Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 1581/2012. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1581/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 05-07-2012 în dosarul nr. 1581/2012
Dosar nr._ -art.208 C.p.-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR. 1581
Ședința publică de la 05 Iulie 2012
PREȘEDINTE M. C. GhergheJudecător
A. M. SpiridonJudecător
C. LăutaruJudecător
Grefier D. L.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror C. N. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de P. de pe lângă J. C. și de către inculpatul D. C., împotriva sentinței penale nr.1788 din data de 01.07.2011, pronunțată de J. C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat D. C., asistat de apărător ales, avocat C. M., lipsind părțile vătămate . SRL-H. R. C. și . M. C. 2-H. R..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier de către grefier, după care, constatându-se recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Reprezentantul parchetului, a solicitat admiterea recursului declarat, casarea în parte a hotărârii și, în rejudecarea, aplicarea măsurii de siguranță a obligării la tratament medical ambulatoriu, conform art. 113 C.p, întrucât din raportul medico-legal psihiatric rezultă că inculpatul are discernământul faptelor diminuat și necesită măsuri de siguranță.
Avocat C. M., pentru recurentul inculpat, a solicitat admiterea recursului parchetului și al inculpatului, în ceea ce privește aplicarea măsurii de siguranță prev. de art. 113 C.p., față de starea de boală a inculpatului.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, a solicitat admiterea recursului și reducerea pedepsei aplicate, reținerea art. 3201 C.p.p., iar pentru măsura de siguranță a lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA
Asupra recursului de față ;
Din actele și lucrările dosarului se constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1788 din data de 01.07.2011, J. C. în temeiul art. 208 alin 1, 209 alin 1 lit. e Cp, cu aplicarea art 41 alin 2 Cp, art. 37 lit. a Cp l-a condamnat pe inculpatul D. C., fiul lui C. și R., născut la 27.11.1967, în municipiul C., jud. D., domiciliat in C., ., ..1, ., cetatean roman, recidivist, C.N.P._, la pedeapsa de 4 ani închisoare.
In temeiul art. 83 Cp s-a dispus revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicata prin sentința penala 2725/2009 a Judecătoriei C. si cumularea acestei pedepse cu pedeapsa de 4 ani aplicata in prezenta cauza, in pedeapsa rezultanta de 7 ani închisoare.
In temeiul art 71 Cp i s-a aplicat inculpatului D. C. pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev de art. 64 alin 1 lit. a, teza a doua, si lit b Cp pe durata executării pedepsei .
In baza art. 350 Cpp s-a luat act ca inculpatul este arestat in alta cauza.
In temeiul art. 14 si 346 Cpp s-a luat act ca partile vătămate . SRL si . nu s-au constituit parti civile, prejudicial fiind integral reparat prin restituire.
In baza art. 191 alin 1 C.p.p. a fost obligat inculpatul D. C. la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat .
Pentru a pronunța această sentință, prima instanța a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe langa J. C. numărul_/P/2010 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului D. C. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. de art. art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. și art. 37 lit. a C.p.
În fapt, in actul de sesizare s-a reținut ca in data de 03.10.2010 in intervalul de timp 10,00 – 14,00 in baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul D. C. a savarsit doua fapte de furt in dauna magazinelor apartinand . SRL si . cu puncte de lucru in incinta unui supermarket din municipiul C., de unde a sustras mai multe obiecte vestimentare, fiind filmat si înregistrat de camerele de supraveghere.
In cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de proba: proces verbal de constatare, suporturi optice de redare a imaginilor înregistrate, declarațiile inculpatului, ale martorilor, dovezi privind restituirea bunurilor, planșe fotografice, procese verbale de ridicare si predare a bunurilor.
In cursul judecații a fost audiat inculpatul, conform art. 323 Cpp, care, deși in prima faza a recunoscut faptele, prevalându-se de dispozițiile art. 320/1 Cpp, ulterior procedura de audiere a decurs in mod dificil, inculpatul negând comiterea infracțiunilor de care a fost acuzat.
Au fost audiați martorii din cursul urmăririi penale, conform art. 327 Cpp.
Părțile vătămate . SRL si . formulat in scris precizare conform art 326 Cpp in care au precizat ca nu se constituie parți civile, întrucât prejudiciul a fost recuperat, prin restituirea bunurilor.
Analizând in mod coroborat ansamblul probelor administrate in cursul procesului penal, instanța a reținut următoarele:
In data de 03.10.2010 inculpatul a pătruns in magazinul apartinand . SRL, iar din înregistrările de imagini realizate cu ajutorul camerelor de supraveghere din incinta magazinului, s-a constatat ca inculpatul se plimba in interiorul acestuia, in zona in care sunt expuse obiectele vestimentare destinate vânzării, după care a ieșit din magazin, dar nu printre suportii cu senzori, ci pe langa aceștia, pentru a evita depistarea produselor care nu au trecut prin casa de marcat( foto 3, pagina 36 d.u.p.). De remarcat este ca deși inculpatul a fost filmat in momentul pătrunderii cu sacoșa împăturita, la ieșire, aceasta a fost încărcata, deși inculpatul nu a trecut la casa de marcat pentru achitarea produselor.
Din conținutul bonurilor de casa emise de apartinand . SRL a rezultat ca produsele sustrase din magazin sunt dresuri si ciorapi de copii si articole pentru femei, deci obiecte care, astfel cum au rezultat din actele dosarului, nu sunt necesare inculpatului, deci comiterea acestor acte materiale de sustragere nu se justifica.
Produsele au fost ridicate de la inculpat in data de 03.10.2010, când acesta nu a putut justifica proveniența lor, după care au fost predate pe baza procesului verbal de restituire din data de 08.01.2011 către partea vătămata apartinand . SRL, care astfel a precizat in scris ca nu se mai constituie parte civila.
In aceeași zi, 03.10.2010, inculpatul a fost surprins de camerele de supraveghere din magazinul . in timp ce examina portofele, după care si-a însușit doua dintre acestea, si le-a introdus in bagajele sale. ( filele 53-54 d.u.p). Aceste doua obiecte împreuna cu perechi de șosete barbatesti au fost găsite de asemenea asupra inculpatului. Totalul prejudiciului creat aceste parți vătămate . a fost de 206 lei, care a fost reparat prin restituirea bunurilor, si astfel nu s-a mai constituit parte civila.
Din declarația martorului Babaliga A. a rezultat ca a observat pe camerele de supraveghere cum inculpatul examina portofele, dupa care le-a insusit, prin introducerea . care o avea asupra sa.
Ulterior, inculpatul a fost observat de câtre martorii D. M. G. si P. M. G. in timp ce examina rafturile unui magazin din incinta unei statii PECO OMV din C., după care a luat mai multe produse, le-a introdus in haine, si a parasit magazinul fara a achita prețul acestora.
Inculpatul a fost surprins si de camerele de supraveghere din stația PECO, după care a fost urmărit de martori si prins. In acest moment au fost găsite asupra inculpatului mai multe produse din acel magazin, dar si o sacoșa din material plastic, in care se aflau mai multe obiecte vestimentare: colanți, ciorapi, portofele, etc.
Produsele găsite asupra inculpatului au fost recunoscute de martorii Canuci F. si Olaroiu D. S., primul având calitatea de director magazin, iar cel de-al doilea fiind asistent vânzări in cadrul apartinand . SRL, cei doi martori vizionând si înregistrările camerelor de supraveghere si observând cum a procedat inculpatul pentru a parasi magazinul fara fi depistat de suportii cu senzori.
Declarația inculpatului din cursul cercetării judecatoresti, conform art. 323 Cpp prin care nu a recunoscut comiterea actelor de sustragere nu s-a coroborat conform art. 69 Cpp cu probele administrate in cauza, si de aceea au fost înlăturate, fiind infirmate prin înregistrările video efectuate cu ajutorul camerelor de supraveghere, înregistrări care constituie probe conform art. 91/6 alin 2 Cpp, conform cărora înregistrările prevăzute în prezenta secțiune, efectuate de părți sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții.
In cursul urmăririi penale, inițial inculpatul a negat comiterea faptelor, după care a revenit si a recunoscut comiterea infracțiunilor. Ulterior, prin declarația din 22.12.2010 inculpatul a precizat ca recunoaște întreaga activitate infracționala, susținând ca bunurile au fost sustrase de el din cele doua magazine . SRL si ..
Atitudinea procesuala de recunoaștere a fost menținuta si cu ocazia audierii in calitate de învinuit, conform art. 6 Cpp, in data de 01.02.2011.
Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penala, conform art 254-257 Cpp, inculpatul a revenit si a precizat ca nu recunoaște comiterea faptelor, nu a sustras nici un bun din incinta celor doua magazine . SRL si .>
In cursul cercetării judecatoresti, inculpatul a recunoscut împrejurarea ca in data de 03.10.2010 a fost in cele doua magazine . SRL si . susținerea sa conform căreia nu a sustras nici un bun nu poate avea forța juridica probanta, întrucât nu se coroborează cu nicio alta fapta sau împrejurare care rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza. Dimpotrivă, din înregistrările video, coroborate cu procesele verbale de depistare rezulta ca asupra inculpatului au fost gasite mai multe obiecte vestimentare, care apartin celor doua magazine, si pe care inculpatul nu le-a putut justifica cu bonuri fiscale .
In drept, fapta inculpatului de a sustrage in data de 03.10.2010 mai multe bunuri din doua magazine ce aveau punct de lucru in incinta unui supermarket din municipiul C., in timp ce acestea erau deschise publicului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 208 alin 1, art. 209 alin 1 lit e Cp, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cp.
Elementul material constă în acțiunea de deposedare a părților vătămate de bunuri și imposedarea inculpatului cu acestea.
Fapta dedusă judecății reprezintă o unitate legală de infracțiune întrucât, în elementul său constitutiv intră mai multe acțiuni care realizează, fiecare în parte, conținutul aceleiași in fracțiuni, dar care prin voința legiuitorului, sunt unite într-o infracțiune unică. Unitatea legală de infracțiune este dată de pluralitatea actelor de executare, în forma faptului consumat, care sunt supuse unei calificări juridice uncie, unitatea rezoluției infracționale cu care a acționat inculpatul determinând ca toate actele materiale de executare să capete o singură calificare juridică.
Actele materiale de executare au fost săvârșite la intervale de timp relativ mici, toate petrecându-se în ziua de 03.10.2010, modalitatea de executare fiind similară – inculpatul a examinat fiecare magazin si a profitat de neatenția vizatorilor; bunurile sustrase sunt similare - obiecte vestimentare .
Rezultatul socialmente periculos constă în prejudicierea părților vătămate de valorile patrimoniale de care au fost deposedate și cu care inculpatul a realizat imposedarea .
Legătura de cauzalitate dintre acțiunea infracțională a inculpatului și rezultatul socialmente periculos este confirmată prin coroborarea declarațiilor martorilor cu cele ale inculpatului din data de 22.12.2010 si 01.02.2011, precum și cu procesele verbale de depistare a inculpatului, din care rezultă că fapta inculpatului reprezintă cauza unică a micșorării patrimoniului părților vătămate cu valorile materiale sustrase.
Latura subiectivă presupune că inculpatul a acționat cu intenție directă prev. de art. 19 pct. 1 lit. a C.p., acesta prevăzând și urmărind ca prin săvârșirea actelor materiale de sustragere, să realizeze o deposedare a părților vătămate, respectiv imposedarea sa cu valori patrimoniale aparținând terțelor persoane. Urmare a caracterului infracțiunii de unitate legală de infracțiune și atitudine psihică a inculpatului se caracterizează printr-o unică formă de vinovăție, echivalentă unei rezoluții infracționale ce s-a menținut pe toată perioada săvârșirii actelor materiale și s-a concretizat prin săvârșirea fiecărei acțiuni ilicite.
La individualizarea pedepsei, instanța a ținut seama de criteriile prevăzute de art. 72 C.p., respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, care reglementează infracțiunea continuata ca fiind o cauză de agravare facultativa a pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de art. 209 alin. 1 C.p. pentru infracțiunea săvârșită.
Coexista doua cauze de agravare facultativa a pedepsei, întrucât inculpatul se regăsește si in stare de recidiva mare postcondamnatorie, prev. de art. 37 lit. a Cp, el a savarsit infracțiunea in cadrul termenului de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicata prin sentința penala 2725/2009 a Judecătoriei C. . In temeiul art 83 Cp s-a dispus cumularea acestei pedepse cu pedeapsa aplicata in prezenta cauza.
Rezulta ca pedeapsa anterioara nu si-a atins scopul preventiv, reglementat de prevederile art. 52 Cp, inculpatul persistând in activitatea infracționala, si, mai mult, a infirmat garanțiile de îndreptare si in libertate de care a beneficiat atunci când a primit acea condamnare cu beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei.
Atitudinea de recunoaștere parțiala si preferențiala a activității infracționale nu poate determina atenuarea pedepsei, cauzale ce impun stabilirea sancțiunii peste nivelul minimului special prevăzut de lege fiind preponderente .
A savarsit infracțiunea in forma continuata si in stare de recidiva, persistând in activitatea infracționala, si neoferind nici un indiciu al reindreptarii sale din punct de vedere social. Reducerea pedepsei ar echivala cu acordarea unei clemente nejustificate fata de persoanele care persista in activitatea infracționala, care incalca cu rea credința drepturile si interesele legitime ale celorlalți cetățeni.
S-a avut in vedere atitudinea oscilanta din cursul procesului penal, inculpatul având momente când a recunoscut, după care a negat comiterea infracțiunii. Nici un inculpat nu este obligat sa recunoască o fapta de care este acuzat, dar nu are nici dreptul legal de a împiedica aflarea adevărului prin adoptarea unor poziții procesuale oscilante, de natura a îngreuna derularea procesului penal.
In ceea ce privește pedeapsa accesorie instanța in temeiul art. 71 Cod penal, raportat la jurisprudența Curtii Europene a Drepturilor Omului exprimata in cauza S. si Parcalab c. României si la art.3 din Protocolul nr.1 adițional Convenției Europene a Drepturilor Omului, retine ca natura faptei savarsite, urmările produse, ansamblul circumstanțelor personale conduc la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice si in funcții elective publice si dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autoritatii de stat, motiv pentru care exercițiul acestor drepturi este interzis pe perioada executării pedepsei principale.
In temeiul art. 350 Cpp s-a luat act ca inculpatul este arestat in alta cauza.
In temeiul art. 14 si 346 Cpp s-a luat act act ca partile vătămate . SRL si . nu s-au constituit parti civile, prejudicial fiind integral reparat prin restituire.
In temeiul art. 191 alin 1 C.p.p. s-a dispus obligarea inculpatului, aflat in culpa procesuala, la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat .
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs P. de pe lângă J. C. și inculpatul D. C., invocând critici de netemeinicie, din perspectiva omisiunii aplicării măsurii de siguranță prev. de art. 113 C.p., întrucât expertiza medico-legală psihiatrică a stabilit că inculpatul prezintă afecțiuni psihice care au condus la diminuarea discernământului și necesită tratament medical ambulatoriu; inculpatul a solicitat și reducerea pedepsei prin aplicare dispoz., art. 3201 alin. 7 C.p.p.
Curtea, examinând recursurile declarate, constată că inculpatul D. C. este judecat pentru comiterea unei infracțiuni de furt calificat, din loc public, prev. de art. 208 alin.1,209 alin. 1 lit. e C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. și cu reținerea stării de recidivă conform art. 37 lit. a C.p., față de pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin S.P.2725/2009 a Judecătoriei C., infracțiunea din prezenta cauză fiind comisă în termenul de încercare al pedepsei anterioare.
Se reține că inculpatul a negat comiterea infracțiunii, însă, activitatea de sustragere de bunuri, în mod repetat, din magazinele aparținând . SRL, . și Stația OMV din . C., în ziua de 03.10.2010, a fost dovedită cu probe testimoniale și științifice, constând în depozițiile martorilor D. M., P. M., Băbăligă A., Cănuci F. și O. D. (martorii P. și D. surprinzând pe inculpat imediat după fapta de sustragere comisă în dauna OMV, având asupra lui bunurile furate, precum și cele sustrase din celelalte 2 magazine), care se coroborează cu datele rezultate din imaginile video înregistrate de camerele de supraveghere din incinta magazinelor respective .
În aceste condiții, prima instanță a reținut corect că inculpatul D. C. este autorul a 3 acte materiale de furt, care, fiecare, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1,209 alin. 1 lit. e C.p., realizate în baza aceleiași hotărâri infracționale, ceea ce determină reținerea formei continuate prev. de art. 41 alin. 2 C.p.
Totodată, se reține că în cauză inculpatul a fost supus unei expertize psihiatrice în faza urmăririi penale (rap.de expertiză nr.462/A1/12.03.2009), din care rezultă că prezintă tulburare organică de personalitate pe fond sechelar encefalopat, având discernământul faptelor și consecințelor lor diminuat.
În faza cercetării judecătorești din recurs, față de criticile formulate în recursul parchetului, referitor la omisiunea primei instanțe de a se pronunța asupra instituirii unei măsuri de siguranță față de inculpat, s-a dispus efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice în cadrul I.N.NM.L. București, care să se pronunțe atât asupra existenței discernământului, cât și privitor la măsura de siguranță recomandată, în condițiile în care recurentul inculpat a indicat existența unui alt raport de expertiză medico-legală, care a concluzionat în sensul abolirii discernământului, numărul 2651/A1/30.07.1990, emis de LML C..
Din raportul de nouă expertiză medico-legală psihiatrică nr. A_ din 17.04.2012, întocmit de Institutul Național de Medicină Legală București se reține că inculpatul D. C. prezintă tulburare organică de personalitate, pe fondul disfuncției cerebrale, având discernământul faptelor și consecințelor lor scăzut, opinându-se pentru instituirea măsurii de siguranță a tratamentului medical ambulator,conform art. 113 C.P.
În aceste condiții, recursurile sunt fondate, în conformitate cu prevederile art. 3859 pct. 172 C.p.p. coroborat cu art. 38515pct. 2 lit. d C.p.p., urmând să fie admise, să fie casată în parte sentința, și să se dispună, în temeiul art. 113 C.p., obligarea inculpatului la tratament medical ambulatoriu pe durata executării pedepsei, și, în continuare, până la însănătoșire.
Totodată, în privința criticilor referitoare la individualizarea pedepsei, formulate de recurentul inculpat se constată că sunt fondate numai sub aspectul greșite aprecieri a cuantumului pedepsei, constatându-se că, în raport de starea de boală a inculpatului și de valoarea redusă a prejudiciului- bunurile sustrase fiind bunuri de mică importanță, respectiv 3 bucăți șosete copii, 12 bucăți colanți de damă, 2 bucăți dresuri damă, 5 bucăți șosete damă, 2 bucăți portofel bărbătesc, 2 bucăți șosete bărbătești, 2 ciocolate și un gel de păr-, o sancțiune egală cu minimul special prevăzut de lege (3 ani închisoare) este de natură a conduce la îndeplinirea scopului preventivo-educativ al pedepsei, în condițiile în care, corespunzător aplicării art. 83 C.p., inculpatul urmează să execute pedeapsa din prezenta cauză cumulată aritmetic cu pedeapsa anterioară pentru care s-a revocat beneficiul suspendării condiționate.
Criticile recurentului inculpat, referitoare la aplicarea art. 3201 alin. 7 C.p.p. sunt însă nefondate, deoarece judecarea în primă instanță s-a realizat în procedura obișnuită, cu administrare de probe, față de poziția procesuală a inculpatului care a negat comiterea faptelor.
Față de cele arătate, recursurile declarate de inculpat și de parchet, vor fi admise, urmează să fie rejudecată cauza în limitele anterior indicate, conform art. 38515 pct. 2 lit.d C.p.p., după casarea în parte pe latură penală.
Pentru celelalte dispoziții ale sentinței recurate care nu contravin soluțiilor adoptate prin prezenta decizie se vor aplica dispoz. art. 38517 alin.2 C.p.p. și vor fi menținute.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 C.p.p.;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de P. de pe lângă J. C. și de către inculpatul D. C., împotriva sentinței penale nr.1788 din data de 01.07.2011, pronunțată de J. C. în dosarul nr._ .
Casează în parte hotărârea recurată, sub aspectul laturii penale.
Desface pedeapsa aplicată inculpatului în pedepsele componente.
Reduce pedeapsa aplicată inculpatului D. C., pentru o infracțiune prev. de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.e Cp., cu aplic. art.41 alin.2 Cp și art.37 lit.a Cp., la 3(trei) ani închisoare.
Menține aplicarea art.83 Cp., urmând ca inculpatul să execute pedeapsa aplicată în prezenta cauză, cumulată cu pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin S.P.2725/2009 a Judecătoriei C., în total 6 (șase)ani închisoare.
În baza art.113 Cp.
Obligă inculpatul la tratament medical ambulator pe durata executării pedepsei și, în continuare, până la însănătoșire.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Cheltuielile judiciare din faza de recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Iulie 2012.
JudecătorJudecătorJudecător
M. C. GhergheAna M. Spriridon C. L.
Grefier,
D. L.
Red.jud.:M.CGherghe
Jud.Fond: M.E.M.
AR
| ← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 1591/2012. Curtea de Apel... | Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 1683/2012. Curtea de Apel... → |
|---|
