidențele contabile ale . Tg-J. nu au fost înregistrate veniturile din relațiile comerciale cu . Slatina și . Sibiu și nici cele din relațiile comerciale desfășurate cu . C., în valoare de 3.730.607 lei, din care T.V.A. în sumă de 708.815,38 lei, valoarea totală a veniturilor realizate și neînregistrate fiind de 4.439.422,89 lei.
În lipsa documentelor care să ateste cheltuielile deductibile echipa de inspecție fiscală a estimat întreaga sumă a fi profit impozabil, constatând că bugetul de stat fiind prejudiciat cu suma totală de 1.996.956 lei, compus din suma de 596.897 lei impozit pe profit și 708.815 lei TVA de plată, la care se adaugă și majorările de întârziere la impozitul pe profit și T.V.A.-ul de plată de 315.997 lei și respectiv 375.247 lei.
Inculpatul D. C. V., administratorul societății, deși a fost legal citat atât de către Garda Financiară – Secția G. cât și de D.G.F.P. G., nu s-a prezentat la sediul organelor de control și nu a depus nici un document de evidență contabilă, actele de constatare fiind întocmite în lipsa acestuia.
Organele de poliție au procedat la audierea reprezentanților . Slatina și . Sibiu, martorii C. V. și T. C., ocazie cu care aceștia au confirmat realitatea tranzacțiilor comerciale desfășurate cu societatea comercială administrată de inculpatul D. C. V. și plata sumelor de bani aferente facturilor fiscale emise de acesta.
Martorul C. V., directorul general al . Tg-J. a declarat faptul că facturile fiscale emise de către . Tg-J. au fost achitate cu numerar și ordine de compensare, dar că nu poate preciza persoana care a reprezentat firma furnizoare la momentul efectuării tranzacțiilor în cauză.
Martorul T. C., administratorul . Sibiu a declarat că inculpatul D. C. V. s-a prezentat personal la sediul firmei sale, a încheiat contractul de vânzare-cumpărare din 05.12.2007 și a livrat mărfurile menționate în facturile fiscale emise de acesta care a completat aceste facturi în prezența martorului. Mărfurile livrate de inculpatul D. C. V. au fost achitate de către clientul beneficiar . Sibiu atât cu numerar cât și prin contul bancar deschis la Raiffeisen Bank Tg-J..
Raportul de constatare tehnico-științifică nr._/03.04.2012 întocmit de I.P.J. G. – Serviciul Criminalistic a confirmat faptul că scrisul de pe majoritatea facturilor fiscale emise de . Tg-J. către . Sibiu a fost executat de D. C. V., iar semnăturile de la rubrica „semnătura și ștampila furnizorului” de pe acestea aparțin inculpatului D. C. V..
De asemenea, semnăturile de la rubrica „vânzător” de pe contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 05.12.2007 între . Sibiu și . Tg-J. au aparținut lui D. C. V..
Modele de comparație privind scrisul și semnăturile aparținând inculpatului D. C. V. au fost obținute de către organele de poliție de la Oficiul Registrului Comerțului G..
Cu adresa nr. 1387/23.04.2012 și documentele anexă Raiffaisen Bank a comunicat faptul că inculpatul D. C. V. este singura persoană care deține specimen de semnătură și poate dispune de contul bancar și a atașat extrasele de cont pentru perioada 01.01._12 în format electronic.
Pentru stabilirea prejudiciului cauzat bugetului de stat în cauză a fost dispusă și efectuată o expertiză contabilă care a concluzionat faptul că în urma examinării rulajelor de cont în format electronic pentru perioada 01.01._12 aferente contului deschis de către . Tg-J. la Raiffeisen Bank Tg-J., a chitanțelor atașate la facturile fiscale emise precum și a declarațiilor date de reprezentanții firmelor beneficiare existente la dosarul cauzei rezultă faptul că facturile fiscale emise către cei trei beneficiari au fost încasate fie în numerar, fie prin virament bancar.
Inculpatul, deși a fost legal convocat de către expertul contabil desemnat, nu a dat curs convocărilor, scrisoarea cu confirmare de primire fiind returnată în data de 09.05.2012 cu mențiunea „destinatar plecat din localitate, nu se cunoaște noua adresă” și nu a depus nici un fel de document de evidență contabilă nici organelor fiscale, nici celor de cercetare penală și nici expertul contabil.
În conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și normelor din 19.03.2008 privind realizarea expertizelor fiscale care prevăd că „dacă după analiza întregului material documentar existent la dosarul cauzei și pus la dispoziție de către părți, nu poate fi determinată mărimea bazei de impunere, consultantul fiscal va proceda la estimarea acesteia, după regulile utilizate de organele fiscale, expertul a procedat la calcularea bazei de impunere, aceasta fiind aceiași cu cea stabilită de organele fiscale, adică suma de 3.730.607 lei.
Impozitul pe profit aferent acesteia este de 596.897 lei, iar T.V.A. datorată este de 708.815 lei, prejudiciul total adus bugetului de stat de către inculpatul D. C. V. fiind de 1.305.712 lei.
Modalitatea de calcul a prejudiciului este dată de stabilirea bazei de impunere prin însumarea valorii fără T.V.A. a tuturor facturilor emise către cei trei beneficiari și aplicarea cotelor procentuale aferente, reprezentând impozit pe profit și T.V.A. datorată.
Până la data întocmirii raportului de expertiză suma de 1.305.712 lei reprezentând prejudiciu adus bugetului de stat nu a fost achitată de către persoana responsabilă, administratorul societății . Tg-J..
Cu adresa nr. 234/02.03.2012 Primăria comunei Măciuca din județul V. a comunicat faptul că inculpatul D. C. V. nu figurează în evidențele fiscale cu bunuri mobile și imobile ca proprietar și că acesta are domiciliul pe teritoriul comunei Măciuca la bunicul său, PopaGheorghe, iar din discuțiile purtate cu acesta a reieșit faptul că inculpatul D. C. V. este plecat de peste 10 ani fără a ști unde locuiește.
În aceste împrejurări nu au putut fi instituite măsuri asiguratorii în cauză, prejudiciul rămânând nerecuperat în totalitate.
Organele de poliție au făcut demersuri de identificare și audiere a inculpatului D. C. V., ocazie cu care a fost identificat la domiciliul său numitul P. G., bunicul matern al inculpatului, care a declarat că nepotul său este plecat în Spania de aproximativ 4 ani, dar nu știe în ce localitate și nici data când revine în țară, întrucât cei doi nu păstrează o legătură strânsă.
Inculpatul D. C. V. a preluat părțile sociale ale mai multor societăți comerciale și ulterior a desfășurat activități comerciale și a realizat venituri din comercializări de mărfuri fără a le înregistra și declara organelor fiscale, prejudiciind în acest fel bugetul de stat cu sume importante de bani sau a înșelat mai mulți reprezentanți de societăți comerciale de la care a cumpărat mărfuri pentru plata cărora a emis file de CEC fără acoperire bancară.
În acest sens exemplificăm cazul . Mediaș și . Petroșani în numele cărora inculpatul a săvârșit acte de evaziune fiscală și înșelăciune în mod continuat.
Prin rechizitoiu s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de D. C. V. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 și art. 43 din legea nr. 82/1991.
În cursul urmăririi penale S. R. prin D.G.F.P. G. s-a constituit parte civilă în procesul penal.
Starea de fapt mai sus expusă a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: procesul verbal de constatare nr._ din 03.12.2010 al Gărzii Financiare – Secția G.; procesul verbal de constatare nr. 220 din 11.01.2011 al D.G.F.P. G.; raportul de expertiză contabilă; raportul de expertiză tehnică grafoscopică; facturi fiscale și chitanțele aferente; procese verbale de căutare a inculpatului; sentința penală nr. 81 din 10 martie 2011 a Judecătoriei Mediaș, dosar nr._ ; sentința penală nr. 261 din 24.09.2009 a Tribunalului Hunedoara – Secția Penală, dosar nr._ ; rechizitoriul nr. 856/P/2010 din 30.11.2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu; actele adiționale ale . Tg-J., prin care inculpatul D. C. a preluat părțile sociale ale societății; declarații martori, etc.
Prin încheierea nr. 40/12.06.2012 pronunțată de Tribunalul G. în dosar nr._ s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului D. C. V. pe o durată de 30 de zile, măsură preventivă ce nu a fost pusă în executare până în prezent, subzistând în continuare.
Cercetarea judecătorească:
Inculpatul D. C. V. deși a fost legal citat nu a fost prezent la niciun termen de judecată, sustrăgându-se cercetării judecătorești, cum de altfel se sustrage executării unei pedepse de 6 ani închisoare și mandatului de arestare emis în prezenta cauză.
În timpul cercetării judecătorești au fost audiați sub prestare de jurământ martorii P. D., T. C., M. N. V. depozițiile acestora neaducând elemente noi față de starea de fapt expusă în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul G..
La termenul din 29 mai 2013, în baza art. 327 alin. 3 C.pr.pen. tribunalul a dat citire declarației martorului C. V. luată în cursul urmăririi penale, reținând că ascultarea acestuia nu mai este posibilă, diligențele făcute în acest sens rămânând fără rezultat.
Tribunalul analizând întregul material probator administrat în cauză atât în cursul urmării penale cât și în cursul cercetării judecătorești a reținut starea de fapt expusă în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul G. fiind evident că inculpatul se face vinovat de săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată.
Tribunalul a constatat din coroborarea documentelor întocmite de organele fiscale, declarațiile martorilor și raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză, că inculpatul D. C. V. în calitate de administrator al . Tg-J. în perioada 2007-2010 a derulat tranzacții comerciale cu . Sibiu, . Slatina și . C., veniturile realizate nefiind înregistrate în evidențele contabile în scopul sustragerii de la plata către bugetul statului a sumei de 1.305.712 lei, reprezentând impozit pe profit și TVA la care se adaugă dobânzi și penalități, activitate ilicită ce întrunește elemente constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b și alin. 2 din Legea nr. 241/2005, prezumția de nevinovăție a cărei beneficiar a fost inculpatul fiind răsturnată fără putință de tăgadă.
În drept, fapta inculpatului în descrierea de mai sus, reținută de tribunal după terminarea cercetării judecătorești întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b și alin. 2 din Legea nr. 241/2005, text de lege în baza căruia aceasta urmează să fie condamnat cu aplicarea art. 41, 42 C.pen. și cu aplicarea art. 13 Cod penal (legea penală mai favorabilă).
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de dispozițiile art. 72 Cod penal, reținând că inculpatul s-a sustras procesului penal și este condamnat definitiv pentru infracțiuni de același gen concurente cu cele deduse judecății.
În consecință, tribunalul urmează să condamne inculpatul la o pedeapsă privativă de libertate cu orientare spre moderat apreciind că în acest mod poate fi atins scopul educativ, preventiv și punitiv al pedepsei.
Totodată, inculpatului i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a –II-a ,b și c ( funcția de administrator firmă și activitatea de comerciant) Cod penal considerând tribunalul că acesta este nedemn, față de modalitatea de săvârșire a faptelor, de a fi ales în autorități publice, în funcții elective publice, să ocupe o funcție ce implică exercițiul autorității de stat și bineînțeles să ocupe funcția de administrator firmă și activitatea de comerciant de care s-a folosit în realizarea rezoluției infracționale.
Au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a, b și c (funcția de administrator firmă și activitatea de comerciant) Cod penal pe durata prevăzută de art. 71 C.pen.
S-a dispus comunicarea prezentei sentințe penale după rămânerea definitivă a acesteia la Oficiul Național al Registrului Comerțului.
S-a constatat că partea responsabilă civilmente . Tg-J. a fost radiată din Oficiul Național al Registrului Comerțului, așa cum reiese din certificatul constatator atașat la dosarul cauzei.
În baza art. 14 C.pr.pen. combinat cu art. 346 C.pr.pen. rap. la art. 998-999 din vechiul cod civil a fost admisă acțiunea civilă așa cum a fost formulată, în sensul obligării inculpatului D. C. V. la plata către S. R. – A.N.A.F. București – D.G.F.P. G. – a sumei de 1.305.712 lei reprezentând despăgubiri civile cu penalitățile și dobânzile aferente până la achitarea integrală a debitului.
S-a respins cererea părții civile privind instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatului, întrucât din cercetările efectuate a rezultat că acesta nu deține bunuri mobile sau imobile.
S-a constatat că în prezenta cauză prin încheierea nr. 40/12.06.2012 a Tribunalului G. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului D. C. V. pe o durată de 30 de zile, măsură preventivă ce nu a fost pusă în executare până în prezent, subzistând în continuare.
Dată fiind complexitatea și durata cauzei s-a admis cererea formulată de apărătorul desemnat din oficiu N. M. de majorare a onorariului de la suma de 200 lei la suma de 400 lei.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel P. de pe lângă Tribunalul G. și partea civilă S. R. prin ANAF reprezentată prin DGRFP C..
Parchetul de pe lângă Tribunalul G. a arătat, prin motivele de apel, că pedeapsa de 4 ani închisoare este greșit individualizată; solicită majorarea acesteia, întrucât inculpatul s-a sustras judecății, iar prejudiciul nu a fost recuperat. S-a mai arătat că în mod greșit instanța de fond nu a efectuat contopirea pedepselor aplicate inculpatului; s-a mai solicitat menținerea arestării preventive a inculpatului, întrucât s-a luat măsura arestării preventive în lipsă. Prin concluziile orale procurorul a arătat că nu menține ultimul motiv de apel, întrucât mandatul de arestare preventivă nu s-a pus în executare, inculpatul sustrăgându-se procesului penal.
Partea civilă S. R. prin ANAF reprezentată prin DGRFP C. a solicitat prin motivele de apel majorarea sumei la plata căreia a fost obligat inculpatul către partea civilă S. R. prin ANAF reprezentată prin DGRFP C. la suma de 2.046.697 lei despăgubiri civile, cu dobânzile și penalitățile aferente până achitarea integrală a debitului. S-a mai solicitat instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului.
Apelurile sunt fondate.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel formulate, precum și din oficiu, sub toate aspectele, C. constată că instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă și concordantă cu probele administrate în cauză, iar încadrarea juridică este, de asemenea, justă.
Din probele administrate, respectiv procesul verbal de constatare nr._ din 03.12.2010 al Gărzii Financiare – Secția G.; procesul verbal de constatare nr. 220 din 11.01.2011 al D.G.F.P. G.; raportul de expertiză contabilă; raportul de expertiză tehnică grafoscopică; facturi fiscale și chitanțele aferente, actele adiționale ale . Tg-J., declarațiile martorilor, se reține că inculpatul D. C. V., în calitate de administrator al . Tg-J., în perioada 2007-2010 a derulat tranzacții comerciale cu . Sibiu, . Slatina și . C., veniturile realizate nefiind înregistrate în evidențele contabile în scopul sustragerii de la plata către bugetul statului a sumei de 2.046.697 lei, reprezentând impozit pe profit și TVA la care se adaugă dobânzi și penalități. Fapta inculpatului, astfel cum a fost reținută, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b și alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41, 42 C.pen. și art. 13 Cod penal.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, criticată prin motivele de apel formulate de parchet, se constată că aceasta s-a efectuat cu respectarea criteriilor generale prevăzute de dispozițiile art. 72 Cod penal, având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptei, modalitatea și împrejurările comiterii acesteia, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului, care s-a sustras procesului penal și este condamnat definitiv pentru infracțiuni de același gen concurente cu cele deduse judecății. Pedeapsa aplicată de instanța de fond este în măsură să-și realizeze scopul preventiv, educativ și sancționator prev. de art. 52 C.p. și nu se impune majorarea acesteia.
Se constată ca fiind întemeiat motivul de apel formulat de parchet privind aplicarea art. 85 C.p., care era obligatorie pentru instanță, motiv pentru care, văzând și disp. art. 379 pct. 2 lit. a C.p.p., va fi admis apelul declarat de parchet, va fi desființată în parte sentința, iar în baza art.85 C.p., se va dispune anularea suspendării condiționate a pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin s.p.nr.81/10.03.2011 a Judecătoriei Mediaș, definitivă prin d.p.nr.590/17.05.2011 a Curții de A. A. I..
În baza art.36 alin.1 C.p., art.34 lit.b C.p., se va contopi această pedeapsă de 1 an închisoare cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată în prezenta cauză, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare, pe care o va executa inculpatul.
Instanța apreciază că, întrucât la instanța de fond nu s-a efectuat contopirea și cu pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin s.p. 261 din 24.09.2009 a Tribunalului Hunedoara, nu se poate efectua această contopire direct în apel, pentru a nu lipsi inculpatul de o cale de atac efectivă cu privire la acest aspect, inculpatul având posibilitatea de a solicita ulterior contopirea pedepselor pe cale separată.
Cu privire la cel de-al treilea motiv de apel formulat în scris de parchet, privind menținerea stării de arest a inculpatului, nu se va mai proceda la analiza acestuia, întrucât nu a mai fost susținut de procuror la instanța de apel.
Se constată ca fiind întemeiate motivele de apel formulate de partea civilă. Astfel, la instanța de fond – fila 8 din vol. I, s-a depus cererea de constituire ca parte civilă cu suma de 2.046.697 lei despăgubiri civile, cu dobânzile și penalitățile aferente până achitarea integrală a debitului, astfel că instanța de fond în mod greșit a obligat inculpatul numai la plata sumei de 1.305.712 lei reprezentând despăgubiri civile cu penalitățile și dobânzile aferente până la achitarea integrală a debitului.
Pentru aceste considerente, văzând și disp. art. 379 pct. 2 lit. a C.p.p., art. 14 C.pr.pen. și art. 346 C.pr.pen., precum și principiul reparării integrale a prejudiciului cauzat, va fi admis apelul părții civile, va fi desființată în parte sentința și se va majora suma la plata căreia a fost obligat inculpatul către partea civilă S. R. prin ANAF reprezentată prin DGRFP C. la suma de 2.046.697 lei despăgubiri civile, cu dobânzile și penalitățile aferente până achitarea integrală a debitului.
Este de asemenea întemeiat motivul de apel privind luarea măsurii sechestrului, potrivit disp. art. 163, 164 C.p.p., identificarea bunurilor revenind organelor de executare proprii ale părții civile, motiv pentru care se va admite cererea formulată de aceeași parte civilă și se va dispune instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului.
Se vor menține celelalte dispoziții.
Văzând și disp. art.192 alin.3 C.p.p.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile declarate de P. de pe lângă Tribunalul G. și partea civilă S. R. prin ANAF reprezentată prin DGRFP C. împotriva sentinței penale nr. 181 din 12 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
Desființează în parte sentința.
În baza art.85 C.p., dispune anularea suspendării condiționate a pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin s.p.nr.81/10.03.2011 a Judecătoriei Mediaș, definitivă prin d.p.nr.590/17.05.2011 a Curții de A. A. I..
În baza art.36 alin.1 C.p., art.34 lit.b C.p., contopește această pedeapsă de 1 an închisoare cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată în prezenta cauză,în pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare, pe care o va executa inculpatul.
Majorează suma la plata căreia a fost obligat inculpatul către partea civilă S. R. prin ANAF reprezentată prin DGRFP C. la suma de 2.046.697 lei despăgubiri civile, cu dobânzile și penalitățile aferente până achitarea integrală a debitului.
Admite cererea formulată de aceeași parte civilă și dispune instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului.
Menține celelalte dispoziții.
În baza art.192 alin.3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu urmând a fi virată din fondurile M.J. către Baroul D..
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Ianuarie 2014.
L. B. S. P. M.
Grefier,
M. V.
Red.jud.SPM
j.f.A.S.N
IB – 20.02.2014.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 73/2014.... | Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 80/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
