Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 703/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 703/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 01-04-2013 în dosarul nr. 703/2013
Dosar nr._ - OUG nr. 195/2002 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 703
Ședința publică de la 01 Aprilie 2013
PREȘEDINTE - C. M. - Judecător
Judecător V. M.
Judecător T. M.
Grefier A. R.
Ministerul Public reprezentat de procuror N. D. T., de la P. de pe lângă Curtea de Apel C..
........................
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de P. DE PE L. J. DROBETA T. S. și inculpatul DUȚĂSCU C., împotriva sentinței penale nr. 335 de la 10 februarie 2012 pronunțată de J. Drobeta Turnu Severin, în dosarul cu nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul - inculpat asistat de avocat ales V. M., lipsind martorul Duțăscu M..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, atât apărătorul recurentului inculpat, cât și reprezentantul Ministerului Public învederează instanței de control judiciar faptul că nu mai insistă în audierea martorului lipsă.
Nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public susține motivele de recurs depuse la dosar și critică sentința instanței de fond pentru netemeinicie, sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului.
Învederează instanței că faptele prezintă un grad ridicat de pericol social, mai ales în condițiile săvârșirii acestora în stare de recidivă, astfel că reținerea de circumstanțe atenuante în beneficiul inculpatului, nu se justifică.
Concluzionează în sensul admiterii recursului, casării sentinței și majorarea pedepselor aplicate pentru cele două infracțiuni pentru care acesta a fost trimis în judecată.
Avocat V. M., având cuvântul pentru recurentul - inculpat, dezvoltă motivele de recurs depuse la dosar și critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Primul motiv vizează nelegalitatea sentinței, constând în aceea că prima instanță a făcut o evaluare necorespunzătoare a materialului probator administrat în cauză și a dispus condamnarea inculpatului, deși nu s-a făcut cu certitudine dovada vinovăției acestuia în săvârșirea faptelor constând în conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără a poseda permis de conducere și părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor competente, prev de art. 86 și respectiv art. 89 din OUG nr. 195/2002.
Sub acest aspect, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap la art. 10 lit. c Cod procedură penală.
În cadrul celui de-al doilea motiv de recurs se susține că sentința este netemeinică și că pedepsele aplicate sunt mari în raport cu gradul de pericol social al acestora și cu circumstanțele personale ale inculpatului, solicitându-se redozarea pedepselor în sensul diminuării acestora.
În ceea ce privește recursul declarat de Ministerul Public, pune concluzii de respingere a acestuia ca nefondat.
În replică, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului inculpatului, ca nefondat, motivând că s-a făcut dovada certă a vinovăției inculpatului, iar pedeapsa a fost just individualizată în raport cu gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, dar și cu starea de recidivă în care au fost săvârșite infracțiunile.
Recurentul - inculpat Duțăscu C., în ultimul cuvânt, își însușește concluziile puse de apărător, solicită casarea sentinței și achitarea, motivând că nu a săvârșit infracțiunile pentru care a fost condamnat de instanța de fond.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA:
Asupra recursurilor de față;
Prin sentința penală nr. 335 de la 10 februarie 2012 pronunțată de J. Drobeta Turnu Severin, în dosarul cu nr._, în baza art. 334 C.p.p., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor din infracțiunile prev. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 rep. și art. 89 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 rep. cu aplicarea art. 33 C.p., cum au fost reținute în rechizitoriu, în infracțiunile prev. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 rep. și art. 89 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 rep. cu aplicarea art. 33 C.p. și art. 37 lit. b C.p.
În baza art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit. b C.p., art. 74 alin. 1 lit. c C.p. și art. 76 alin. 1 lit. d C.p., a fost condamnat inculpatul DUȚĂSCU C. (fiul lui M. și E., născut la data de 03.09.1973, în Caransebeș, jud. C. S., domiciliat în com. G., ., CNP_) la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. în condițiile art. 71 alin.2 C.p.; în baza art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit. b C.p., art. 74 alin. 1 lit. c C.p. și art. 76 alin. 1 lit. d C.p., a fost condamnat inculpatul Duțăscu C. la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a și lit. b C.p. în condițiile art. 71 alin.2 C.p., iar conform art. 33 C.p. – art. 34 C.p., s-au contopit pedepsele și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a și lit. b C.p., în condițiile art. 71 alin.2 C.p.
A fost obligat inculpatul la 600 lei cheltuieli judiciare statului, din care, suma de 200 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpat, s-a dispus a fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 42/P/2011 al Parchetului de pe lângă J. Dr.Tr.S., a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul DUȚĂSCU C. pentru săvârșirea infracțiunilor de ,,conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere’’ și „părăsirea locului accidentului fără încuviințarea poliției”, fapte prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. și art. 89 alin.1 din OUG 195/2002 rep. cu aplic. art. 33-34 C.p., constând în fapt în aceea că, la data de 18.12.2010, în jurul orelor 13.00, inculpatul a condus autoturismul marca Ford Mondeo cu nr. de înmatriculare SE0822DT, pe DN 56C, pe raza satului Balta V., . poseda permis de conducere și, pierzând controlul volanului, a pătruns cu autoturismul în gardul proprietății numitei D. Z., după care, a părăsit locul accidentului, fără încuviințarea poliției.
Potrivit adresei nr._/22.12.2010 emisă de către Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, a rezultat că inculpatul Duțăscu C. nu figurează în evidențe ca posesor de permis de conducere
Analizând și coroborând materialul probator administrat în faza de urmărire penală cu probele administrate în mod direct, public, nemijlocit și în contradictoriu pe parcursul cercetării judecătorești, instanța de fond a constatat în fapt că, la data de 18.12.2010, deși nu poseda permis de conducere, inculpatul Duțăscu C. a condus pe DN 56 C, pe raza satului Balta V., ., un autovehicul marca Ford cu nr. de înmatriculare SE 0822 DT, în mașină aflându-se ca pasageri și numiții Scăfucea S. – concubina inculpatului, O. F. – fratele inculpatului și O. E. – cumnata inculpatului.
În timp ce se deplasa pe raza localității Balta V., inculpatul a pierdut controlul volanului, intrând cu autovehiculul într-un gard de lemn al unei proprietăți care aparținea martorei D. Z. din satul Balta V., după care a părăsit locul accidentului fără a sesiza organele de poliție cu privire la cele întâmplate. Ulterior, inculpatul a reparat gardul pe care îl deteriorase urmare a producerii accidentului rutier.
În drept, prima instanță a apreciat că faptele inculpatului Duțăscu C. - de a conduce un autovehicul pe drumurile publice, la data de 18.12.2010, fără a poseda permis de conducere, ocazie cu care a intrat în coliziune cu un gard de lemn pe care l-a distrus pe o porțiune de 4-5 metri, după care a părăsit locul accidentului, fără a sesiza organele de poliție - întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ,,conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere” și ,,părăsirea locului accidentului de către conducătorul vehiculului, fără încuviințarea poliției, dacă accidentul s-a produs ca urmare a unei infracțiuni’’, fapte prevăzute de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. și respectiv art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea art. 33 C.p. și art. 37 lit.b C.p., pentru care a fost condamnat.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 alin. 1 C.p., după cum urmează: limitele de pedeapsă prevăzute între 1 an - 5 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit.b C.p., limitele de pedeapsă prevăzute între 2 ani - 7 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit.b C.p., faptul că inculpatul este recidivist și a produs un incident rutier în timpul deplasării cu autovehiculul, împrejurarea că accidentul s-a soldat doar cu pagube materiale, circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 alin.1 lit. c C.p. în sensul că, în cursul urmăririi penale, inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând comiterea faptelor.
De asemenea, față de reținerea circumstanței atenuante judiciare prev. de art. 74 alin.1 lit. c C.p., instanța de fond a făcut aplicarea circumstanței atenuante judiciare mai sus arătate la limitele pedepsei închisorii prevăzute în cazul de față între 1 an – 5 ani închisoare, respectiv 2 ani – 7 ani închisoare, dând eficiență dispozițiilor art. 76 alin.1 lit. d C.p.
Față de cele expuse mai sus, instanța de fond a aplicat inculpatului pedepse orientate sub minimul special prevăzut de lege, cu executare în regim de detenție, apreciind că astfel se va contribui la realizarea scopului prevăzut în art. 52 C.p. și, în raport de pedeapsa stabilită, în temeiul art. 71 alin. 2 C.p., s-a aplicat și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.p.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs - în termenul prevăzut de lege - atât P. de pe lângă Judecătortia Drobeta Turnu Severin, cât și inculpatul Duțăscu C..
Ministerul Public susține motivele de recurs critică sentința instanței de fond pentru netemeinicie, sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului.
Învederează instanței că faptele prezintă un grad ridicat de pericol social, mai ales în condițiile săvârșirii acestora în stare de recidivă, astfel că reținerea de circumstanțe atenuante în beneficiul inculpatului, nu se justifică.
Concluzionează în sensul admiterii recursului, casării sentinței și majorarea pedepselor aplicate pentru cele două infracțiuni pentru care acesta a fost trimis în judecată.
Inculpatul critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Primul motiv vizează nelegalitatea sentinței, constând în aceea că prima instanță a făcut o evaluare necorespunzătoare a materialului probator administrat în cauză și a dispus condamnarea sa, deși nu s-a făcut cu certitudine dovada vinovăției în săvârșirea faptelor constând în conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără a poseda permis de conducere și părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor competente, prev de art. 86 și respectiv art. 89 din OUG nr. 195/2002.
Sub acest aspect, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap la art. 10 lit. c Cod procedură penală.
În cadrul celui de-al doilea motiv de recurs, inculpatul susține că sentința este netemeinică și că pedepsele aplicate sunt mari în raport cu gradul de pericol social al acestora și cu circumstanțele sale personale, solicitându-se redozarea pedepselor în sensul diminuării acestora.
Recursul declarat de Ministerul Public este fondat și urmează să fie admis.
Astfel, prima instanță a evaluat în mod corespunzător materialul probator administrat în cauză, concluzionând în sensul săvârșirii infracțiunilor cu care a fost investită prin rechizitoriu, respectiv cele prev de art. 86 alin. 1 și art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002.
Deși inculpatul nu s-a prezentat niciodată în fața instanței de fond și s-a reținut că infracțiunile au fost săvârșite în stare de recidivă postexecutorie, conform art. 37 lit. b Cod penal, primul termen fiind o pedeapsă de 7 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt prin sentința penală nr. 54/2001 a Tribunalului C. S., în executarea căreia a fost arestat la 01 martie 2000 și liberat condiționat la 22 iunie 2004, reține în beneficiul acestuia circumstanțe legale atenuante, respectiv cea prev de art. 74 lit. c Cod penal, cu consecința prev de art. 76 lit. d Cod penal, coborând pedepsele sub minimul special, la 4 luni și respectiv 6 luni închisoare.
Ori, față de pericolul social concret al faptelor, de faptul că acesta a fost implicat în producerea unui eveniment rutier la 18 decembrie 2010, care se putea solda cu vătămarea corporală gravă a persoanelor aflate în autoturism sau a altor participanți la traficul rutier, reținerea de circumstanțe atenuante nu se justifică în nici un mod.
Mai mult, atât în motivele de recurs, cât și în declarația dată nemijlocit în fața instanței de control judiciar la 15 octombrie 2012, inculpatul susține că nu s-a aflat la volanul autoturismului implicat în evenimentul rutier, acesta fiind condus de un nepot al său.
Ori, pe parcursul urmăririi penale, la 19 decembrie 2010 și la 16 februarie 2011, în declarații date cu respectarea dispozițiilor legale, recurentul recunoaște că s-a aflat la volanul autoturismului marca FORD MONDEO și a provocat evenimentul rutier la 18 decembrie 2010.
În consecință, Curtea urmează să dispună admiterea recursului Ministerului Public, casarea sentinței, reținerea dispozițiilor art. 37 lit. b Cod penal și condamnarea inculpatului la pedepse proporționale cu gradul concret de pericol social al infracțiunilor comise, dar și cu starea de recidivă în care au fost săvârșite acestea.
Se apreciază că rolul sancționator și educativ al pedepsei poate fi atins numai în condițiile executării acesteia, conform art. 57 Cod penal.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, se va dispune respingerea recursului inculpatului, constatându-se că ambele critici sunt nefondate, în sensul că s-a făcut dovada deplină a săvârșirii infracțiunilor, iar pedepsele aplicate este adevărat că nu au fost stabilite în mod temeinic, dar vor fi majorate ca urmare a admiterii recursurilor declarate de P. de pe lângă J. Drobeta T. Severi.
Se vor menține dispozițiile sentinței privind cheltuielile judiciare către stat și văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul PARCHETULUI DE PE L. J. DROBETA TR. S., declarat împotriva sentinței penale nr. 335 de la 10 februarie 2012 pronunțată de J. Drobeta Turnu Severin, în dosarul cu nr._, privind pe inculpatul Duțăscu C..
Casează sentința recurată și, rejudecând, face aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. b.
În baza art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplicația art. 37 lit. b CP, condamnă pe inculpatul Duțăscu C. la 1 an închisoare.
În baza art.89 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplic. 37 lit. b Cod penal, condamnă pe același inculpat la 2 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod penal, inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, cu aplic. art. 71 CP.
Interzice exercitarea drepturilor prev. de art. 64 ali.1 lit. a teza II și lit. b CP pe perioada executării pedepsei - pedeapsa accesorie.
Respinge recursul inculpatului DUȚĂSCU C., declarat împotriva sentinței penale nr. 335 de la 10 februarie 2012 pronunțată de J. Drobeta Turnu Severin, în dosarul cu nr._, ca nefondat.
Menține dispozițiile sentinței privind cheltuielile judiciare către stat.
Obligă recurentul inculpat la 600 lei cheltuieli judiciare statului, din care, suma de 200 lei onorariu avocat oficiu, ce se va achita din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Aprilie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
C. M. V. M. T. M.
Grefier,
A. R.
Red. jud.: C. M.
Jud. fond: I. M.
Dact. 3 ex./A.T.
| ← Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 686/2013. Curtea... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 443/2013.... → |
|---|
