Şantajul. Art.207 NCP. Decizia nr. 727/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 727/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 21-05-2015 în dosarul nr. 727/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIA PENALĂ Nr. 727
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE_ 2015
PREȘEDINTE:- V. T.
JUDECĂTOR:- G. C.
GREFIER:- M. I.
Ministerul Public reprezentat prin procuror D. N. T., din cadrul
Parchetului de pe lângă C. de A. C.
Pe rol, judecarea apelului declarat de inculpatul C. M., arestat preventiv în prezenta cauză în Penitenciarul C., împotriva sentinței penale nr. 839 din 3 martie 2015, pronunțată de Judecătoria C. – Secția penală, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul inculpat C. M., în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales B. C., și părțile vătămate C. A. și C. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că apelul a fost declarat în termen legal, precum și depunerea prin serviciul registratură a notelor de ședință formulate de părțile vătămate C. A. și C. C..
Apelantul inculpat C. M., a depus la dosarul cauzei un memoriu și în temeiul dispozițiilor legale a fost audiat acesta, declarația acestuia fiind atașată la dosarul cauzei.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul asupra apelul de față.
Avocat ales B. C., pentru apelantul inculpat C. M., a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și pe fondat reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului în sensul reducerii cuantumului acesteie, cu aplicarea dispozițiilor art. 91 Cod penal.
A arătat că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut și regretat faptele, a conștientizat, iar în cazul în care i se vor aplica disp. art. 91 Cod penal va efectua muncă în folosul societății și își va căuta un loc de muncă.
Partea vătămată C. C., a arătat că fiul său a avut un moment de rătăcire în care s-a purtat urât numai cu membrii familiei în societate având un comportament bun, solicitând instanței să aibă clemență la pronunțarea pedepsei.
Partea vătămată C. A., având cuvântul, a arătat că îl vrea acasă pe fiul său, pe care l-a iertat, acesta a conștientizat că a greșit.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței apelate ca fiind legală și temeinică arătând că pedeapsa a fost corect individualizată atât în privința cuantumului cât și a modalității de executare.
A susținut că și după trimiterea în judecată, în stare de libertate, inculpatul a continuat să exercite acte de violență asupra membrilor familiei, ceea ce a determinat judecătorul de la instanța de fond să ia măsura arestului preventiv față de inculpat.
Totodată, a mai arătat că legalitatea soluției instanței de fond se reflectă și din durata lungă de timp în care s-au desfășurate acțiunile violente asupra familiei de aproximativ 10 ani.
Apelantul inculpat C. M., având ultimul cuvânt, a arătat că regretă cele întâmplate solicitând a i se acorda o nouă șansă să se îndrepte, fiind de acorda cu susținerea avocatului său ales.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 839 din 3 martie 2015, Judecătoria C., în baza art. 207 alin. 1, 3 C.p. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p., art. 396 alin. 10 C.p.p. a condamnat pe inculpatul C. M., fiul lui C. și A., născut la data de 09.08.1980, în mun. Pitești, jud. Argeș, cu domiciliul în C., ., ., f.f.l. în C., ., jud. D., CNP_, la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 207 alin. 1, 3 C.p. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p., art. 396 alin. 10 C.p.p. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În temeiul art. 38 lit. a, art. 39 lit. b C.p. s-au contopit pedepsele stabilite anterior, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare, la care s-a adaugat un spor de 8 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare, în regim de detenție.
În temeiul art. 72 C.p. s-a dedus din pedeapsa aplicata durata arestării preventive de la data de 10.02.2015 la zi, iar în baza art. 399 C.p.p. s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În temeiul art. 112 lit. e C.p. s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 3.000 lei.
S-a luat act că persoanele vătămate C. A. și C. C., nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
A fost obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 4344/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., a fost trimis în judecată inculpatul C. M. pentru săvârșirea unei infracțiunii de șantaj în formă continuată, prev. de art. 207 alin. 1 și 3 C.p. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p., persoană vătămată C. A. și o infracțiune de șantaj în formă continuată, prev. de art. 207 alin. 1 și 3 C.p. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p., persoană vătămată C. C., cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.p.
În fapt, s-a reținut, în esență, că inculpatul C. M. în perioada 01.04.2014 – 01.10.2014, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a exercitat în mod repetat constrângeri prin amenințări cu acte de violență și cu moartea, de natură a produce o stare de temere asupra persoanelor vătămate C. A. și C. C., pentru ca aceștia să-i dea diverse sume de bani, în scopul de a dobândi pentru sine, în mod injust, aceste foloase patrimoniale.
În fața instanței de judecată, în conformitate cu art. 374 alin. 4 C.p.p. inculpatul a declarat că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. În conformitate cu disp. art. 375 alin. 1 Cod procedură penală a fost audiat inculpatul C. M., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:
Inculpatul C. M., locuiește, fără forme legale, împreuna cu părinții săi C. C. și C. A., sora sa C. E. G., soțul acesteia C. I. și fiica în vârstă de 3 ani a acestora din urmă, în imobilul situat în C., ., compus din două camere de locuit.
Pe fondul consumului de băuturi alcoolice și al altor substanțe de către inculpatul C. M., precum și din cauza faptului ca nu are și nu a avut vreodată un loc de munca, deși este apt, între acesta și membrii familiei există o stare conflictuală de o perioadă mai lungă de timp.
Având nevoie de bani, inculpatul îi cere zilnic mamei sale, pensionară, sume mici de bani, iar dacă nu primește bani devine agresiv, amenințând-o cu acte de violență, cu moartea și cu incendierea locuinței, provocându-i o stare de temere.
Din acest motiv, persoana vătămată C. A. este nevoită să îi dea zilnic sume cuprinse între 10 și 50 lei, când ia pensia chiar 100 lei, împrumutându-se uneori în acest scop de la vecine sau apropiați. Cu privire la intensitatea stării de temere din declarațiile luate în cauză reiese că aceasta este terorizată de fiul său.
Deși inculpatul obișnuiește să îi ceară zilnic bani și tatălui său, acesta nu a cedat niciodată în fata amenințărilor cu violente, cu moartea și cu incendierea locuinței adresate de inculpatul C. M., nedându-i niciodată bani, desi este foarte speriat de ce ar putea face fiul său.
În scopul obținerii de bani, în perioada 01 aprilie - 01 octombrie 2014 inculpatul C. M. le-a adresat, în mai multe rânduri, părinților săi C. C. și C. A. amenințări cu acte de violență, cu incendierea casei și cu moartea, de multe ori în prezența martorilor C. E. G. și C. I., precum și a nașilor de căsătorie ai persoanelor vătămate, martorii M. C. și M. E., de fiecare dată când aceștia veneau în vizită, de 2-3 ori pe lună.
În această perioadă, persoana vătămată C. A. i-a dat, sub amenințare fiului său circa 500-600 lei lunar, împrumutându-se de 3-6 ori pe lună de la vecina sa martora P. M. cu sume cuprinse între 10 și 30 lei, de 2-3 ori pe lună de la vecina sa martora S. M. cu sume cuprinse între 10 și 40 lei și o dată, în cursul lunii iulie 2014, de la nașa de căsătorie, martora M. E., cu suma de 100 lei. Persoana vătămată le-a spus de fiecare dată persoanelor de la care s-a împrumutat că are nevoie de bani pentru a scăpa de amenințările fiului său. Martorii C. E. G. și C. I. au auzit cu mai multe ocazii cum persoana vătămată C. A. vorbește la telefon cu martorele P. M. și S. M., cerându-le sume între 10 și 30 lei pentru a le da fiului său și spunându-le că este terorizată de acesta. Martora C. E. G. a precizat că mama sa se ferea să îi spună soțului său C. C. că se împrumută de la vecine pentru a-i da bani inculpatului C. M.. Martorii M. C. și M. E. au declarat că persoana vătămată C. A. le-a povestit în mai multe rânduri că uneori împrumută bani de la vecine pentru a-i da fiului ei și a scăpa de amenințările acestuia.
La data de 09.04.2014, în jurul orei 12:00, fiind acasă doar inculpatul, persoana vătămată C. A. și nepoata în vârstă de 3 ani, după ce a cerut ca de obicei bani mamei sale, iar aceasta nu a vrut să îi dea, inculpatul C. M. și-a lovit mama, persoana vătămată C. A., provocându-i un traumatism facial și spărgându-i ochelarii. Persoana vătămată C. A. nu s-a prezentat la IML, dar traumatismul a putut fi observat de toți membrii familiei - persoana vătămată C. C., martorii C. E. G., C. I. - de martorii M. C. și M. E., veniți în vizită în ziua de 10.09.2014, precum și de martora P. M.. Din declarațiile date rezultă că persoana vătămată C. A. avea nasul spart și un ochi vânăt. Referitor la circumstanțele în care s-a produs lovirea, martorul M. C. a precizat că în ziua de 09.04.2014, în jurul orei 12:00, persoana vătămată C. A. l-a sunat, disperată, să îi împrumute 100 de lei, zicându-i că e terorizată de fiul ei care îi cere întruna bani și nu scapă de el până nu îi dă.
Inculpatul a recunoscut în cursul urmăririi penale că, în mai multe rânduri, le-a spus părinților săi că îi omoară și că dă foc la casă, susținând însă că erau vorbe spuse la supărare, și nu avea intenția de a face acest lucru.
Fiind audiat în fața instanței de judecată, inculpatul a recunoscut în totalitate săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată.
În drept, fapta inculpatului C. M. constând în aceea că în perioada 01.04._14, având aceeași rezoluție infracțională, a exercitat în mod repetat constrângeri prin amenințări cu acte cu violență și cu moartea, de natură să producă o stare de temere, iar la data de 09.04.2014 a exercitat constrângeri prin acte de violență, asupra persoanei vătămate C. A. pentru ca aceasta să-i dea diverse sume de bani, urmare a actelor de violentă obținând de la persoana vătămată suma de 3000 lei, care reprezintă un folos patrimonial injust, întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni de șantaj în formă continuată, prev. de art. 207 alin. 1 și 3 C.p., cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p.
Fapta inculpatului C. M. constând în aceea că în perioada 01.04._14, având aceeași rezoluție infracțională, a exercitat repetat constrângeri prin amenințări cu acte cu violență și cu moartea, de natură să producă o stare de temere, asupra persoanei vătămate C. C. ca acesta să-i dea diverse sume de bani, în scopul de a dobândi pentru sine în mod injust, aceste foloase patrimoniale, întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni de șantaj în formă continuată, prev. de art. 207 alin. 1, 3 C.p., cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p.
La individualizarea pedepselor, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 C.p., gradul de pericol social concret, modul și mijloacele de săvârșire a infracțiunilor, numărul mare de fapte infracționale comise de inculpat pe o perioadă lungă de timp, împotriva părinților săi, persoana inculpatului, în vârstă de 34 ani, fără ocupație, deși apt pentru a-și găsi un loc de muncă, necunoscut cu antecedente penale, care a avut o atitudine relativ sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscând faptele pentru care a fost trimis în judecată.
Inculpatul a continuat sa comită fapte asemănătoare și după ce a fost trimis în judecată, fără a realiza consecințele acestora. Astfel, fiind audiat de instanță la data de 10.02.2015 cu ocazia discutării luării măsurii arestării preventive, inculpatul C. M. a recunoscut că exercită în mod repetat presiuni asupra părinților săi pentru a-i da sume de bani, nu lucrează, nu a lucrat niciodată, însă a apreciat ca fiind normală această situație, precizând că nu ar pune în practică amenințările adresate părinților săi. Inculpatul a arătat că în fiecare zi consumă băuturi alcoolice în cantități mari, devine violent doar dacă este provocat. A mai arătat că în urmă cu o zi i-a cerut mamei sale suma de 50 lei, aceasta a spus că nu are acești bani, dar inculpatul a insistat să se ducă la o vecină să se împrumute. Întrucât persoana vătămată C. A. a refuzat să se împrumute, inculpatul a luat o carte de rugăciuni și i-a dat foc, iar în cele din urmă persoana vătămată a făcut rost de suma de 50 lei pe care i-a dat-o inculpatului. Inculpatul recunoaște că a folosit suma de bani pentru a-și cumpăra băuturi alcoolice.
Instanța a apreciat că numai prin executarea în regim de detenție a pedepsei aplicare se poate realiza scopul preventiv-educativ al pedepsei, având în vedere gravitatea faptelor săvârșite, amenințările repetate adresate părinților săi, starea de temere provocată acestora pe o perioadă mare de timp.
În temeiul art. 72 C.p. s-a dedus din pedeapsa aplicata durata arestării preventive de la data de 10.02.2015 la zi, iar în baza art. 399 C.p.p. având în vedere că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, ținând cont și de soluția de condamnare a inculpatului la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenție, s-a menținut măsura arestării preventive.
În temeiul art. 112 lit. e C.p. s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 3.000 lei, reprezentând banii obținuți de inculpat prin săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, care nu au servit la despăgubirea persoanei vătămate.
S-a luat act că persoanele vătămate C. A. și C. C. nu s-au constituit părți civile în procesul penal.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul C. M., solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și pe fondat reindividualizarea pedepsei, în sensul reducerii cuantumului acesteia, cu aplicarea dispozițiilor art. 91 Cod penal.
A arătat că nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut și regretat faptele, a conștientizat, iar în cazul în care i se vor aplica disp. art. 91 Cod penal va efectua muncă în folosul societății și își va căuta un loc de muncă.
Apelul este nefondat și urmează a fi respins, din următoarele considerente:
Examinând sentința penală apelată, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, C. constată că prima instanță a reținut corect starea de fapt, iar vinovăția inculpatului erste dovedită în cauză cu probatoriile administrate pe parcursul procesului penal, respectiv: declarațiile părților vătămate C. C. și C. A., înscrisurile aflate la filele 44-45 și 61 din dosarul de urmărire penală, declarațiile martorilor C. E. G., C. I., M. C., M. E., P. M. și S. M. care se coroborează cu declarațiile inculpatului C. M., care a recunoscut faptele comise, astfel cum au fost descrise în rechizitoriu, solicitând ca judecata să se facă conform procedurii simplificate, prev.de art.375 Cod pr.penală, astfel încât față de acesta au fost reținute dispozițiile art.396 alin.10 Cod pr.penală.
Pe de altă parte, C. constată că prima instanță a realizat o justă individualizare a pedepsei rezultante aplicată inculpatului, atât ca întindere, cât și ca modalitate de executare și nu se impune reducerea acesteia sau aplicarea în cauză a dispozițiilor art.91 Cod penal.
În acest sens, instanța de fond la individualizarea pedepsei aplicată inculpatului a avut în vedere criteriile generale de individualitare prev.de art.74 Cod penal, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite și starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs asupra părților vătămate, motivul săvârșirii infracțiunilor și scopul urmărit de inculpat, dar și conduita manifestată de acesta după săvârșirea infracțiunilor și în cursul procesului penal, constând în continuarea comiterii unor fapte asemănătoare asupra părților vătămate și după ce s-a dispus trimiterea sa în judecată în stare de libertate, motiv ce a determinat ca în faza cercetării judecătorești judecătorul cauzei să dispună arestarea preventivă a acestuia pe o perioadă de 30 de zile.
De asemenea, s-a avut în vedere nivelul de educație, vârsta și starea de sănătate a inculpatului, dar și împrejurarea că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale și a recunoscut că în mod repetat exercita presiuni și amenințări asupra părinților săi, devenind violent după ce consuma cantități mari de băuturi alcoolice în fiecare zi.
Așa fiind și pentru motivele arătate, întrucât hotărârea pronunțată de Judecătoria C. este legală și temeinică, în temeiul dispozițiilor art.421 pct.1 lit.b Cod pr.penală, va fi respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
Se va deduce detenția în continuare la zi.
În baza art.275 alin.2 Cod pr.penală, apelantul va fi obligat la plata sumei de 120 lei cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul C. M., arestat preventiv în prezenta cauză în Penitenciarul C., împotriva sentinței penale nr. 839 din 3 martie 2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ .
Deduce detenția în continuare la zi.
Obligă apelantul la plata sumei de 120 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 mai 2015.
Președinte,Judecător,
V. TrifănescuGeorge C.
Grefier,
M. I.
Red.jud.VT
j.f.C.P.
PS/12.06.2015
| ← Distrugere. Art.253 NCP. Decizia nr. 721/2015. Curtea de Apel... | Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
