Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 1125/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1125/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 11-09-2015 în dosarul nr. 1125/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIE PENALĂ Nr. 1125/2015
Ședința publică de la 11 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - M. E. M. – JUDECĂTOR
JUDECĂTOR - R. E. C. – Președinte Secție
Grefier - L. M. P.
Ministerul Public reprezentat de procuror M. B., de la P. de pe lângă C. de A. C.
…………….
Pe rol, soluționarea apelului declarat de inculpatul D. Ș. I. (deținut în P. C.) împotriva sentinței penale nr. 1315 din data de 09 aprilie 2015, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelantul – inculpat asistat de avocat desemnat din oficiu O. I. G., lipsind intimații – părți vătămate L. D. și M. O. F..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, învederându-se că la acest termen, Serviciul Registratură a înregistrat motivele de apel formulate de apărătorul inculpatului, după care, conform dispozițiilor art. 356 alin. 2 Cod procedură penală (potrivit cărora „când persoana vătămată sau una dintre părți se află în stare de deținere, președintele completului ia măsuri ca aceasta să își poată exercita dreptul prevăzut la alin. (1) și să poată lua contact cu avocatul său”, instanța de control judiciar permite apărătorului desemnat din oficiu să ia legătura cu inculpatul; în continuare, este audiat apelantul, în condițiile prevăzute de lege, declarația acestuia fiind consemnată și depusă la dosar.
Nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat O. I. G., având cuvântul pentru apelantul – inculpat, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței de fond și, în rejudecare, reindividualizarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia, apreciind că este foarte mare în raport de atitudinea procesuală sinceră și de regret manifestată de inculpat.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat, cu obligarea corespunzătoare a apelantului inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Apelantul – inculpat D. Ș. I., în ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța în cauză.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA,
Asupra apelului de față;
Prin sentința penală nr. 1315 din data de 09 aprilie 2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._, în baza art. 228 rap. la art. 229 alin. 1 lit. d C.p., cu aplic. art. 41 C.p., cu aplic. art. 375 Cpp si art. 396 alin.10 Cpp., a fost condamnat inculpatul D. Ș. I., fiul lui M. L. și P. M., născut la data de 22.03.1993, în C., jud D., domiciliat în C., .. 3, ., ..l. C., .. 76B, jud. D., posesor al CP, ., nr._, având CNP_, în prezent deținut în P. C., la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare (fapta din 27.05.2014); în baza art. 228 rap. la art. 229 alin. 1 lit. d C.p., cu aplic. art. 41 C.p., cu aplic. art. 375 Cpp si art. 396 alin.10 Cpp, același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare (fapta din 01.06-15.06.2014).
În temeiul art. 38 alin.1 Cp si art. 39 alin.1 lit.b Cod Penal., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an si 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 luni închisoare, în total inculpatul urmând să execute pedeapsa de 2 ani închisoare; în temeiul art. 15 alin.2 din Legea 187/2012 rap. la art. 83 Cp din 1969, s-a revocat suspendarea conditionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 3276/14.10.2013 a Judecătoriei C., definitivă prin nerecurare la 29.10.2013 și s-a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată în cauză, în final urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani închisoare, în regim de detenție.
S-a luat act de împrejurarea că inculpatul este arestat în altă cauză.
În temeiul art. 112 alin.1 lit. e C.p., s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 210 lei, dobândită din savârsirea infractiunilor, care nu servește la despăgubirea părtilor vătămate; s-a luat act că părțile vătămate L. D. si M. O. F. nu s-au constituit părti civile în cauză.
În baza art. 274 alin. 1 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat; în temeiul art. 274 alin.1 teza finală Cod procedură penală, onorariile apărătorilor din oficiu în cuantum de câte 200 lei, în faza de urmărire penală și în faza de judecată, au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 1037/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., a fost trimis în judecată inculpatul D. Ș. I. pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat, fapte prev. de art. 228 rap. la art. 229 alin. 1, lit d C.pen. cu aplicarea art. 38 alin. 1 și art. 41 C.pen., constând în fapt în aceea că la data de 27.05.2014, inculpatul s-a deplasat pe . mun. C., cu scopul de a sustrage biciclete. Inculpatul a intrat in blocul A1, a urcat la etajul 4, unde se afla o uscatorie si, impingand cu umarul ușa de acces, a rupt sistemul de inchidere tip yala și a pătruns in uscatorie.
Din interior, inculpatul a sustras bicicleta marca Velors apartinand părtii vatamate L. D.. Ulterior, inculpatul a vandut bicicleta martorului D. R. M. contra sumei de 150 lei, fara a-i comunica acestuia adevarata provenienta a bunului.
Pe parcursul urmaririi penale, bicicleta sustrasa a fost ridicata de la martorul D. R. M., conform procesului verbal f. 76 d.u.p, fiind restituita partii vatamate – dovada f. 75 d.u.p.
De asemenea, într-o zi din perioada 01.06._14, inculpatul s-a deplasat pe .. C., cu intentia de a sustrage bunuri, a patruns in blocul D6, a fortat cu umarul usa de acces in uscatorie, reusind sa rupa sistemul de inchidere si a pătruns in interior, de unde a sustras bicicleta marca MTB Kreative, apartinand părtii vatamate M. O. F..
Ulterior, inculpatul a vandut bicicleta martorului S. R., contra sumei de 60 lei.
Cu ocazia perchezitiei domicilare efectuate la locuinta martorului S. R., a fost ridicata bicicleta sustrasa de inculpat – procese verbale f. 73,74 d.u.p., aceasta fiind restituita partii vatamate – dovada f. 41 d.u.p.
Astfel, prima instanță a constatat că faptele săvârșite de inculpat în condițiile mai sus expuse întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 rap. la art. 229 alin. 1 lit. d C.p., respectiv ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 rap. la art. 229 alin. 1 lit. d C.p.
Având in vedere ca cele doua infractiuni au fost comise prin actiuni diferite inainte ca inculpatul sa fi fost condamnat pentru vreuna dintre ele, in cauza s-au reținut dispozitiile art. 38 alin.1 Cod Penal privind concursul real de infractiuni.
Din fișa de cazier judiciar a inculpatului D. Ș.-I. a reieșit că acesta a fost condamnat prin sentința penală nr. 3276/14.10.2013 a Judecătoriei C., definitivă prin nerecurare la data de 29.10.2013 la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art. 81 Codul penal din 1969, pe durata unui termen de incercare de 4 ani și, avand in vedere ca faptele din prezenta cauza au fost comise după condamnarea definitiva la pedeapsa de 2 ani inchisoare aplicata prin sentința penală nr. 3276/14.10.2013 a Judecătoriei C., definitivă prin nerecurare la data de 29.10.2013, și mai inainte de executarea acestei pedepse, s-a reținut că sunt incidente dispozitiile art. 41 Cp privind recidiva postcondamnatorie.
Retinând vinovătia inculpatului, instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului, iar la individualizarea pedepsei aplicate pentru fiecare dintre cele doua infractiuni, a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 din actualul C.p., respectiv: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
In acest sens, s-a avut in vedere imprejurarea ca faptele au fost savarsite prin efractie, din uscatoriile unor imobile locuite de mai multe persoane, aspect care denotă îndrăzneala infractionala de care a dat dovada inculpatul, precum si valoarea prejudiciilor si faptul ca acestea au fost recuperate.
Totodata, s-a reținut ca inculpatul este recidivist, fiind condamnat anterior pentru săvârșirea altor infractiuni contra patrimoniului, iar infractiunea din prezenta cauza a fost savarsita in termenul de încercare al suspendarii conditionate al altei pedepse cu inchisoarea ce i-a fost aplicata inculpatului pentru acelasi gen de fapte, iar potrivit cazierului judiciar, inculpatului i s-au mai aplicat amenzi administrative în numeroase dosare penale pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de furt calificat și a fost arestat preventiv în alte dosare de urmărire penală, in prezent fiind in stare de arest in alta cauza, aspecte care denota perseverenta infractionala si specializarea inculpatului in comiterea aceluiasi gen de fapte.
Inculpatul a recunoscut savarsirea faptelor astfel cum au fost descrise in rechizitoriu si astfel, instanța de fond a dat eficienta juridica acestei atitudini de recunoastere prin retinerea dispozitiilor art. 396 alin.10 cpp privind recunoasterea vinovatiei, cu consecinta reducerii limitelor de pedeapsa cu o treime.
Punând in balanta toate aceste aspecte, instanta de fond a apreciat ca, in privinta inculpatului, nu pot fi retinute circumstante atenuante.
Având in vedere ca inculpatul a dobandit prin comiterea faptelor suma de 210 lei, în temeiul art. 112 alin.1 lit. e C.p., prima instanță a confiscat de la acesta suma menționată, menționând că această sumă nu servește la despăgubirea părtilor vătămate; totodata, s-a luat act de împrejurarea că părțile vătămate L. D. si M. O. F. nu s-au constituit părti civile în procesul penal.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel – în termen legal – inculpatul D. STEFANITA I., criticând-o ca fiind netemeinică, deoarece instanța a stabilit o pedeapsă într-un cuantum prea mare prin raportare la atitudinea sinceră a acestuia, în condițiile în care a beneficiat și de procedura simplificată prevăzută de art. 396 alin. 10 Cod procedură penal, astfel încât se impune reducerea cu o treime a acesteia, cu atât mai mult cu cât trebuia reținută și atitudinea sinceră de recunoaștere și regret a faptelor comise.
Examinând apelul formulat, C. urmează să îl respingă ca nefondat, pentru următoarele motive:
Din considerentele sentinței apelate rezultă că, la stabilirea pedepselor de câte 1 an și 6 luni închisoare pentru cele două infracțiuni de furt calificat aflate în concurs real, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod Penal, respectiv săvârșirea infracțiunilor prin efracție de către inculpat, valoarea prejudiciilor și faptul că au fost recuperate, existența stării de recidivă și perseverența infracțională, dar și recunoașterea faptelor, aspect ce a determinat aplicarea prevederilor art. 396 alin. 1p Cod procedură penală.
De asemenea, instanța de fond, la stabilirea pedepsei rezultante de 4 ani închisoare aplicată apelantului, a avut în vedere, pe de o parte, prevederile art. 38 și 39 Cod procedură penală – referitoare la pedeapsa principală în caz de concurs de infracțiuni -, iar pe de altă parte prevederile art. 15 alin. 2 din Lg. 187/2012 raportat la art. 83 Cod Penal 1969 – privind revocarea suspendării condiționate a unei pedepse anterioare, de 2 ani închisoare stabilită pentru acesta -.
În aceste condiții, C. va constata că pedepsele de câte 1 an și 6 luni închisoare aplicate inculpatului au fost individualizate prin raportare la criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod Penal, instanța de fond având în vedere prevederile art. 386 alin. 10 Cod procedură penală - privitoare la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă ca urmare a recunoașterii -, dar și textele de lege incidente în cauză, referitoare la pedeapsa în caz de concurs de infracțiuni și revocarea suspendării condiționate a pedepsei anterioare de 2 ani închisoare, aplicată apelantului, astfel încât urmează ca, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, să respingă calea de atac formulată în speță de inculpat, iar în temeiul art. 275 alin 2 Cod procedură penală, să îl oblige pe acesta din urmă la plata sumei de 360 lei reprezentând cheltuielile judiciare avan sate de către stat, din care, onorariul apărătorului desemnat din oficiu urmează a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
In temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p., respinge apelul formulat de apelantul inculpat D. STEFANITA I. împotriva sentinței penale nr. 1315/2015 a Judecătoriei C., stată în dosarul cu nr._ , ca nefondat.
In temeiul art. 275 alin 2 Cod procedură penală, obliga apelantul inculpat la plata sumei de 360 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, onorariul apărătorului desemnat din oficiu se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitiva.
Pronunțată în ședința publică de la data de 11.09.2015.
Președinte, Judecător,
M. E. M. R. E. C.
– Președinte Secție –
Grefier,
L. M. P.
Red. jud.. R. E. C.
Jud. fond: A. C.
tehnored.: 2 ex./A.T. – 23.11.2015
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 397/2015.... → |
|---|
