Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 2198/2012. Curtea de Apel CRAIOVA

Decizia nr. 2198/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 29-10-2012 în dosarul nr. 2198/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ Nr. 2198

Ședința publică de la 29 Octombrie 2012

PREȘEDINTE G. V. Judecător

C. M. Judecător

G. C. A. Judecător

Grefier F. I.

Ministerul Public reprezentat de procuror D. N. T. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.

Pe rol, soluționarea recursului declarat de P. de pe lângă Judecătoria S. împotriva sentinței penale nr. 107 din 14 mai 2012, pronunțată de Judecătoria S. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit intimata inculpată G. L., reprezentată fiind de avocat Bobașu C., apărător ales și partea civilă A. – DGFP M..

Procedura completă.

S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat admiterea recursului declarat de P. de pe lângă Judecătoria S. și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță întrucât considerentele deciziei contrazic dispozitivul acesteia.

Avocat Bobalu C. pentru inculpat a solicitat admiterea recursului declarat de parchet, casarea hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spore rejudecare la instanța de fond, având în vedere contrarietatea existentă între considerentele și dispozitivul hotărârii pronunțate de prima instanță.

CURTEA,

Asupra recursului de față;

Prin sentința penală nr. 107 din 14 mai 2012, pronunțată de Judecătoria S. în dosarul nr._, în baza art. 4 din Lg.241/2005, a fost condamnată inculpata G. L. fiica lui I. și E., născută la data de 23.04.1970 în Orașul Motru, județul Gorj, CNP-_, domiciliată în orașul S. ..7 județul M., la 8 luni închisoare.

În baza art. 81 C.pen, a fost suspendată executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 8 luni.

În baza art.71 C.pen, s-a interzis inculpatei dreptul prevăzut de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b și lit.c C.pen., aceasta din urmă constând în interzicerea dreptului de a fi administrator al unei societăți comerciale.

În baza art. 71 alin.5 C.pen, a fost suspendată executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

In baza art. 359 alin. 1 Cod penal, s-a atras atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 83, 84 Cod penal privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

S-a luat act că DGFP M. și Garda Financiară Comisariatul General nu se constituie părți civile.

A fost obligată inculpata la 600 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu D. E., se va avansa din fondurile MJ.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria S. nr.441/P/2011 din 15.12.2011, a fost trimisă în judecată, în stare de libertate inculpata G. L., pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută și pedepsită de art. 4 din Legea nr. 241/2005.

În baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecatorești, respectiv proces verbal prin care se constată efectuarea actelor premergătoare, sesizarea Gărzii Financiare M., adresa nr.401/2011 emisă de ANF-DGFP M., adresele nr._/2011 și nr._/2011 emise de Garda Financiară M., copia confirmării de primire, invitația/somația . nr._/2011, adresa nr.4950/2011 emisă de AFP S., declarația martorului P. M., proces verbal de căutare la domiciliu, mandat de aducere, proces verbal de îndeplinire a procedurii de citare, nota unilaterală . nr._ emisă de Garda Financiară-secția M., adresa nr._/2011 emisă de AFP S., fișa cazierului judiciar instanța de fond a reținut urmatoarea stare de fapt:

La data de 3.03.2011 Garda Financiară M., existând suspiciuni cu privire la realitatea tranzacțiilor efectuate de . cu . și ca urmare a unui aviz de inspecție fiscală pentru extinderea perioadei de verificări, a emis invitația . nr._ prin care inculpata G. L., administrator al . era somată să se prezinte cu documentele contabile ale societății pe care o administrează, pe data de 9.03.2011.

Invitația a fost trimisă prin poștă iar pe data de 4.03.2011 inculpata a semnat de primirea invitației, așa cum a rezultat și din declarația martorului P. M., factorul poștal care i-a înmânat invitația.

Inculpata G. L. nu a prezentat documentele solicitate nici la data stabilită, 9.03.2011 și nici ulterior.

Așa cum a rezultat din procesul verbal de căutare la domiciliu, mandatul de aducere, proces verbal de îndeplinire a procedurii de citare efectuate în cursul urmăririi penale, procesul verbal pentru executarea mandatului de aducere (fila 22), inculpata a părăsit teritoriul României iar din discuțiile purtate cu membrii familiei a rezultat că este plecată în Franța și nu se știe noua adresă sau data la care va reveni în România.

Potrivit art.4 din Legea nr. 241/2005, `` Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale și bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somație ``.

Astfel cum se desprinde din dispozițiile art. 1 si 2 din Legea nr. 241/2005, acest act normativ are ca scop instituirea unor masuri de prevenire si combatere a infractiunilor de evaziune fiscală.

F. de aceasta precizare, analizand definitia infractiunii de evaziune fiscala prevazuta la art. 4 din Legea nr. 241/2005, instanta de fond a retinut, cu privire la calificarea subiectului activ, ca singura conditie este aceea ca persoana care deține documentele legale ce sunt supuse verificării, să le prezinte organelor de control, astfel incat subiect activ nu pot fi decat acele persoane care au calitatea de administrator, director sau reprezentant legal al unei societati comerciale, atunci cand infractiunea se savarseste in cadrul unei societati comerciale.

Latura obiectivă se realizează prin refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale și bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somație iar latura subiectiva se realizeaza numai cu intentie.

Din confirmarea de primire (fila 14) și declarația martorului P. M. a rezultat că, G. L. în calitate de administrator al . a primit personal invitația . nr._, prin care era somată să se prezinte la sediul Gărzii Financiare M. cu documentele contabile ale acestei societăți, pe data de 9.03.2011.

Cunoscând acest lucru, obligația de a se prezenta cu documentele contabile ale societății pe care o administrează, inculpata G. L. fără un temei justificat, nu s-a prezentat la sediul Gărzii Financiare M., mai mult decât atât, a părăsit teritoriul țării fără a aduce la cunoștința membrilor de familie noua adresă.

În drept, s-a reținut de catre instanta de fond că fapta inculpatei realizează elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută și pedepsită de art.4 din legea 241/2005.

La individualizarea judiciara a pedepsei au fost avute în vedere criteriile enumerate de art. 72 din Codul penal si anume: regulile generale de individualizare a sanctiunilor penale, limitele de pedeapsa stabilite de legea penala speciala (de la 6 luni la 3 ani inchisoare sau amenda), gradul de pericol social concret al faptei savârsite, circumstantele personale ale inculpatei, împrejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala, prejudiciul produs bugetului statului.

În ceea cea ce o privește pe inculpată, instanța a reținut că aceasta nu a mai fost condamnată anterior pentru comiterea vreunei fapte penale însă, ulterior savârsirii infracțiunii, atât în cursul urmaririi penale, cât si în cursul judecății, a refuzat să colaboreze cu organele judiciare.

Potrivit dispozițiilor art. 71 alin. 1 din Codul penal ``pedeapsa accesorie constă în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64``, iar în conformitate cu aliniatul al doilea al aceluiași articol ``condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a) – c) din momentul în care hotarârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executarii pedepsei.

Deși art. 71 alin. 2 din Codul penal impune aplicarea obligatorie a pedepsei accesorii constând în interzicerea tuturor drepturilor prevazute la art. 64 lit. a) – c) din acelasi act normativ, instanța a constatat că, raportat la circumstanțele speței, interzicerea dreptului de a alege nu răspunde niciunuia dintre dezideratele enunțate de art. 52 din Codul penal privind scopul pedepsei.

În baza art. 71 alin 2 Cod penal și față de considerentele anterior expuse, prima instanța a interzis inculpatei pe durata executarii pedepsei principale rezultante drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b, lit. c Cod penal, aceasta din urmă constând în interzicerea dreptului de a fi administrator al unei societăți comerciale.

Apreciind că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicată inculpatei poate fi atins si fără executarea acesteia, inculpata fiind la prima încalcare a legii penale și prezentând șanse sporite de reintegrare în societate si constatând că sunt îndeplinite și celelalte condiții impuse de art. 81 Cod penal (pedeapsa aplicata în prezenta cauza este închisoarea mai mica de 3 ani, inculpata nu a mai fost condamnată anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni), instanța de fond a dispus suspendarea condiționată a executarii pedepsei rezultante aplicate inculpatei pe o durată de 2 ani și 8 luni,

Cu privire la soluționarea laturii civile a cauzei, instanța de fond a retinut faptul ca părțile vătămate nu s-au constituit părți civile precum si faptul ca nu au fost dispuse măsuri asigurătorii.

In baza art. 163 Cod procedură penală, raportat la art. 11 din Legea nr. 241/2005, prima instanța a menținut măsura sechestrului asigurător.

În baza art. 12 din legea 241/2005, s-a interzis inculpatei să fie fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale, urmand ca, dacă a fost aleasă sa fie decăzută din drepturi.

În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005 si art. 7 din Legea nr. 26/1990, s-a stabilit comunicarea cate unei copii de pe hotarare, la data ramanerii definitive, catre Oficiul N. al Registrului Comertului si Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul M., pentru inscrierea cuvenitelor mentiuni.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria S..

In motivarea recursului se arata faptul ca dispozitivul sentintei pronuntate de J. S. este contrazis de considerentele hoatararii intrucat in considerente instanta arata ca se va mentine masura sechestrului asigurator in vreme ce in dispozitiv nu se regaseste o asemenea dispozitie.

S-a mai invocat in cuprinsul motivelor de recurs faptul ca, desi in considerentele hotararii se mentioneaza ca, in baza art 12 din legea nr. 241/2005 se interzice inculpatei sa fie fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societatim comerciale, iar daca a fost aleasa este decazuta din drepturi, in dispozitivul hotararii nu este mentionata o astfel de dispozitie, dispunandu-se ca pedeapsa accesorie, in temeiul art. 71 c.p. si art 64 lit c c.p., interzicerea dreptului de a fi administrator al unei societati comerciale, pedeapsa a carei executare a fost suspendata pe durata termenului de incercare, in baza art 71 alin 5 c.p.

In plus, desi in considerentele hoatararii s-a mentionat necesitatea comunicarii cate unei copii de pe hotarare, la data ramanerii definitive, catre Oficiul N. al Registrului Comertului si Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul M., pentru inscrierea cuvenitelor mentiuni, in dispozitiv nu se regaseste o astfel de mentiune.

Analizând recursul formulat în cauză, în raport cu motivele de recurs, dar și potrivit art. 3856 alin. 3 cod procedură penală, Curtea reține că acesta este fondat și urmează a fi admis, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. c Cod procedură penală, cu referire la cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 9 Cod procedură penală, intre considerentele sentintei recurate si dispozitivul acesteia existand contrarietate.

Astfel, desi in considerentele sentinței penale nr. 107 din 14 mai 2012, pronunțată de Judecătoria S., instanta arata ca se va mentine masura sechestrului asigurator, in dispozitivul hotararii nu se regaseste o asemenea dispozitie.

In plus, desi in considerentele hotararii se mentioneaza ca, in baza art 12 din legea nr. 241/2005, se va interzice inculpatei sa fie fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societati comerciale, iar daca a fost aleasa va fi decazuta din drepturi, in dispozitivul hotararii nu este mentionata o astfel de dispozitie, stabilidndu-se ca pedeapsa accesorie, in temeiul art. 71 c.p. si art 64 lit c c.p., interzicerea dreptului de a fi administrator al unei societati comerciale, pedeapsa a carei executare a fost suspendata pe durata termenului de incercare, in baza art 71 alin 5 c.p.

Lipseste din dispozitivul hotararii dispozitia de comunicare a cate unei copii de pe hotarare, la data ramanerii definitive, catre Oficiul N. al Registrului Comertului si Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul M., pentru inscrierea cuvenitelor mentiuni, desi in considerentele acesteia se mentioneaza necesitatea comunicarii cate unei copii de pe hotarare institutiilor amintite.

Avand in vedere considerentele mai sus expuse, Curtea constata existența cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. 1 pct. 9 Cod procedură penală si, în temeiul art. 38515 alin. 1 pct. 2 lit. c Cod procedură penală, va admite recursurile Parchetului de pe langa Judecătoria S. împotriva sentinței penale nr. 107 din 14 mai 2012, pronunțată de Judecătoria S. în dosarul nr._, va casa sentinta penală și va trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria S., urmând a se relua judecata din momentul dezbaterii, întrucât temeiul de casare vizează neconcordanța între dispozitiv și considerentele hotărârii pronunțate de instanța de fond, nesubzistând alte cauze de nulitate absolută a actelor procedurale sau procesuale efectuate.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod Procedură penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de P. de pe lângă Judecătoria S. împotriva sentinței penale nr. 107 din 14 mai 2012, pronunțată de Judecătoria S. în dosarul nr._ .

Casează sentința penală și trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria S..

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Onorariu avocatului din oficiu desemnat pentru inculpat în faza de recurs, în cuantum de 200 lei se va avansa din fondurile M.J.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 29.10.2012.

G. V. C. M. G. C. A.

Grefier,

F. I.

Red.jud. GCA

j.f. V.Z.

IB

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 2198/2012. Curtea de Apel CRAIOVA