Falsul intelectual. Art. 289 C.p.. Decizia nr. 685/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 685/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 29-03-2013 în dosarul nr. 685/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR. 685
Ședința publică de la 29 martie 2013
PREȘEDINTE T. M.- judecător
G. V.- judecător
C. Ș.- judecător
Grefier B. D.
Ministerul Public reprezentat prin procuror D. T. din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
***
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 15 martie 2013, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect soluționarea recursului declarat de P. de pe lângă J. Filiași împotriva sentinței penale nr. 42 din data de 03 mai 2012 pronunțată de J. Filiași în dosarul nr._, privind pe inculpata D. F..
La apelul nominal făcut cu ocazia pronunțării, au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită la data dezbaterilor.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
P. sentința penală nr. 42 din data de 03 mai 2012 pronunțată de J. Filiași în dosarul nr._, în temeiul art. 334 C.p.p., a fost respinsă cererea inculpatei de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 31 alin. 2 Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cp. în infracțiunea de neglijență în serviciu prevăzută de art. 249 Cp.
În temeiul art. 11 alin. 1 pct. 2 lit. b) C.p.p. rap. la art. 10 alin. 1 lit. d) C.p.p. a fost achitată inculpata D. F., fiica lui M. și E., născută la data de 05.07.1957 în municipiul C., județul C., cu domiciliul în mun. C., .. 32B, jud. D. posesoare CI . nr._, CNP_, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la prevăzute de art. 31 alin. 2 Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cp.
În temeiul art. 289 alin. 1 Cp. cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a, c) Cp. rap la art. 76 alin. 1 lit. e) Cp. și art. 63 alin. 3 Cp. a fost condamnată inculpata D. F. la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1.500 lei, pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual.
S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 631 Cp. privind înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în cazul sustragerii cu rea-credință de la executarea amenzii.
În baza art. 191 alin. 1 C.p.p. a fost obligată inculpata D. F. la plata sumei de 2.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. Filiași din data de 04.04.2011, emis în dosarul de urmărire penală nr. 777/P/2008, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de liberate a inculpatei D. F., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 289 alin. l din Codul penal și art. 31 alin. 2 din Codul penal rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal, cu aplicarea art. 33 alin. l lit. a din Codul penal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiași la data de 05.04.2011 sub numărul_ .
În fapt, prin rechizitoriu s-a reținut că, la data de 06.03.2008, ora 12,09, Consiliul Local Brădești, a publicat anunțul de invitație-participare nr._, pentru lucrarea de reabilitare drum comunal cu lungimea de 970 m și lățimea de 4,5 m, în com. Brădești, . urma căruia, .. C. a emis adresa nr. 105/06.03.2008, prin care își manifesta interesul pentru achiziționarea caietului de sarcini aferent, adresa înregistrată la Consiliul Local Brădești sub nr. 907/06.03.2008.
Proiectul întocmit anterior de .. la solicitarea .., se referea la reabilitarea prin betonare a întregii lungimi a drumului, respectiv 1.825 m cu o lățime a părtii carosabile de 6 m.
S-a mai reținut în continuare în rechizitoriu că în luna februarie 2008, inculpatul S. Ș. în calitatea să de primar și reprezentant al Primăriei Brădești, a solicitat unei alte societăți cu obiect de activitate proiectare, respectiv .. C. să modifice proiectul inițial întocmit de .. și să-l adapteze fondurilor bănești disponibile, astfel că proiectul întocmit în anul 2007 a fost modificat sub aspectul lungimii drumului ce urma să fie betonat, care a devenit de 970 m, lățimea platformei - 5,5 m și cea a părții carosabile care s-a redus la 4,5 m.
Din aceste împrejurări, s-a concluzionat în rechizitoriu, că procedura electronică de selecție a fost îndeplinită în mod formal, în fapt lucrarea de betonare a drumului fiind încredințată în mod favorizant către ...
Anunțul de participare din 06.03.2008 publicat de Consiliul Local Brădești a avut drept consecință primirea unei singure oferte, respectiv cea emisa de către .. selectată conform raportului procedurii de atribuire nr. 1070 din 18.03.2008.
S-a mai reținut și că, între P. comunei Brădești și .. a fost încheiat contractul de lucrări nr. 1127 din 24.03.2008 având ca obiect reabilitarea drumului comunal Tatomirești, la o valoare de 519.085,93 lei fără T.V.A.
În conținutul contractului, la art. 7 se prevedea că, „executarea contractului începe după constituirea garanției de bună execuție și predarea amplasamentului la data de 25.03.2008”.
Amplasamentul a fost predat la data de 27.03.2008, conform procesului verbal nr. 1 din această dată, după ce a fost emis și ordinul de începere a lucrărilor nr. 1183/25.03.2008, fără însă să fie constituită și garanția de buna execuție de către constructor.
P. Brădești a contractat și serviciile unui diriginte de șantier, în persoana învinuitei D. F., care a fost selectată potrivit propriei declarații, fără a depune vreo ofertă, la recomandarea .. și a unei alte primării pentru care .. a executat o altă lucrare cu aceeași dirigintă de șantier.
S-a mai reținut că pe parcursul execuției lucrărilor, dirigintele de șantier a întocmit procesele verbale pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse fiind efectuat și un control al Inspectoratului Județean în Construcții D., conform procesului verbal nr. 478/ 2008.
S-a arătat în rechizitoriu că executantul, prin întregul său personal angajat, a întocmit și semnat două liste cu cantități de lucrări - situații de plată, sub semnătura învinuitului P. D., aprobate prin semnătura de către dirigintele de șantier D. F. și primarul S. Ș., urmate de facturile nr._/16.04.2008 în valoare de 350.000 lei și_ din 28.05.2008 în valoare de 267.712 lei, facturi achitate integral de către Consiliul Local Brădești prin ordinele de plata nr. 81/16.04.2008 și 130/29.05.2008, către ., societate administrată de către Ș. D..
Situația de lucrări reprezintă listele centralizatoare ale unor alte documente care au stat la baza întocmirii acesteia, respectiv facturi, avize de expediție și alte evidențe de aprovizionare, transport și transfer spre execuție, toate emise printr-un program de calculator special creat și cumpărat de la firme specializate în domeniul construcțiilor.
S-a mai reținut în rechizitoriu că . s-a aprovizionat cu materiale și pentru ale lucrări, astfel că, nu există documente de achiziționare a acestora, speciale pentru lucrarea ce face obiectul prezentei cauze.
. nu a constituit inițial garanția de buna execuție anterior începerii lucrărilor și nici pe parcursul acestora, însă unitatea achizitoare, respectiv P. . său de credite, P. comunei Brădești, prin serviciul de contabilitate, a reținut aceasta garanție din plățile efectuate (respectiv, suma de 25.954,2 lei cu titlul de garanție de buna execuție - 5% din valoarea fără T. V.A. a contractului iar suma de 7.786,2 lei - 30% din garanția de buna execuție).
Recepția la terminarea lucrărilor a avut loc la 28.05.2008, fiind materializată în procesul verbal nr. 1880 semnat în calitate de membrii ai comisiei de recepție de învinuiții B. N., S. F., ambii funcționari în cadrul Primăriei comunei Bradesti, C. A. - Z., funcționar al Consiliului Județean D. - Direcția Tehnica - C. Drumuri și Poduri și B. A., D. F. și C. N., ultimul fiind reprezentant al proiectantului; totodată, învinuitul P. D., deși nu era reprezentant oficial al ., nu era angajat la această firmă și nu avea o fișă a postului, totuși în calitate de invitat, a semnat, de asemenea, procesul verbal de recepție.
În conținutul procesului verbal de recepție, s-a reținut că se face referire în mod repetat la faptul că vizează lucrările de reabilitare a drumului comunal Tatomirești, km. 0+000 - km. 0+970, precum și la constatarea comisiei de recepție privind executarea lucrărilor conform proiectului de execuție, corespunzător din punct de vedere cantitativ și calitativ. Comisia a admis recepția, deși nu au fost prezenți toți membrii acesteia, iar cei care au făcut deplasarea nu au efectuat verificări privind lungimea drumului betonat și nici alte măsurători, segmentul de drum reabilitat fiind parcurs cu autoturismul.
S-a mai reținut și că membrii comisiei de recepție au admis cu ușurința recepția lucrării, deși potrivit art. 14 din Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții, comisia de recepție examinează: executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile contractului, ale documentației de execuție, terminarea tuturor lucrărilor prevăzute în contract, precum și referatul de prezentare întocmit de proiectant cu privire la modul în care a fost executata lucrarea.
Inculpații prezenți în teren ca membrii ai comisiei de recepție, C. A. Z. și S. F., nu au avut obiecțiuni la recepție, în condițiile în care nu au efectuat măsurători pentru determinarea lungimii drumului betonat, lucru pentru care nu erau necesare cunoștințe de specialitate, pe care învinuitul C. A. Z. oricum le deținea, chiar dacă în conținutul procesului verbal de recepție s-a consemnat în mod evident o lungime a drumului reabilitat de 970 m. Ceilalți doi învinuiți membrii ai comisiei de recepție B. N. și Bizdoaca A. nu puteau avea dubii și face observații la recepție, în condițiile în care nici nu au fost prezenți la recepție, dar au semnat procesul verbal.
S-a mai reținut și că în condițiile în care învinuita D. F., în calitatea să de diriginte de șantier, ar fi examinat cartea tehnică a construcției, ar fi observat ca în conținutul proiectului tehnic nr. 14/2008 întocmit de .. prin adaptarea celui întocmit inițial de .., tocmai pentru a reduce lungimea drumului ce urma să fie reabilitat, se preciza în mod expres, realizarea unui drum betonat de 970 m. în devizul ofertă întocmit de către proiectant este consemnată suprafața îmbrăcămintei de beton de 4455 m.p.
Totodată, autoritatea contractantă în anunțul - invitație de participare nr._, la rubrica „obiectul contractului” precizase: reabilitare drum comunal în . - 970 m și l - 4,5 m iar în caietul de sarcini era prevăzut: tronsonul de drum pe care se vor executa lucrările de reabilitare are o lungime de 970 m și 4,5 m lățime.
Beneficiarul a achitat integral, către ., sumele facturate și consemnate în situațiile de lucrări, prin O.P. nr. 81/16.04.2008, în valoare de 350.000 lei și O.P. 130/29.05.2008, în valoare de 267.712,25 lei, documente de plată semnate de reprezentanții beneficiarului, respectiv învinuiții S. Ș. (primar) și H. D. F. (contabil).
În situațiile de lucrări emise de către .. s-au înscris la decontare toate cantitățile de lucrări consemnate în ofertă, deși cele real executate nu corespund acesteia. Aprobarea decontării acestor situații de plată a fost dată de către primar - învinuitul S. Ș., care a fost indus în eroare de către inculpata D. F. - diriginte de șantier, care a vizat aceste situații, le-a prezentat spre decontare, creând aparența veridicității acestora, mai ales că, procesul verbal de recepție a fost întocmit fără obiecțiuni.
S-a reținut de asemenea că în calitatea sa de diriginte de șantier, inculpata D. F., avea obligația de a urmări realizarea lucrărilor din punct de vedere tehnic, pe tot parcursul execuției acestora și să admită la plată numai lucrările corespunzătoare cantitativ și calitativ (art. 35 pct. 20 Ordinul nr. 595/2007).
Din cercetarea la fața locului, din data de 09.09.2008, efectuată de către organele de cercetare ale politiei judiciare a rezultat că lungimea drumului betonat efectiv era mai mică decât cea consemnată în documente, iar starea suprafeței carosabile pe una din benzi era degradată, în sensul prezentei a numeroase fisuri în stratul de beton. De asemenea, în ultima parte a sectorului de drum nu au fost colmatate rosturile între plăcile de beton. Aceste aspecte erau constatate practic la puțin peste trei luni de la finalizarea și recepția lucrărilor. Constatările cercetării la fata locului au fost reflectate și într-o planșă foto anexată procesului verbal întocmit.
În cauza a fost dispusă efectuarea unei expertize tehnice și a unui supliment la aceasta, ale căror concluzii au confirmat constatările din probele dosarului, rezultând atât deficiente calitative ale lucrării, cât și lipsa unei suprafețe de - drum betonat, ca o consecință a betonarii unei lungimi mai mici decât cea proiectată și decontată de 970 m.
Astfel, expertiza a stabilit că lungimea drumului betonat efectiv este de 932,5 m față de 970 m decontat, rezultând un minus de 37,50 m; lățimea părții carosabile este conform datelor tehnice, chiar cu un ușor plus, rezultând o medie de 4,54 m; de asemenea, grosimea stratului de beton executat a fost stabilită la o medie de 18,20 cm față de 18 cm decontată.
S-a reținut și că, privitor la suprafața betonată, expertiza a stabilit o cantitate de 4.276,40 m.p. îmbrăcăminte de beton ciment în care este inclusă și suprafața celor trei refugii, față de cei 4455 m.p. înscriși în situații de plată de .. și decontați de P. Brădești, rezultând o încasare în plus a contravalorii a 178,60 m.p. suprafața betonată.
Expertiza a concluzionat ca . a pus în operă, efectiv, cantități mai mici decât cele decontate de balast, nisip cilindrat, beton, ancore din oțel beton, detalierea acestora fiind reflectată în expertiză, suplimentul acesteia și anexe, rezultând numeroase inadvertențe care reflectă modul în care aceasta lucrare a fost executată.
Astfel, privitor la compactarea stratului de balast, s-au pus la dispoziție rapoartele de încercare cu nr. 11 și 12/2008 emise de S.C. ERPIA S.A. C., la data de 27.02.2008, practic înainte de ținerea licitației, încheierea contractului și începerea lucrărilor. Acest aspect s-a arătat că reflectă formalitatea licitației, în condițiile în care .., se manifesta ca un executant al acestei lucrări cu o lună înainte de a contracta cu beneficiarul și complicitatea celor implicați în executarea, verificarea și decontarea acesteia.
Discordanțe și date nereale s-au constat în avizele de expediție și situațiile de lucrări întocmite de către ., prin compartimentul său tehnic și contabil și prin neverificarea de către dirigintele de șantier a realității acestora.
S-a reținut că inculpata D. F. nu s-a considerat vinovată de comiterea vreunei infracțiuni, însă probele administrate în cauză și împrejurările de fapt infirmă susținerile acesteia, după cum urmează:
- motivarea cu privire la existența fisurilor pe suprafața betonului prin aceea ca beneficiarul a permis circulația, pe acest drum, a unor utilaje de mare tonaj, pentru realizarea unei lucrări de asfaltare a acestui drum, în continuarea segmentului betonat de .. și pentru construcția unui pod peste Valea Rea, în satul Tatomirești, s-a reținut că nu poate fi admisă, nefiind susținută de probe, în condițiile în care s-a constatat existenta fisurilor pe banda din stânga a drumului în sensul de urcare de la DE 70 către satul Tatomirești încă de la data de 09.09.2008, iar asfaltarea în continuare a drumului a fost contractată la data de 21.11.2008, ulterior cercetării efectuate asupra sectorului de drum betonat.
- susținerea inculpatei potrivit căreia stratul de balast și nisip pilonat s-a așternut pe întreaga lungime de 970 m a drumului, conform situațiilor de plată și procesului verbal de recepție, lungime măsurată personal, s-a reținut că este vădit contrazisă de probatoriul administrat în cauză; de altfel, s-a arătat că învinuita avea obligația profesională și contractuală, impusă de normele legale în această materie (art. 13 din Legea 10/1995) de a urmări în mod direct executarea lucrărilor și, scriptic, de a compara situația de lucrări cu cantitățile efectiv folosite în execuția acestora.
Astfel, fotografia zonei terminale a drumului betonat executată la 09.09.2008, cu ocazia cercetării la fața locului, când asfaltarea celuilalt segment de drum nu era realizată, s-a arătat că scoate în evidență, fără dubii existența balastului pe o porțiune de drum relativ scurtă și fără o grosime uniformă, iar a nisipului doar în imediata vecinătate a stratului de beton. Dacă afirmația inculpatei D. F. ar fi reală, s-a reținut că s-ar putea presupune ca odată constituit stratul de balast și nisip pilonat pe întreaga lungime de 970 m dar betonarea s-a realizat doar pe 932,5 m, atunci cei implicați în realizarea și verificarea lucrării, au admis o evidență, respectiv faptul ca betonul nu s-a așternut pe întreaga lungime a drumului.
- aspectul privind finalizarea tuturor straturilor sistemului rutier în cauză, în aproximativ aceeași limită de lungime este confirmată și de martorii P. V. și E. T., care au arătat în declarațiile lor ca dincolo de limita stratului de beton a fost așternut un strat de balast, dar neuniform ca grosime ci în panta descrescătoare pentru a asigura trecerea lină între sectorul de drum betonat și restul drumului care a rămas inițial pietruit.
- martorul E. T. a menționat existența inițială a unui țăruș de marcare probabilă a capătului de drum până la care să fie așternut stratul de beton iar în final betonarea s-a realizat mai scurtă, fără a ajunge până la acel loc.
S-a susținut în rechizitoriu că, criticile aduse expertizei de învinuiții P. D. și D. F. nu sunt susținute cu probe, existând elemente probatorii pentru execuția necorespunzătoare a lucrării, conform celor expuse mai sus. Mai mult, expertul a scos în evidență și lucrări executate în plus de .., cum ar fi lățimea părtii carosabile ușor mai mare, grosimea la margine a stratului de beton de asemenea peste cea proiectată, săpături pentru acostamente, volumul acostamentelor, cofrajele - ramă din tablă, ceea ce exclude o rea credință în efectuarea expertizei și reflectă obiectivitatea acesteia.
S-a arătat în rechizitoriu că faptele reținute au fost dovedite cu următoarele mijloace de probă: actul de sesizare (f.22); proces verbal de cercetare la fața locului și planșa foto (f.24-39); proiectul nr. 24/2007 întocmit de . (f.395-414); proiectul 014/2008 întocmit de . și devizul (f 415-468); adresa . cu înscrisuri (f. 126-167); adresa . înscrisurile anexe (f. 169-177); procese verbale de cercetare cu prilejul verificării și ridicării înscrisurilor de la P. .-110); documentația emisă de P. .-55; 469-493); contractul de lucrări (f. 494-503); contract de prestări servicii (f.504-505); procese verbale de verificare a calității lucrărilor ce devin ascunse (f. 531-536); situațiile de plată emise de . (521-530); ordinele de plată emise de P. .); alte documente tehnice (f.539-735); raport de expertiză tehnică și suplimentul acesteia (f. 193-270); declarațiile martorilor (f. 291-317); declarațiile învinuiților; adresa Primăriei comunei Brădești de constituire ca parte civilă; procese verbale prezentare material urmărire penală.
S-a reținut de asemenea că, prin adresa nr. 742/28.02.2011, P. comunei Brădești a precizat că, nu se constituie parte civilă în cauză, în faza de urmărire penală cu suma de 109.936,62 lei constituind prejudiciu nerecuperat, cauzat bugetului local al Consiliului Local Brădești din fonduri bănești de stat, care poate fi acoperit în caz de remediere a lucrărilor, până la recepția finală și își rezervă acest drept pentru faza de judecată.
În finalul rechizitoriului s-a reținut că prejudiciul cauzat statului român este cel stabilit prin expertiza care a calculat valoarea reală a lucrărilor, stabilind că .. a încasat de la P. Brădești, în mod nejustificat, suma de 109.936,62 lei, care reprezintă prejudiciu în cauză, produs de către învinuita D. F., în favoarea ., prin mijloace dolosive, de inducere în eroare a beneficiarului.
În cursul cercetării judecătorești, la termenul de judecată din data de 26 mai 2011, în baza disp. art. 20 alin. 1, art. 21 alin. 1 și art. 23 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, instanța a dispus scoaterea din cauză a părții vătămate P. . și introducerea în cauză în calitate de parte vătămată a Comunei Brădești - prin primar, dispunând citarea acesteia cu mențiunea de a preciza dacă se constituie parte civilă în prezenta cauză, cu ce sumă și ce reprezintă aceasta.
P. adresa nr. 2886 din data de 21.06.2011 P. comunei Brădești, jud. D. a comunicat aspectul că în urma ședinței de consiliu local din data de 25.02.2011 când dosarul se afla în faza de cercetare penală la P. de pe lângă J. Filiași înregistrat sub nr. 777/P/2008 prin Hotărârea nr. 11/2011 s-a dispus neconstituirea de parte civilă în dosarul mai sus menționat care a fost înaintat judecătoriei Filiași. La această adresă a fost atașată hotărârea mai sus menționată.
Analizând actele și lucrările dosarului prima instanță a constatat și reținut următoarele:
La data de 06.03.2008, autoritatea contractantă – Consiliul Local Brădești, în calitate de unitate achizitoare, a publicat anunțul invitație de participare nr._ pentru lucrarea de reabilitare a unui drum comunal cu lungimea de 970 metri și lățimea de 4,5 metri, situat în satul Tatomirești, ..
P. adresa nr. 163/06.03.2008, .. C. a comunicat Consiliului Local Brădești intenția sa de participare la licitația publică organizată pentru atribuire a lucrării, precum și de a achiziționa caietul de sarcini.
La licitația organizată la sediul Primăriei comunei Brădești în data de 18.03.2008, s-a înscris un singur ofertant, .., această societate fiind desemnată câștigătoare, după cum rezultă din raportul procedurii de atribuire nr. 1070 din 18.03.2008.
În data de 24.03.2008, între P. comunei Brădești și .. a fost încheiat contractul de lucrări nr. 1127 din 24.03.2008 având ca obiect reabilitarea drumului comunal Tatomirești, valoarea lucrărilor stabilită prin contract fiind de 519.085,93 lei, fără T.V.A. (fila 101-110 - vol II d.u.p.)
A doua zi, pe data de 25.03.2008 a fost emis ordinul de începere a lucrărilor nr. 1183/25.03.2008, amplasamentul lucrării fiind predat constructorului, câștigătorul licitației, la data de 27.03.2008. (fila 117- vol. II d.u.p.)
Între inculpată și P. . încheiat anterior începerii lucrărilor de construcție, contractul nr. 1300/01.04.2008, având ca obiect prestări servicii, inculpata fiind selectată fără a fi urmată una din procedurile prevăzute de OUG 34/2006, la recomandarea constructorului și a unei alte primării, în baza căreia inculpata a emis factura nr. 47/22.04.2008, în valoare de 1700 lei (filele 111-115 – vol. II d.u.p.), obligația inculpatei fiind de a asigura supravegherea lucrărilor de reabilitare a drumului comunal prevăzut în contractul nr. 1127 din 24.03.2008, încheiat între comuna Brădești și ..
Pe parcursul executării lucrărilor, inculpata, în calitatea sa de diriginte de șantier, a supravegheat lucrările efectuate de constructor, dar nu în mod permanent ci doar sporadic, nefiind prezentă în permanență pe șantier.
Calitatea lucrărilor efectuate a fost verificată și de Inspectoratul Județean în Construcții D., fiind încheiat cu această ocazie proces verbal de control al calității lucrărilor în faze determinante, nr. 478/2008. (fila 121 – vol. II d.u.p.).
Tot pe parcursul executării lucrării de construcție, inculpata a confirmat cantitățile de material, nisip, pietriș și beton, puse în operă de angajații constructorului, situațiile de lucrări emise de către .. fiind semnate de inculpată. (filele 335-337 și 338-340 vol II d.u.p.).
În baza acestor situații de lucrări, constructorul, ., a emis facturile nr._/28.05.2008 și_/16.04.2008 (fila 222 – vol I d.u.p.), prezentate spre decontare de constructor, P. comunei Brădești a efectuat un număr de 2 plăți către constructor, 350.000 lei cu ordinul de plată nr. 81/16.04.2008 (fila 136 vol II d.u.p.) și 267.712,26 lei cu ordinul de plată nr. 130/29.05.2008 (fila 137 - vol II d.u.p.), astfel încât . întreaga valoare prevăzută în contractul încheiat cu ..
Pe parcursul execuției construcției au fost întocmite și procese verbale pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse, acestea fiind întocmite pe parcursul execuției lucrărilor de dirigintele de șantier împreună cu inginerul P. D. din partea constructorului.
La data de 28.05.2008, după finalizarea lucrării, a fost întrunită comisia de recepție, compusă din martorii B. N., S. F., ambii funcționari în cadrul Primăriei comunei Bradesti, martorul C. A. Z., funcționar al Consiliului Județean D. - Direcția Tehnica - C. Drumuri și Poduri, martorul B. A., inculpata D. F. și C. N., ultimul fiind reprezentant al proiectantului.
La recepția lucrării a mai fost de față și martorul P. D., în calitate de invitat din partea constructorului, acesta semnând și el procesul verbal de recepție.
În momentul efectuării verificării lucrării executate, niciunul dintre membrii comisiei de recepție nu a efectuat măsurători ale drumului construit, așa cum rezultă din declarațiile martorilor B. N. (fila 75), S. F. (fila 79), C. Allin Z. (fila 80), T. I. (fila 81), declarații ce se coroborează cu declarațiile date de inculpată în cursul urmăririi penale și al judecății, lungimea drumului fiind verificată cu ajutorului kilometrajului unui autoturism și nu cu mijloace tehnice omologate, membrii comisiei parcurgând drumul construit cu autoturisme.
După această deplasare a membrilor comisiei de recepție pe drumul ce a făcut obiectul contractului de lucrări publice, procesul-verbal de recepției a fost încheiat în mod efectiv la sediul Primăriei comunei Brădești, fiind semnat ulterior de toți membrii comisiei. (fila 220 - vol I d.u.p.), inculpata semnând procesul verbal de recepție la rubrica „specialiști”.
Concluzia comisiei de recepție, consemnată în scris, a fost că lucrarea de construcție a fost executată complet și în mod corespunzător.
Drumul construit de . în baza contractului nr. 1127 din 24.03.2008 nu respectă însă parametrii tehnici stabiliți prin proiect și contract, întrucât acesta trebuia să aibă o lungime de 970 m și o lățime de 4,5 m, în total 4455 m.p., în realitate fiind construit un drum cu o lungime de 937 m și o suprafață betonată de 4284,34 mp., luând în calcul lățimea mai mare construită, decât în proiect și cele trei refugii construite suplimentar.
Astfel, conform măsurătorilor efectuate de expertul judiciar specialitatea topografie, geodezie și cadastru, C. V., cuprinse în concluziile raportului de expertiză efectuat în cursul cercetării judecătorești (fila 42-46), lungimea drumului construit este 932 mp cu o lățime de 4,5 m, totalul suprafeței betonate fiind de 4284,34 mp, față de 970 mp menționați în caietul de sarcini întocmit de autoritatea contractantă și 4.455 mp suprafață construită, menționați în contractul încheiat între ., valorile determinate de expertul judiciar prin efectuată în cursul cercetării judecătorești fiind apropiate de cele stabilite de expertul judiciar în expertiza judiciară efectuată în cursul urmăririi penale (932,5 m lungimea drumului, 4276 mp suprafață betonată).
Ca urmare a acestei diferențe între suprafața ce ar fi trebuit betonată conform contractului de achiziție publică și suprafața efectiv betonată, . constructorului, în plus față de valoarea ce trebuia achitată având în vedere suprafața real betonată, suma de 15.155 lei, ce constituie prejudiciu rezultat conform raportului de expertiză judiciară specialitatea drumuri și poduri, construcții feroviare, întocmit de expert judiciar Rosseti M. (fila 106-130, pct 3 – fila 113).
Valoarea prejudiciului de 15.155 lei, a fost valoarea pe care instanța a luat-o în considerare și nu valoarea de 109.936,62 lei, stabilită de expertul judiciar V. D.. în raportul de expertiză judiciară întocmit în cursul urmăririi penale.
Aceasta, întrucât expertul judiciar V. D. fără a avea dreptul de a verifica corectitudinea procedurii de atribuire a contractului de lucrări publice a modificat prețurile materialelor cuprinse în oferta câștigătoare, considerându-le nereale, fără a efectua calculul prejudiciului cu luarea în considerarea a prețurilor materialelor cuprinse în devizul atașat ofertei câștigătoare.
De altfel, corectitudinea procedurii de licitație, s-a reținut că nu face obiectul prezentei cauze, iar procedura de desfășurare a licitației și modul de atribuire al contractului către . nu au fost contestate conform procedurii speciale prevăzute de OUG 34/2006.
S-a reținut de asemenea că nu prezintă relevanță pentru vinovăția sau nevinovăția inculpatei modul în care a fost elaborat caietul de sarcini, faptul că . ar fi identificat oferta publicată în SEAP și ar fi transmis intenția să de participare în doar 4 ore de la publicarea anunțului, sau faptul că la licitație ar fi participat un singur ofertant, aceste aspecte prezentate în cuprinsul rechizitoriului neavând legătură cu infracțiunile imputate inculpatei, al cărei rol în executarea lucrării a început după încheierea contractului de lucrări publice între comuna Brădești și ., inculpata neavând nici o implicare în încheierea acestui contract.
De asemenea, s-a reținut că nu prezintă relevanță în prezenta cauză aspectele prezentate de P. privind valoarea prejudiciului calculată în cursul urmăririi penale, întrucât în raportul de expertiză judiciară întocmit în timpul urmăririi penale expertul judiciar V. D., au fost modificate prețurile materialelor și costul manoperei cuprinse în oferta câștigătoare depusă de societatea câștigătoare, ., deși obiectul cauzei nu privește legalitatea procedurii de licitație ci doar executarea lucrării de construcție conform datelor tehnice din proiectul cuprins în caietul de sarcini.
Cum inculpata nu a fost implicată în elaborarea caietului de sarcini, ofertei tehnice sau în atribuirea contractului de lucrări publice, nu prezintă relevanță pentru vinovăția sau nevinovăția să modul în care au fost stabilite prețul materialelor, cantitățile de materiale necesare executării lucrării contractate sau costul și numărul orelor de manoperă, în calitatea să de diriginte de șantier inculpata având ca principală îndatorire să supravegheze modul în care sunt executate lucrările deja contractate, fără a avea dreptul să modifice prețul materialelor și costul per oră al manoperei.
Nici aspectele privind constituirea garanției de bună execuție de către constructor, s-a reținut că nu prezintă relevanță pentru vinovăția inculpatei, această neavând nici o atribuție sau obligație privind constituirea acestei garanții de o persoană juridică, ., care are o conducere proprie și s-a aflat sub controlul inculpatei doar din punct de vedere tehnic nu și contabil.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatei D. F. care în calitate de diriginte șantier la lucrările de reabilitare a drumului comunal Tatomirești, km. 0+000 - km. 0 + 970, în perioada 01.04._08, de a atesta în mod nereal, situațiile de plată, situațiile de lucrări, procesul verbal de recepție nr. 1880/28.05.2008, în baza cărora P. comunei Brădești a plătit în mod nejustificat suma de 15.155 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. l din Cp.
S-a arătat și că, inculpata D., deși nu a avut un contract de muncă încheiat cu . investită de partea vătămată cu supraveghea lucrărilor de construcție a drumului comunal, acționând în consecință în serviciul acestei unități, ce face parte din unitățile prevăzute de art. 145 Cp., având calitatea de subiect activ al infracțiunii prevăzute de art. 289 Cp.
Aceasta întrucât potrivit art. 36 din Ordinul nr. 595/06.08.2007 emis de Inspectoratul de Stat în Construcții, dirigintele de șantier participă la executarea lucrării de construcție în calitate de reprezentant al beneficiarului, practic fiind un prepus al beneficiarului, fiind în consecință un funcționar de fapt al autorității contractante.
Latura obiectivă a acestei infracțiuni de fals a fost realizată prin atestarea de către inculpată, cu prilejul întocmirii situațiilor de plată și a procesului-verbal de recepție a lucrării, a faptului că au fost folosite cantitățile de material indicate în oferta depusă de constructor la momentul desfășurării procedurii de atribuire a lucrării, precum și a construirii drumului pe suprafața menționată în contract, deși constructorul, așa cum a rezultat din expertiza tehnică judiciară realizată în cursul cercetării judecătorești nu a utilizat întreaga cantitate de materiale și nu a efectuat lucrări pe întreaga suprafață prevăzută în contract.
Or, s-a arătat că inculpata, fără a fi de față în permanență la momentul efectuării lucrărilor de construcție, deci fără a observa personal utilizarea acestor materiale a confirmat prin cele două situații de lucrării utilizarea materialelor de construcție, iar ulterior fără a verifica suprafața finală pe care au fost efectuate lucrările de construcție, a confirmat executarea lucrării conform contractului, deși această lucrare nu era finalizată.
Chiar dacă inculpata nu a cunoscut faptul că executantul lucrării de construcție nu a utilizat toate materialele prevăzute în oferta câștigătoare și nu a betonat întreaga suprafață de teren prevăzută în contract, s-a menționat că aceasta trebuia să prevadă faptul că prin atestarea ca reale a împrejurărilor anterior indicate este posibil să ateste fapte neadevărate, nereale, având competențele profesionale necesare pentru stabilirea situației reale.
În consecință s-a reținut că inculpata a săvârșit infracțiunea de fals intelectual, prevăzută și pedepsită de art. 289 alin. 1 Cp., cu forma de vinovăție a intenției indirecte.
Nu a fost reținută săvârșirea din culpă a acestei infracțiuni de inculpată, în cazul culpei putându-se eventual reține infracțiunea de neglijență în serviciu, în măsura în care ar fi îndeplinite cerințele legale ale acesteia.
Cum inculpata a săvârșit infracțiunea de fals intelectual cu intenție indirectă, nefiind dovedit faptul că acțiunile sale ar fi fost săvârșite în scopul prejudicierii părții vătămate, pentru a putea fi reținută intenția directă, s-a constatat că este exclusă reținerea săvârșirii infracțiunii de neglijență în serviciu, infracțiune ce se săvârșește cu forma de vinovăție a culpei.
În consecință, în temeiul art. 334 C.p.p., a fost respinsă cererea inculpatei de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 31 alin. 2 Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cp. în infracțiunea de neglijență în serviciu prevăzută de art. 249 Cp.
Cu privire la infracțiunea de instigare la înșelăciune, prima instanță a constatat următoarele:
Instigarea, formă a participației penale, este fapta persoanei, instigator, care, cu intenție, determină, prin orice mijloace, pe o altă persoană (instigat) să săvârșească o faptă prevăzută de legea penală.
Caracteristic instigării, este faptul că instigatorul, care ia cel dintâi hotărârea de a săvârși infracțiunea, nu trece la săvârșirea faptei respective, ci transmite această hotărâre altei persoane, pe care o determină printr-o activitate materială, să săvârșească fapta plănuită, ceea ce acesta și face, devenind autor al infracțiunii.
Instigatorul contribuie deci la săvârșirea infracțiunii prin transmiterea către cel instigat a ideii săvârșirii infracțiunii și prin determinarea hotărârii acestuia de a săvârși fapta.
Din punct de vedere subiectiv, s-a reținut că este necesar ca activitatea de determinare să fie săvârșită de instigator cu intenție, directă sau indirectă, trebuind ca instigatorul să fie conștient de faptul că prin activitatea să determină pe cel instigat că săvârșească o faptă prevăzută de legea penală și urmărește să îl determine la această activitate ilicită, al cărei rezultat îl urmărește sau îl acceptă.
S-a reținut că prin rechizitoriu se impută inculpatei faptul că ar fi determinat pe numitul S. Ș. să săvârșească infracțiunea de înșelăciune, fără vinovăție, respectiv că a înscris la decontare toate cantitățile de lucrări consemnate în ofertă, deși cele real executate nu corespund acesteia, iar ca urmare aprobarea decontării acestor situații, plata a fost dată de către primar - S. Ș., fiind indus în eroare de către inculpata D. F. - diriginte de șantier, care a vizat aceste situații, le-a prezentat spre decontare, creând aparența veridicității acestora, mai ales că, procesul verbal de recepție a fost întocmit fără obiecțiuni.
Prima instanță nu a reținut acest aspect, având în vedere că eventualul autor al infracțiunii de înșelăciune nu poate fi persoana care a plătit un serviciu ce nu i-a fost prestat ci eventual persoana care nu execută în mod fraudulos contractul, determinându-l pe celălalt contractant să creadă că și-a executat corespunzător obligațiile contractuale.
P. urmare, s-a reținut că în cazul de față subiectul activ al înșelăciunii ar putea fi considerată eventual firma care a construit drumul, sau persoanele din cadrul acestei firme care au acționat în mod fraudulos și nu persoana care a efectuat plata lucrărilor neefectuate, inculpata nedeterminând pe constructor să săvârșească o infracțiune ci fiind chiar și ea indusă în eroare de reprezentanții constructorului.
Elementul material al infracțiunii de înșelăciune, s-a reținut că este reprezentat, în oricare dintre variantele infracțiunii, de o acțiune frauduloasă de amăgire ori inducere în eroare a victimei, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, prezentarea trebuind să fie aptă de a inspira încrederea victimei și de a o induce în eroare, de a o amăgi sau de a o menține în eroarea produsă anterior.
Din punct de vedere subiectiv, s-a reținut că infracțiunea de înșelăciune se comite cu intenție directă, întrucât textul de incriminare cere ca acțiunea ce formează elementul material să se realizeze în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul, a unui folos material injust (intenție calificată prin scop).
Nu s-a reținut prin urmare că inculpata ar fi confirmat situații de lucrări și ar fi confirmat în mod nereal executarea tuturor lucrărilor, cunoscând aceste nereguli și având intenția de a determina pe numitul S. Ș. să efectueze plata lucrărilor, în scopul de a procura un beneficiu ilegal firmei constructoare sau altei persoane.
Conform probelor administrate s-a reținut că însăși inculpata a fost indusă în eroare de reprezentanții constructorului, care i-au prezentat situații de plată nereale, pe care inculpata le-a confirmat, aceeași reprezentanți ai constructorului fiind cei care au indus-o în eroare pe inculpată cu privire la lungimea totală a drumului.
Astfel, privitor la lungimea drumului reabilitat, practic reconstruit, semnificative s-a reținut că sunt declarațiile martorilor B. N. (fila 75), S. F. (fila 79), C. A. Z. (fila 80), T. I. (fila 81), care au arătat că în momentul efectuării recepției pentru măsurarea lungimii drumului a fost utilizat un autoturism proprietatea constructorului, autoturism ce a parcurs întreaga lungime a drumului, indicațiile kilometrajului acestui autoturism fiind folosite pentru stabilirea lungimii drumului.
Prima instanță a reținut și faptul că niciun reprezentant al constructorului . nu a fost trimis în judecată pentru săvârșirea vreunei infracțiuni în legătură cu construcția drumului din satul Tatomirești, județul D., ce face obiectul contractului nr. 1127 din 24.03.2008.
De asemenea prima instanță a constatat că nu a fost dovedită existența unei înțelegeri între constructor și dirigintele de șantier, în sensul producerii de prejudicii autorității contractante.
S-a reținut de asemenea că niciuna din probele administrate în cursul urmăririi penale sau al judecății nu indică intenția inculpatei de a produce prejudicii patrimoniului comunei Brădești, prin falsificarea cu intenție în acest scop a situațiilor de lucrări.
De asemenea, s-a reținut că nu rezultă din rechizitoriu sau din probele administrate dacă autorul infracțiunii de înșelăciune este primarul comunei sau vreuna din persoanele care nu au efectuat în mod corespunzător lucrările de construcție a drumului, niciuna dintre aceste persoane nefiind trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
Având în vedere aceste considerente privitoare la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 31 alin. 2 rap la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cp., prima instanță a constatat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, lipsind intenția inculpatei de a determina primarul comunei Brădești să efectueze plăți pentru lucrări neefectuate, nefiind dovedit faptul că inculpata a cunoscut faptul că nu au fost efectuate lucrările.
În consecință, în temeiul art. 11 alin. 1 pct. 2 lit. b) C.p.p. rap. la art. 10 alin. 1 lit. d) C.p.p., a fost achitată inculpata D. F., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la înșelăciune prevăzută de art. 31 alin. 2 Cod penal rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal.
Întrucât a fost constatată săvârșirea de inculpată a infracțiunii prevăzute de art. 289 alin. 1 Cod penal, prima instanță a reținut în favoarea inculpatei circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a și c Cod penal, având în vedere conduita bună a acesteia, atât anterior săvârșirii infracțiunii, cât și după săvârșirea infracțiunii, după cum rezultă din caracterizarea de la locul de muncă făcută în acest sens, precum și față de împrejurarea că inculpata s-a prezentat la toate chemările organelor de urmărire penală și ale instanței de judecată, a avut o atitudine sinceră pe parcursul întregului proces penal, a cooperat cu organele de urmărire penală și instanța de judecată, prin recunoașterea comiterii faptei, plata onorariilor cuvenite experților tehnici judiciari, asumarea vinovăției și totodată atitudinea de regret exprimată pentru fapta comisă, sentimentele de rușine și de vinovăție fiind percepute de prima instanță inclusiv cu prilejul ultimului cuvânt al inculpatei în fața instanței.
La stabilirea și aplicarea pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 289 alin. 1 Cod penal, ținându-se cont de criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 Cod penal, ca și de cele prev. de art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal, de dispozițiile generale ale Codului penal, precum și de limitele speciale de pedeapsă stabilite de legiuitor, al faptul că i s-au reținut circumstanțe atenuante astfel că, raportat la gradul de pericol social, la împrejurările concrete ale săvârșirii faptei, față de persoana inculpatei, care este mamă, vârsta să și atitudinea psihică, prima instanță a apreciat că nu se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea, întrucât o pedeapsă cu amendă penală este suficientă pentru îndeplinirea scopului punitiv și de prevenție, aptă să asigure reeducarea să și formarea atitudinii corecte față de lege.
Această pedeapsă, amenda, a fost aleasă de instanță având în vedere și concluziile referatului întocmit de Serviciul Probațiune de pe lângă Tribunalul D., în care se arată că inculpata este integrată în societate, și-a asigurat și își asigură mijloacele de trai prin mijloace legale, este o persoană matură, un părinte responsabil, are un loc de muncă stabil și o imagine corespunzătoare în cadrul unității școlare unde este profesoară, având o atitudine pozitivă față de muncă.
P. încheierea din data de 23 mai 2012 pronunțată de J. Filiași în dosarul nr._, s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta și dispozitivul sentinței penale nr. 42 din 03 mai 2012 pronunțată de J. Filiași în dosarul nr._ în sensul că paragraful 2 se va completa cu cuvintele „la înșelăciune” și va avea următorul conținut:
„În temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) C.p.p. rap. la art. 10 alin. 1 lit. d) C.p.p.
Achită inculpata D. F., fiica lui M. și E., născută la data de 05.07.1957 în municipiul C., județul C., cu domiciliul în mun. C., .. 32B, jud. D. posesoare CI . nr._, CNP_, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la înșelăciune prevăzută de art. 31 alin. 2 Cod penal rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal, „ în loc de „În temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) C.p.p. rap. la art. 10 alin. 1 lit. d) C.p.p.
Achită inculpata D. F., fiica lui M. și E., născută la data de 05.07.1957 în municipiul C., județul C., cu domiciliul în mun. C., .. 32B, jud. D. posesoare CI . nr._, CNP_, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la prevăzută de art. 31 alin. 2 Cod penal rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal.” cum din eroare s-a omis a se tehnoredacta.
S-a dispus efectuarea mențiunilor în acest sens la finalul actelor corectate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs P. de pe lângă J. Filiași, în termen și motivat.
P. recursul formulat în cauză s-a arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală ca urmare a achitării inculpatei pentru infracțiunea prev. de art. 31 alin. 2 Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cp. prima instanță făcând o aplicare greșită a legii în pronunțarea acestei soluții. În acest sens s-a argumentat că inculpata a fost trimisă în judecată pentru participație improprie la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții în formă agravată.
Modalitatea în care inculpata a fost trimisă în judecată pentru această infracțiune presupune intenția sa și lipsa vinovăției persoanei care săvârșește fapta de înșelăciune în calitate de autor și constă în determinarea, înlesnirea sau ajutarea în orice mod cu intenție la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală de către o persoană care comite acea faptă fără vinovăție.
Or, în condițiile în care inculpata în calitate de diriginte de șantier a supravegheat lucrările efectuate de constructor în mod sporadic iar apoi a confirmat cantitățile de materiale menționate de acesta semnând situațiile de lucrări întocmite de constructor fără a verifica realitatea pe teren, a acționat în favoarea constructorului prevăzând rezultatul faptei sale și urmărind producerea lui prin săvârșirea faptei, respectiv neexecutarea lucrărilor și prejudicierea beneficiarului acestora cu consecința directă a producerii unui folos injust în favoarea constructorului.
S-a mai arătat și că soluția pronunțată de prima instanță este inconsecventă deoarece aceasta a condamnat-o pe inculpată pentru comiterea unei fapte intenționate, fals intelectual ce constituie și infracțiune mijloc pentru ca ulterior să pronunțe achitarea aceleiași inculpate pentru infracțiunea scop.
Chiar admițând că inculpata nu a acționat cu intenție directă trebuie totuși admis că aceasta a acționat din culpă prevăzând rezultatul faptei sale, neexcutarea lucrărilor la parametrii ceruți, dar nu l-a acceptat, socotind fără temei că el nu se va produce și cu toate acestea fără să verifice pe teren realizarea lucrărilor, a confirmat situațiile de lucrări întocmite de constructor.
Într-o atare ipoteză inculpata ar fi comis infracțiunea de neglijență în serviciu deoarece din culpă și-a încălcat îndatoririle de serviciu prin neîndeplinirea corespunzătoare a acestora cu consecința producerii unei pagube în patrimoniul beneficiarului lucrării.
Astfel, dacă inculpata nu a comis infracțiunea de participație improprie la înșelăciune se impune a se constata că aceasta a săvârșit infracțiunea de neglijență în serviciu cu consecința stabilirii răspunderii penale a inculpatei în raport cu această infracțiune.
În cel de-al doilea motiv de recurs s-a arătat că deși instanța de fond a condamnat-o pe inculpată pentru infracțiunea de fals intelectual nu a desființat și înscrisurile care au constituit obiectul material al acestei infracțiuni.
P. notele de ședință din data de 21 septembrie 2012 recurentul în mod suplimentar a invocat și aspecte de negalitate privind greșita încadrare a faptelor. În acest sens cu referire la infracțiunea de fals intelectual pentru care s-a stabilit răspunderea penală a inculpatei s-a arătat că în mod greșit instanța de fond nu a reținut forma continuată de săvârșire a acestei infracțiuni potrivit art. 41 alin. 2 Cp. deși a apreciat că activitatea inculpatei de a atesta în mod nereal situațiile de plată și lucrări a avut un caracter repetat, prin confirmarea, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a listei cu cantități de lucrări și situații de plată nr. 1 din luna aprilie 2008, listei cu cantități de lucrări și situații de plată nr. 2 din luna mai 2008 și întocmirea procesului verbal de recepție nr. 1880/28.05.2008, înscrisuri în baza cărora P. comunei Brădești a plătit în mod nejustificat suma de 15.155 lei.
În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 31 alin. 2 Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cp. s-a arătat că deși prima instanță a apreciat că inculpata nu a acționat cu intenție directă în scopul prejudicierii părții vătămate pentru a putea fi reținute elementele constitutive ale acestei infracțiuni, însă tot prima instanță a reținut că inculpata putea și trebuia să prevadă că prin atestarea nereală a unor împrejurări privind utilizarea materialelor de construcții și a betonării întregii suprafețe stabilite prin contract este posibil să ateste fapte neadevărate, nereale având competențele profesionale necesare pentru stabilirea situației reale.
Pornind de la acest raționament, prima instanță trebuia să observe că fapta inculpatei care în calitate de funcționar public în sensul disp. art. 145 alin. 2 Cp. de a-și îndeplini în mod repetat defectuos atribuțiile de serviciu prin aceea că a confirmat în calitate de diriginte de șantier situațiile de plată precum și procesul verbal de recepție a lucrării în care s-a consemnat în mod nereal că lucrările corespund din punct de vedere calitativ și cantitativ, înscrisuri în baza cărora P. comunei Brădești a efectuat două plăți către constructor pentru întreaga valoare prevăzută în contract, are drept consecință producerea unei pagube în patrimoniul părții vătămate și întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 248 alin. 1 Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp.
Instanța de recurs a ascultat-o pe inculpată și în completarea cercetării judecătorești l-a reaudiat pe martorul S. Ș..
Analizându-se actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs formulate în cauză așa cum au fost ulterior completate se constată că acestea sunt fondate pentru următoarele considerente.
În principal, prin recursul formulat de parchet în prezenta cauză se pune în discuție încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatei, constând în aceea că în calitate de diriginte de șantier, însărcinată cu supravegherea lucrărilor efectuate de constructor a desfășurat acest control în mod sporadic și a confirmat cantitățile de materiale indicate de acesta semnând situațiile de lucrări întocmite de constructor fără a verifica realitatea pe teren.
Această faptă a inculpatei nu poate fi privită ca o participație improprie la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții în forma agravată deoarece o astfel de faptă presupune determinarea, înlesnirea sau ajutare în orice mod cu intenție la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, în speță, infracțiunea de înșelăciune, de către o persoană care comite această faptă fără vinovăție.
În raport de starea de fapt ce a fost corespunzător reținută de prima instanță, în mod temeinic aceasta a concluzionat că nu se poate reține în sarcina inculpatei săvârșirea acestei infracțiuni deoarece acesta ar presupune ca fapta de înșelăciune să fi fost săvârșită fără vinovăție de către primarul comunei Brădești, în calitatea sa de ordonator de credite, care a aprobat plata integrală a lucrării către constructor. Această faptă nu poate fi însă privită ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune deoarece o astfel de infracțiune, dacă ar fi existat în speță, așa cum a arătat și prima instanță, poate să provină numai din partea executantului lucrării iar nu din partea reprezentanților autorității contractante.
Or, în sarcina inculpatei nu se reține o activitate legată de operațiunile efectuate de constructor, care ar fi săvârșite de acesta fără vinovăție, ci, instanța a fost sesizată prin rechizitoriu cu analiza faptei inculpatei care prin superficialitatea cu care a controlat lucrarea contractată și a semnat situațiile de lucrări întocmite de constructor, a creat un prejudiciu în patrimoniul persoanei juridice de drept public .> Această faptă nu poate fi privită nici ca neglijență în serviciu așa cum s-a susținut de către inculpată prin apărarea formulată în fața primei instanțe și de către parchet prin motivele scrise de recurs deoarece infracțiunea de neglijență în serviciu presupune săvârșirea unei fapte de încălcare a îndatoririlor de serviciu din culpă.
În speță, însă, inculpata în calitate de diriginte de șantier (funcționar public în sensul disp. art. 145 alin. 2 Cp.) a supravegheat lucrările efectuate de constructor în mod sporadic și necorespunzător îndeplinindu-și astfel în mod defectuos atribuțiile de serviciu prevăzute în contractul de prestări servicii nr. 1300/01.04.2008 încheiat între P. Brădești și aceasta precum și dispozițiile legale ce reglementează activitatea diriginților de șantier respectiv Legea 10/1995, Ordinul nr. 595/06.08.2007 pentru aprobarea procedurii de autorizare a diriginților de șantier și HG nr. 273/14.06.2004 privind Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora.
Această faptă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 alin. 1 Cp. deoarece, inculpata în calitatea sa de funcționar public, în sensul dispozițiilor legii penale, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, a îndeplinit mai multe acte în mod defectuos și prin aceasta a cauzat o pagubă patrimoniului comunei Brădești.
Nu poate fi reținut nici argumentul apărării în sensul că infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice nu poate fi săvârșită decât cu intenție directă ca urmare a prevederii în conținutul constitutiv a infracțiunii a condiției ca fapta să fie săvârșită „cu știință”.
Condiția săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanei „cu știință” nu are semnificația săvârșirii faptei numai cu intenție directă, adică ipoteza în care făptuitorul prevede rezultatul faptei sale urmărindu-l ci ipoteza săvârșirii faptei cu intenție ce presupune atât intenția directă cât și intenția indirectă, ipoteză în care făptuitorul prevede rezultatul faptei sale și deși nu îl urmărește acceptă posibilitatea producerii sale.
În speța dedusă judecății fapta de abuz în serviciu contra intereselor publice a fost săvârșită de inculpată în forma intenției indirecte deoarece prin probele administrate în cauză s-a demonstrat că aceasta prin efectuarea superficială a activității de control pe care trebuia să o desfășoare cu privire la lucrările efectuate de constructor și acceptarea necondiționată a situațiilor de lucrări întocmite de acesta, dat fiind și competențele sale profesionale, a prevăzut rezultatul faptei sale respectiv prejudicierea bugetului comunei Brădești și deși nu l-a urmărit a acceptat posibilitatea producerii lui.
De altfel, instanța de recurs mai reține și că prima instanță în mod temeinic a stabilit vinovăția inculpatei în raport cu infracțiunea de fals intelectual constând în aceea că inculpata cu prilejul întocmirii situaților de plată și a procesului verbal de recepție a lucrării a atestat în mod nereal că executantul acesteia a folosit cantitățile de materiale indicate în oferta depusă la momentul desfășurării procedurii de atribuire precum și realizarea lucrării pe suprafața menționată în contract, deși constructorul nu a utilizat întreaga cantitate de materiale și nu a efectuat lucrări pe întreaga suprafață prevăzută în contract.
Această infracțiune s-a reținut în mod justificat de către prima instanță ca fiind săvârșită de către inculpată cu intenție indirectă în sensul că, deși inculpata nu a cunoscut că executantul lucrării nu a utilizat întregile cantități de materiale și nu a realizat lucrarea pe întreaga suprafață, a prevăzut că exercitarea superficială a atribuțiilor sale de serviciu poate genera o astfel de situație și deși nu a urmărit producerea unui prejudiciu autorității contractante a acceptat posibilitatea producerii acestuia, posibilitate care de altfel s-a și realizat în concret în cauză.
Or, infracțiunea de fals intelectual pentru care inculpata a fost condamnată de prima instanță reprezintă tocmai infracțiunea mijloc prin care inculpata a realizat infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice și nu se poate reține săvârșirea infracțiunii de fals intelectual în situația în care inculpata în calitatea sa de funcționar public nu și-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu.
Analizându-se speța dedusă judecății tot prin prisma legăturii dintre infracțiunea mijloc și infracțiunea scop săvârșită de inculpată se constată că și pentru acest argument în sarcina inculpatei nu poate fi reținută infracțiunea de neglijență în serviciu deoarece aceasta presupune existenței unei culpe în exercitarea atribuțiilor de serviciu, culpă ce este exclusă în ipoteza în care infracțiunea mijloc prin care se realizează o infracțiune scop este o infracțiune intenționată.
În consecință, instanța de recurs va reține răspunderea penală a inculpatei și în raport cu infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice incriminată în art. 248 alin. 1 Cp.
În raport de modalitatea în care s-au produs faptele analizate în cauză de către inculpată, instanța de recurs mai constată că se impune a se reține săvârșirea acestora în formă continuată deoarece inculpata a acționat în mai multe împrejurări și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale confirmând listele cu cantități de lucrări și situațiile de plată întocmite de constructor în lunile aprilie și mai ale anului 2008, situații care au determinat plata integrală a lucrării către executantul acesteia de către autoritatea contractantă.
Nu se poate însă reține săvârșirea infracțiunii de fals intelectual de către inculpată în raport cu procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 1880/28.05.2008 deoarece inculpata nu avea calitatea de membru al comisiei de recepție pentru această lucrare, semnând doar acest proces verbal, pe care nu l-a întocmit, în calitate de specialist (fila 221 vol. I d.u.p.).
În raport de aceste considerente și văzându-se și disp. art. 38515 pct. 2 lit. d C.p.p. urmează a se admite recursul declarat de parchet, se va casa sentința recurată și rejudecând cauza, instanța de recurs în temeiul art. 334 C.p.p. va respinge cererea inculpatei de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 31 alin. 2 Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cp. în infracțiunea de neglijență în serviciu prevăzută de art. 249 Cp.
Va schimba încadrarea juridică a faptei pentru care inculpata a fost trimisă în judecată din infracțiunea prevăzută de art. 31 alin. 2 Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cp. în infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 alin. 1 cu aplic art. 41 alin. 2 Cp. și din infracțiunea prev. de art. 289 alin. 1 Cp. în infracțiunea prev. de art. 289 alin. 1 Cp. cu aplic art. 41 alin. 2 Cp.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatei și instanța de recurs similar primei instanțe va avea în vedere criteriile prev. de art. 72 Cp. ce au fost corespunzător reținute și aplicate în speța dedusă judecății de către instanța de fond, dând în continuare relevanță de circumstanțe atenuante judiciare împrejurărilor ce caracterizează persoana inculpatei respectiv conduita acesteia buna atât anterior cât și ulterior săvârșirii infracțiunii pentru care este cercetată în prezenta cauză, prezența sa în fața organelor judiciare și atitudinea sinceră și de regret avută pe parcursul procesului penal, vârsta acesteia, faptul că este o persoană integrată social, toate aceste criterii conducând la concluzia că o pedeapsă cu amenda pentru fiecare din infracțiunile săvârșite de către inculpată este de natură să realizeze pe deplin scopul preventiv și punitiv al pedepsei în cauza dedusă judecății.
Instanța de recurs similar primei instanțe nu va desființa și actele avizate de către inculpată respectiv: lista cu cantități de lucrări de drumuri – situație de plată nr. 1, situație de plată nr. 1 - aprilie 2008, lista cu cantități de lucrări de drumuri – situație de plată nr. 2, situație de plată nr. 2 finală – mai 2008, deoarece pe de o parte acestea nu au fost întocmite de către inculpată efectiv ci doar avizate de aceasta, iar pe de altă parte au produs consecințe juridice intrând în circuitul civil și au determinat plata lucrării analizată în cauză.
Se are în vedere și poziția exprimată de partea vătămată în cauză respectiv . s-a constituit parte civilă, astfel că, în ipoteza desființării înscrisurilor mai sus menționate, plata efectuată de autoritatea contractantă pentru lucrarea executată de ., ar apărea ca fiind nedatorată în tot, deși prin rapoartele de expertiză efectuate în cauză, rezultă că urmare a avizării nereale a acestor acte s-a produs autorității contractante o pagubă doar în cuantum de 15.155 lei din totalul valorii lucrării contractate și care a fost executată însă nu în cantitatea inițial contractată.
Potrivit disp. art. 192 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare în recurs vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de P. de pe lângă J. Filiași împotriva sentinței penale nr. 42 din data de 03 mai 2012 pronunțată de J. Filiași în dosarul nr._ .
Casează sentința și rejudecând:
În temeiul art. 334 C.p.p.
Respinge cererea inculpatei de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 31 alin. 2 Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cp. în infracțiunea de neglijență în serviciu prevăzută de art. 249 Cp.
Schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care inculpata a fost trimisă în judecată din infracțiunea prevăzută de art. 31 alin. 2 Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cp. în infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 alin. 1 cu aplic art. 41 alin. 2 Cp. și din infracțiunea prev. de art. 289 alin. 1 Cp. în infracțiunea prev. de art. 289 alin. 1 Cp. cu aplic art. 41 alin. 2 Cp.
În temeiul art. 289 alin. 1 Cp. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp. art. 74 alin. 1 lit. a, c) Cp. rap. la art. 76 alin. 1 lit. e) teza I Cp.
Condamnă inculpata D. F. la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1.500 lei.
În temeiul art. 248 alin. 1 cu aplic art. 41 alin. 2 Cp. cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a, c) Cp. rap. la art. 76 alin. 1 lit. e) teza I Cp.
Condamnă inculpata D. F. la pedeapsa la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1.500 lei.
În baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. c Cp.
Contopește pedepsele aplicate inculpatei în pedeapsa cea mai mare de 1.500 lei amendă.
Atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 631 Cp. privind înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în cazul sustragerii cu rea-credință de la executarea amenzii.
Ia act că partea vătămată nu se constituie parte civilă.
În baza art. 191 alin. 1 C.p.p.
Obligă inculpata D. F. la plata sumei de 2.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 martie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
T. M. G. V. C. Ș.
Grefier,
B. D.
Red.jud.G.V.
j.f.M.P.
O.A.
| ← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 629/2013. Curtea de Apel... | Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 686/2013. Curtea... → |
|---|
