Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 634/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 634/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 25-03-2013 în dosarul nr. 634/2013
Dosar nr._ - art. 280 din L 53/2003 –
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR. 634
Ședința publică de la 25 martie 2013
Președinte:- A. I. - judecător
- C. I.- vicepreședinte Curte
- O. D.- judecător
Grefier:- S. V.
………
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror V. N.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
x. x. x.
Pe rol, judecarea recursului declarat de Direcția G. a Finanțelor P. D. în numele Statului R. și pentru Agenția Națională de A. F. împotriva s.p. nr. 3930 din 13.12.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ privind pe inculpatul K. V. C..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul inculpat, asistat de av. B. M., apărător ales, lipsă recurenta parte civilă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul ral al cauzei după care, constatând dosarul în stare de judecată, s-a trecut la soluționarea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public a arătat că recursul părții civile este întemeiat deoarece în cazul evaziunii fiscale trebuie acordate dobânzile legale și majorările de întârziere.
În ceea ce privește măsura asiguratorie, aceasta poate fi dispusă și asupra bunurilor viitoare.
Av. B. M. pentru intimatul inculpat solicită respingerea recursului ca nefondat.
Arată că, în ceea ce privește pretențiile părții civile, aceasta a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză iar organul de urmărire penală i le-a respins astfel că sumele la plata cărora a fost obligat inculpatul sunt corecte.
Referitor la măsurile asiguratorii s-a arătat că, din actele depuse la dosar a rezultat că acesta nu are bunuri urmăribile.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului, conform celor arătate de apărătorul său.
Dezbaterile fiind închise:
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față:
Constată că, prin s.p. nr. 3930 din 13.12.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ s-a dispus, în temeiul art. 280 din Legea nr. 53/2003 cu aplic. art. 41 alin.2 C.p., art. 13 C.p. și art. 3201 alin.7 C.p.p. condamnarea inculpatului K. V. C.,( fost S.) fiul lui T. și V., născut la data de 27.10.1974, în C., cu domiciliul în C., ., nr. 35, jud. D., CNP_, fără antecedente penale, la pedeapsa de 4 luni închisoare.
În temeiul art. 71 C.p. s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a și lit. b C.p. pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 81-82 Cp. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 2 ani și 4 luni.
În temeiul art. 359 C.p.p. s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C.p. privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art. 71 alin.5 C.p. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
În temeiul art. 14 C.p.p. și art. 346 C.p.p. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția Națională de A. F. –Directia G. a Finanțelor P. D. și a fost obligat inculpatul K. V. C. în solidar cu partea responsabilă civilmente ., prin lichidator M. M., la plata sumei de 95.959 lei la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere calculate de la data săvârșirii faptei și până la data achitării integrale a sumei datorate, către această parte civilă.
S-a respins cererea formulată de partea civilă Agenția Națională de A. F. – Directia G. a Finanțelor P. D. privind luarea măsurilor asigurătorii.
Inculpatul a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente . prin lichidator M. M., la plata sumei de 2500 lei cheltuieli judiciare către stat.
În fapt prima instanță a reținut, în esență, următoarele:
. a fost înființată în anul 2002 fiind înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul D. sub nr. J_, CUI_ și are ca obiect principal de activitate ,,Publicitate".
Potrivit înscrisurilor puse la dispoziție de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul D. administrator al . C. încă de la înființare și până ianuarie 2012, când a fost numit lichidator judiciar a fost inculpatul K. (fost S.) V. C..
La data de 09.12.2010, în urma inspecției fiscale inopinate efectuate la punctul de lucru al . situat în C., ., jud. D., inspectorii Direcției Generale a Finanțelor P. D. au constatat că societatea figurează cu obligații neachitate către bugetul de reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă în cuantum de 227.958 lei.
Pentru stabilirea cu exactitate a întinderii debitului rezultat din reținerea și nevărsarea la bugetul de stat a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă precum și dacă exista posibilitatea reală de a achita contribuțiile impozitelor datorate bugetului de stat la data de 08.03.2012 s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize financiar-contabile.
Raportul întocmit de expert a concluzionat faptul că prejudiciul total creat bugetului consolidat al statului de S.C. A. A. S.R.L. este de 133.717 lei format din:
- contribuții la fondul de șomaj: 2.486 lei;
- contribuții la fondul de asigurări sociale de sănătate: 29.198 lei;
- contribuții la asigurările sociale: 35.758 lei;
- impozit pe veniturile salariale: 26.807 lei.
În același raport de expertiză s-a mai reținut că ulterior datei de 09.12.2011 societatea a achitat către bugetul de stat suma totală de 22.000 lei din care suma de 2000 lei reprezentând contribuții la fondul de asigurări sociale de sănătate și 20.000 lei contribuții la asigurările sociale.
Totodată, expertul contabil a stabilit că în perioada supusa expertizei . a avut disponibil bănesc pentru achitarea impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă, efectuând însă plăți către furnizori iar soldul " casa" putea fi utilizat pentru achitarea debitelor restante către bugetul de stat. Concluziile expertizei financiar-contabile au fost aduse la cunoștință atât numitului K. V. C., cât și reprezentanților AFP C..
Din cercetările efectuate și din concluziile raportului de expertiză contabilă a rezultat faptul că societatea a avut disponibil bănesc pentru achitarea impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă, ceea ce pune în evidența intenția inculpatului de a se sustrage de la plata acestora.
Pentru dovedirea acestei situații de fapt au fost propuse prin rechizitoriu mai multe mijloace de probă: proces-verbal al DGFP D. nr. 55/09.12.2010; raport de expertiză contabilă; înscrisuri (documente contabile, alte documente legale, documente bancare, alte înscrisuri); declarații învinuit; declarații martori.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C. în data de 14.09.2012 sub nr._ .
P. adresa nr._/21.09.2012 s-a depus fișa de cazier judiciar a inculpatului din care rezultă că acesta nu are antecedente penale.
La data de 23.10.2012 s-a depus de către partea civilă DGFP D. o cerere de constituire ca parte civilă în numele Statului R. și pentru Agenția Națională de A. F. cu suma de_ lei.
La termenul de judecată din data de 06.12.2012, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul a precizat că este de acord să beneficieze de dispozițiile art. 320¹C.p.p., sens în care a arătat că recunoaște săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare a instanței, a solicitat ca judecată să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și nu a solicitat administrarea altor mijloace de probă, cerere pe care instanța de fond, după ce a pus-o în discuția părților, a încuviințat-o, constatând ca fiind îndeplinite condițiile legale impuse de textul de lege menționat.
S-a arătat că, în drept, fapta inculpatului K. V. C. care, în calitate de administrator al ., în perioada 25.02._11, a reținut și nu a vărsat cu intenție, către bugetul consolidat al statului, suma cumulată de 97.959 lei reprezentând:
-impozitul pe veniturile din salariile angajaților societății în cuantum de 66.275 aferent perioadei 24.06._11
- contribuția pentru asigurări sociale de sănătate reținută de la asigurați în cuantum de 29.198 aferentă perioadei 25.02._11;
- contribuția individuală de asigurări pentru șomaj reținută de la asigurați în cuantum de 2.486 lei aferentă perioadei 25.02._11 întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de stopaj la sursă prev. de art. 280 din Legea nr. 53/2003 cu aplic, art 41 alin. 2 Cp. și art.13 Cod penal.
Cu privire la reținerea și nedepunerea de către inculpat a sumelor reprezentând contribuția la asigurările sociale în cuantum de 35.758 lei, s-a constatat că în cauza sunt aplicabile dispoz. art. 13 C.p. având în vedere că o asemenea faptă nu mai este prevăzută de lege ca infracțiune, potrivit art. 144 lit. p din Legea 263/2010, aceasta constituind contravenție, astfel încât nu se va retine în elementul material al laturii obiective a infracțiunii prev. de art.280 din Legea nr. 53/2003 reținerea și nedepunerea acestei sume de către inculpat.
Privitor la reținerea și nedepunerea de către inculpat a sumelor reprezentând contribuția pentru asigurări sociale de sănătate si contribuția individuală de asigurări pentru șomaj, reținute de la asigurați s-a constatat că în perioada 25.02._11, deci între momentul săvârșirii infracțiunii și momentul judecării a intervenit o succesiune de acte normative respectiv Legea 53/2003, OG 92/2003 aprobată prin Legea 174/2004, Legea 241/2005.
Raport la actele normative care au fost în vigoare între momentul săvârșirii primului act material și data judecării cauzei, instanța de fond a avut așadar în vedere dispozițiile art. 13 privind aplicarea legii penale mai favorabile.
Reținând vinovăția inculpatului instanța de fond a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa arătată mai sus.
Pe latură civilă s-au reținut următoarele:
Partea vătămată Agentia Națională de A. F. prin Directia G. a Finanțelor P. a Județului D. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de_ lei aferent perioadei 25.02._11 reprezentând impozite și contributii cu stopaj la sursă neachitate la scadente, astfel: impozit pe venituri din salarii în sumă de_ lei, contributia individuala de asigurări sociale retinută de la asigurati în sumă de_ lei, contribuția pentru asigurări de sănătate în sumă de_ lei și contributia individuală de asigurări pentru șomaj în sumă de 2486 lei.
În ședința publică din 25.10.2012, instanța de fond a pus în vedere părții civile să precizeze acțiunea civilă, având în vedere că prin actul de sesizare s-a reținut în sarcina inculpatului K. V. C. că acesta a reținut și nu a vărsat către bugetul consolidat al statului impozitul pe veniturile din salariile angajaților societății, aferent perioadei 24.06._11, contribuția pentru asigurările sociale de sănătate aferenta perioadei 25.02._11 și contribuția individuală de asigurări pentru șomaj reținută de la asigurați aferentă perioadei 25.02._11, și nu s-a retinut în sarcina acestuia retinerea și nevărsarea la termen a contributiei la asigurările sociale, însă partea civilă și-a menținut constituirea cu suma menționată anterior.
La solutionarea actiunii civile instanța de fond a arătat că are în vedere raportul de expertiză contabilă judiciară efectuat în cursul urmăririi penale în care s-a concluzionat faptul că prejudiciul total creat bugetului consolidat al statului de S.C. A. A. S.R.L. este de 133.717 lei format din: contribuții la fondul de șomaj: 2.486 lei; contribuții la fondul de asigurări sociale de sănătate: 29.198 lei; contribuții la asigurările sociale: 35.758 lei; impozit pe veniturile salariale: 26.807 lei.
În același raport de expertiză s-a mai reținut că ulterior datei de 09.12.2011 societatea a achitat către bugetul de stat suma totală de 22.000 lei din care suma de 2000 lei reprezentând contribuții la fondul de asigurări sociale de sănătate și 20.000 lei contribuții la asigurările sociale.
Totodată, față de faptul că potrivit art. 144 lit. p din Legea 263/2010, reținerea și nedepunerea de către inculpat a sumelor reprezentând contribuția la asigurările sociale în cuantum de_ lei, nu mai constituie infracțiune ci contravenție, aceste acte materiale nefiind reținute în elementul material al laturii obiective, instanța de fond a arătat că nu va avea în vedere prejudiciul produs bugetului de stat prin neplata acestor contribuții.
În consecință, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția Națională de A. F. –Direcția G. a Finanțelor P. D. și a fost obligat inculpatul K. V. C. în solidar cu partea responsabilă civilmente . prin lichidator M. M. la plata sumei de 95.959 lei la care se adaugă dobânzi și penalităti de întârziere calculate de la data săvârșirii faptei și până la data achitării integrale a sumei datorate, către această parte civilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs partea civilă.
În motivarea recursului s-au arătat, în esență următoarele:
- Suma de 95.959 lei la plata căreia instanța de fond l-a obligat pe inculpat nu rezultă din nici o probă administrată în cauză.
S-a menționat că, dacă s-ar scădea din cei 133.717 lei reținuți ca și prejudiciu de raportul de expertiză, sumele de 22.000 lei care se menționează că s-ar fi plătit bugetului de stat, ulterior datei de 09.12.2011 și suma de 35.758 lei reprezentând contribuția la asigurări sociale, tot nu s-ar ajunge la suma acordată de prima instanță.
S-a precizat că, așa cum partea civilă a și arătat în obiecțiunile la raportul de expertiză, expertul nu a arătat modalitatea de calcul a debitului și care sunt documentele care l-au condus la concluziile respective.
S-a arătat că nici suma de 22.000 lei nu rezultă că ar fi fost achitată deoarece nu există nici un fel de document în acest sens.
Suma reținută în raportul de expertiză contabilă este eronată pentru că, la calculul sumelor datorate bugetului de stat, expertul nu a ținut cont de disp. art. 115 al. 1 lit. b C.pr. fiscală, care prevăd că obligațiile principale și accesorii se sting în ordinea vechimii acestora. Așadar plățile efectuate de societate au stins nu doar debitele ci și accesoriile iar expertul a luat în calcul numai stingerea debitelor.
2. Instanța de fond a interpretat greșit legea în ceea ce privește virarea contribuțiilor de asigurări sociale.
S-a arătat că fapta nu este dezincriminată ci constituie infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 6 din L 241/2005.
Dispozițiile art. 144 al. 1 lit. p din L 263/2010 prevăd că, constituie contravenție doar nerespectarea termenelor prevăzute de lege pentru plata contribuției de asigurări sociale dar acest lucru nu înlătură caracterul penal al faptei de nevirare totală a acestei contribuții.
3. În mod greșit s-a respins cererea de instituire a măsurilor asigurătorii.
Faptul că există o adresă emisă de Primăria C. – Serviciul Taxe și Impozite, din care rezultă că inculpatul nu este înregistrat cu bunuri mobile sau imobile, nu reprezintă o probă suficientă pentru a putea aprecia dacă inculpatul are sau nu bunuri în patrimoniu.
S- a susținut că inculpatul poate avea bunuri care nu sunt înregistrate sau bunuri pe raza altor localități ori ar putea să dobândească bunuri în viitor.
S-a arătat că partea civilă are posibilitatea – și legală dar și logistică – de a identifica bunurile din patrimoniul inculpatului nefiind obligatoriu ca ele să fie indicate de instanță.
Analizând recursul formulat în raport cu actele dosarului, instanța constată următoarele:
Așa cum a arătat rechizitoriul, fapta inculpatului constă în reținerea, dar nevărsarea, cu intenție, către bugetul consolidat al statului a sumelor reprezentând:
- impozitul pe veniturile din salariile angajaților societății aferent perioadei 24.06._11
- contribuția pentru asigurări sociale de sănătate reținută de la asigurați aferentă perioadei 25.02._11;
- contribuția individuală de asigurări pentru șomaj reținută de la asigurați aferentă perioadei 25.02._11
Urmărirea penală împotriva inculpatului, în prezenta cauză, a fost începută într-adevăr pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 6 din L 241/2005 - text potrivit căruia „constituie infracțiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa.”.
Organul de urmărire penală și prima instanță au constatat însă că, în aceiași perioadă au fost în vigoare dispozițiile art. 280 din L 53 /2003 (Codul Muncii) care, în forma inițială, publicată în Monitorul Oficial, prevedeau: „Nedepunerea de catre angajator, in termen de 15 zile, in conturile stabilite, a sumelor incasate de la salariati cu titlu de contributie datorata catre sistemul public de asigurari sociale, catre bugetul asigurarilor pentru somaj ori catre bugetul asigurarilor sociale de sanatate constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda.”, și disp. art. art. 144 al. 1 lit. p din L 263/2010, texte în raport cu care în mod just s-a aplicarea legii penale mai favorabile.
În ceea ce privește suma acordată de prima instanță se rețin următoarele:
Raportul de expertiză contabilă întocmit pe parcursul urmăririi penale stabilise suma totală de 133.717 lei, formată din: contribuții la fondul de șomaj 2.486 lei, contribuții la fondul de asigurări sociale de sănătate 29.198 lei, contribuții la asigurările sociale 35.758 lei și impozit pe veniturile salariale 66.275 lei.
Trimiterea în judecată a inculpatului s-a făcut avându-se în vedere o sumă de 97.959 lei întrucât nu s-a luat în considerare contribuția la asigurări sociale pentru care însăși rechizitoriul a apreciat că reprezintă contravenție (133.717 – 35.758 = 97.959 lei).
Cum în raportul de expertiză contabilă s-a menționat și faptul că, ulterior datei de 09.12.2011 societatea a achitat la bugetul de stat suma de 22.000 lei din care 20.000 lei contribuții la asigurări sociale (care se scad din cei 35.758 lei și care, oricum, nu fuseseră luați în calcul) și 2.000 lei contribuții la fondul de asigurări sociale de sănătate, prima instanță a dedus și această sumă astfel că rezultatul este 95.959 lei.
Privitor la măsurile asigurătorii se rețin următoarele:
Măsurile asigurătorii poartă numai asupra unor bunuri și sume de bani existente sau viitoare dar certe.
Nu se poate instituie măsura sechestrului asigurător în general, asupra unor posibile și ipotetice bunuri ale inculpatului.
Cum în speță s-a făcut dovada faptului că inculpatul nu deține nici un bun de valoare, din categoria celor care sunt supuse, de regulă impozitării și întrucât partea civilă nu a solicitat administrarea unor alte probe din care să rezulte dacă inculpatul are bunuri nedeclarate sau care pot fi urmărite, în mod just s-a respins cererea pentru instituirea acestei măsuri.
Având în vedere cele de mai sus instanța, în conformitate cu disp. art. 38515 pct. 1 lit. b C.p.p. va respinge recursul formulat ca nefondat.
Văzând și disp. art. 192 C.p.p.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de Direcția G. a Finanțelor P. D. în numele Statului R. și pentru Agenția Națională de A. F. împotriva s.p. nr. 3930 din 13.12.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ privind pe inculpatul K. V. C..
Contravaloarea onorariului avocat oficiu, în sumă de 200 lei se va suporta din fondurile avansate ale M.J.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 25 martie 2013.
A. IlieConstantin IrizaOnița D.
Grefier,
S. V.
Red. Jud. A.I.
2 ex
| ← Ameninţarea. Art. 193 C.p.. Decizia nr. 582/2013. Curtea de... | Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 629/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
