Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 613/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 613/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 15-03-2013 în dosarul nr. 613/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 613/2013
Ședința publică de la 15 Martie 2013
PREȘEDINTE T. M. Judecător
G. V. Judecător
C. Ș. Judecător
Grefier B. D.
Ministerul Public reprezentat de procuror D. N. T. din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de inculpații I. C., B. I., M. V. împotriva sentinței penale nr. 3559 din 20 noiembrie 2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns inculpații I. C., asistat de avocat N. O., apărător ales, B. I., asistat de avocat C. C., apărător ales și M. V., asistat de avocat S. M., apărător ales, lipsind partea civilă . O. și partea vătămată P. I..
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, s-au luat declarații inculpaților, s-au depus acte în circumstanțiere și chitanțele . 07 nr._ și nr._ emise de C. de A. SA O. privind achitarea integrală a prejudiciului, după care, constatând recursurile în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat N. O. pentru inculpatul I. C. a solicitat admiterea recursului, reindividualizarea pedepsei, aplicarea de circumstanțe judiciare atenuante arătând că a recunoscut săvârșirea faptei penale la urmărirea penală, ulterior, în fața instanței modificându-și poziția procesuală întrucât i-a fost rușine de părinții săi veniți din Belgia însă revenind asupra acestor declarații în fața instanței de recurs. S-a solicitat aplicarea disp. art. 74, 76 cod penal, scopul pedepsei putând fi realizat și printr-o altă modalitate de executare a pedepsei, arătându-se totodată că, prejudiciul a fost recuperat prin stăruința părinților inculpatului care au achitat contravaloarea despăgubirilor solicitate de partea civilă.
Avocat C. C. pentru inculpatul B. I. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii sub aspectul laturii penale și civile, reducerea cuantumului pedepsei în raport de circumstanțele personale, inculpatul recunoscând săvârșirea faptelor, prejudiciul fiind recuperat. S-a solicitat aplicarea disp. art. 861 cod penal privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Avocat S. M. pentru inculpatul M. V. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale și, pe fond, reținerea de circumstanțe judiciare atenuante în cauză, arătând că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei penale în fața instanței de recurs, prejudiciul este minor,scopul pedepsei putând fi atins și prin aplicarea disp. art. 81 cod penal, privind suspendarea condiționată a executări pedepsei.
Reprezentantul Parchetului a solicitat respingerea recursurilor formulate de inculpați, arătând că inculpații bujoacă I. și I. C. în minorat au mai săvârșit fapte penale iar inculpatul M. V. are trei dosare de urmărire penală în care s-au aplicat sancțiuni administrative pentru fapte de același gen.
S-a arătat că pedepsele au fost corect individualizate de instanța de fond, solicitând menținerea hotărârii penale atacate.
Inculpații, având pe rând cuvântul, arată că-și însușesc concluziile apărătorilor aleși.
CURTEA,
Asupra recursurilor de față;
Prin sentința penală nr. 3559 din 20 noiembrie 2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în temeiul art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, e, g, i C.pen. și alin. 3 lit. g C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., a fost condamnat inculpatul B. I., fiul lui G. și Doinița L., născut la data de 21.08.1982 în C., cu domiciliul în C., ., nr. 88, județul D., CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul C. la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În temeiul 71 C.pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 88 C.pen. și art. 350 C.proc.pen., s-a dedus perioada reținerii și arestului preventiv de la 04.09.2012 la zi și s-a menținut starea de arest.
În temeiul art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, e, g, i C.pen. și alin. 3 lit. g C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., a fost condamnat inculpatul I. C., fiul lui N. și O., născut la data de 08.10.1993 în C., județul D., cu domiciliul în C., . A, județul D., CNP_, cu antecedente penale, în prezent deținut în Penitenciarul de Minori și Tineri C. la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În temeiul 71 C.pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 83 C.pen., a fost revocată suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2825/19.11.2010 a Judecătoriei C., definitivă la data de 21.02.2011 prin nerecurarea deciziei penale nr. 10/07.02.2011 a Tribunalului D. și s-a dispus executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată prin prezenta, în final inculpatul executând 6 ani închisoare.
În temeiul 71 C.pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 88 C.pen. și art. 350 C.proc.pen., s-a dedus perioada reținerii, arestului preventiv și perioada efectiv executată de la 08.06.2010 la 11.06.2010 și de la 04.09.2012 la zi și s-a menținut starea de arest.
În temeiul art. 26 raportat la art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, b, e, g, i C.pen. și alin. 3 lit. g C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., a fost condamnat inculpatul M. V. fiul lui F. și L. F., născut la data de 01.07.1993 în C., județul D., cu domiciliul în C., ., județul D., CNP_, fără antecedente penale, în prezent deținut în Penitenciarul de Minori și Tineri C..
la pedeapsa de 4 ani închisoare.
În temeiul 71 C.pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 88 C.pen. și art. 350 C.proc.pen., s-a dedus perioada reținerii și arestului preventiv de la 04.09.2012 la zi și s-a menținut starea de arest.
În temeiul art. 14 și art. 346 C.proc.civ., a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de . O. și obligați inculpații în solidar la plata sumei de 710,07 lei către această parte civilă.
S-a luat act că partea vătămată P. I. cu domiciliul în C., .-83, județul D. nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat.
În temeiul art. 118 alin. 1 lit. b, alin. 4 C.pen., a fost confiscată de la inculpatul I. C. suma de 23 de lei, reprezentând contravaloarea ciocanului de zidărie folosit.
În temeiul art. 118 alin. 1 lit. b C.pen., a fost confiscată de la inculpatul M. V. cuțit tip briceag, conform dovezii . nr._.
În temeiul art. 191 C.proc.pen., a fost obligat fiecare inculpat la plata a câte 1000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul nr._/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații B. I., I. C. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art. art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i și alin. 3 lit. g Cp cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp, și M. V. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art. 26 raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, b, e, g, i și alin. 3 lit. g Cp cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp.
Starea de fapt reținută în rechizitoriu este probată cu: plângeri penale, proces – verbal de depistare, proces – verbal de cercetare a autoturismului și planșe fotografice, dovezi de restituire, declarațiile inculpaților, declarații martori și martori asistenți și martori asistenți, alte acte.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În seara de 03.09.2012, inculpatul I. C. s-a deplasat cu autoturismul marca BMW 318 cu numărul de înmatriculare BH-8572-BM la domiciliul inculpatului M. V., cei doi întâlnindu-se apoi cu inculpatul B. I. și s-au deplasat la un magazin de pe .. C..
După ce au discutat în legătură cu faptul că autovehiculul nu are destul carburant în rezervor, cei trei au hotărât să sustragă bunuri pe care să le valorifice pentru a obține bani.
În acest scop, în intervalul orar 01.00 – 01.20 a zilei de 04.09.2012, cei trei, respectiv B. I., aflat pe bancheta din spate, I. C. și M. V., care avea asupra sa un cuțit cu lama de 12, s-au deplasat pe . dreptul imobilului cu numărul 80, au oprit în dreptul autoturismului marca Dacia 1310 aparținând părții vătămate P. I.. Inculpatul B. I. a coborât singur, a forțat capota și a sustras acumulatorul auto marca Rombat în valoare de 160 de lei, fiind aștepta de ceilalți doi inculpați în autovehicul.
În baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpații s-au deplasat la intersecția străzilor Beethoven cu . coborât din autovehicul inculpații B. I. și I. C., care au sustras un capac de canal de trafic greu, pe care l-au încărcat în portbagajul autovehiculului marca BMW 318 cu numărul de înmatriculare BH-8572-BM.
Cei trei inculpați s-au deplasat apoi cu autoturismul pe .. C., de unde au virat pe . de un echipaj rutier, care a descoperit, în urna efectuării controlului corporal, cuțitul cu lama de 12 cm asupra inculpatului M. V., iar în urma controlului asupra autovehiculului au fost găsite bunurile furate.
Nu au fost reținute susținerile inculpatului I. C., care a arătat că nu avea cunoștință de activitatea infracțională a lui B. I.. Astfel, pe de o parte, susține că inculpatul B. I. a încărcat în mașină bunuri grele. Același inculpat, în declarația de la fila 61, a susținut că, împreună cu M. V., l-au văzut pe B. I. venind cu un acumulator în brațe.
De asemenea, inculpatul M. V. a recunoscut că B. I. a pus ceva greu în portbagajul mașinii.
Declarația inculpatului B. I. nu s-a coroborat cu cea a inculpatului I. C., acesta susținând că niciunul din ceilalți doi nu l-au întrebat cu privire la proveniența acumulatorului auto.
Privitor la susținerea lui I. C. că nu ar fi coborât din mașină, instanța a reținut că inculpatul B. I. nu putea sustrage capacul de canal trafic greu singur. Astfel, inculpatul B. I. are o greutate de aproximativ 65 kg, iar capacul de canal are o greutate de aproximativ 80 kg, conform declarației martorului S. S.. Același martor a susținut că a fost nevoie de două persoane pentru a ridica acel capac de canal restituit.
Referitor la greutatea capacului, instanța a reținut că adresa BAUMAX ROMANIA SRL se referă la o ramă capac, aceasta singură având 38 kg, deci neputând fi demontată de o singură persoană.
Instanța a mai reținut că inculpații au avut o poziție procesuală oscilantă pe parcursul soluționării cauzei. Astfel, în faza soluționării propunerii de arestare preventivă (fila 11, dosar_/215/2012), inculpatul I. C. a declarat că, pentru că nu aveau bani, a fost de acord să sustragă bunuri, l-a văzut pe B. I. sustrăgând acumulatorul auto și l-a ajutat să smulgă capacul de canal. Nu au fost reținute susținerile ulterioare ale inculpatului I. C. cu privire la motivele pentru care ar fi declarat astfel. Nu s-a susținut că și în fața instanței inculpatul ar fi fost influențat să declare în vreun fel, fiind o procedură contradictorie, în prezența unui apărător ales, care îl putea consilia.
Și M. V. a avut o atitudine oscilantă, în faza soluționării propunerii de arestare preventivă (fila 12 dosar_/215/2012) recunoscând că l-a observat pe B. I. când a sustras acumulatorul și a fost de față când B. I. i-a cerut sprijinul lui I. C. pentru a ridica acel capac de canal.
Evident că inculpații și-au schimbat ulterior declarațiile, în fața Tribunalului D., prezentând o cu totul altă situație decât cea din fața Judecătoriei C. și alta în faza soluționării fondului.
Nu au fost reținute nici susținerile potrivit cărora în fotografiile operativ judiciare inculpații ar fi indicat ambii locul deoarece erau legați cu cătușe. Este adevărat că din cauza cătușelor se ridicau ambele brațe legate, dar nu și degetele arătătoare ale acestora. Din fila 80 dosar urmărire penală a reieșit clar că inculpații ridică degetele arătătoare, nu numai mâna în poziție inertă, rezultând fără dubiu intenția de a indica ceva.
În drept, fapta inculpatului B. I., care la data de 04.09.2012, în intervalul orar 01.00 – 01.20, pe timp de noapte, împreună cu alți doi inculpați, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a sustras prin efracție un acumulator auto, apoi un capac de canal de trafic greu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i și alin. 3 lit. g Cp cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp.
Fapta inculpatului I. C., care la data de 04.09.2012, în intervalul orar 01.00 – 01.20, pe timp de noapte, împreună cu alți doi inculpați, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a asigurat paza locului în timp ce B. I. a sustras prin efracție un acumulator auto, apoi a sustras împreună cu acesta un capac de canal de trafic greu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i și alin. 3 lit. g Cp cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp.
Fapta inculpatului M. V., care la data de 04.09.2012, în intervalul orar 01.00 – 01.20, pe timp de noapte, având asupra sa un cuțit, împreună cu alți doi inculpați, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a asigurat paza locului în timp ce B. I. a sustras prin efracție un acumulator auto, apoi în timp ce B. I. și I. C. au sustras un capac de canal de trafic greu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i și alin. 3 lit. g Cp cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp.
Față de faptul că cei trei au săvârșit actele materiale în participație în forma autoratului, respectiv complicității și, deci, împreună, potrivit legii penale, în cauză s-a reținut forma agravată a infracțiunii prev. de art. 209 alin. 1 lit. a C. pen..
În ceea ce privește reținerea circumstanței agravante referitoare la săvârșirea faptei în loc public, aceasta a fost motivată de faptul că infracțiunea s-a petrecut pe stradă, care este un loc ce prin natura lui este totdeauna accesibil publicului, chiar dacă nu este prezentă nicio persoană.
Întrucât infracțiunea a fost săvârșită pe timp de noapte s-a reținut circumstanța agravantă prev. de art. 209 alin. 1 lit. g C.pen., deoarece noaptea oferă împrejurări deosebit de favorabile pentru săvârșirea infracțiunii, când, datorită întunericului, făptuitorul poate sustrage mai ușor bunuri, cu mai puține riscuri de a fi descoperit.
În ceea ce privește reținerea circumstanței agravante de la art. 209 alin. 1 lit. i, aceasta a fost motivată de faptul că infracțiunea de furt s-a produs prin efracție, respectiv forțarea capotei și smulgerea acumulatorului situat în compartimentul motor.
De asemenea, în sarcina inculpatului M. V. s-a reținut și că acesta a avut asupra sa un cuțit, motiv pentru care se va reține și aplicarea art. 209 alin. 1 lit. b C.pen.
Sustragerea capacului de canal (trafic greu) a pus în pericol siguranța traficului și a persoanelor pe drumul publice, fiind posibil ca, oricând, cineva să se accidenteze din cauza gurii de canal deschise, motiv pentru care s-a aplicat și dispozițiile art. 209 alin. 3 lit. g C.pen.
De asemenea, s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. 2 C.pen. întrucât pluralitatea de acte de sustragere de bunuri săvârșite la intervale scurte de timp s-au realizat în baza rezoluției infracționale unice.
Totodată instanța a reținut că inculpații au avut o atitudine necooperantă, nesinceră, de fiecare dată când au fost audiați având o altă variantă despre cum s-au petrecut faptele și despre participarea celorlalți.
La individualizarea pedepsei aplicată, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.p., limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social concret, modul și mijloacele de săvârșire a faptei, atitudinea nesinceră a acestuia pe parcursul urmăririi penale, nerecunoscând fapta pentru care a fost trimis în judecată, dar și atitudinea necooperantă în faza de cercetare judecătorească.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs inculpații I. C., B. I., M. V., solicitând reindividualizarea pedepsei și a modalității de executare a acesteia în raport de circumstanțele personale și reale ale săvârșirii faptei, de împrejurarea că inculpatul I. C. a achitat prejudiciul în totalitate, inculpatul Bojoacă I. a recunoscut săvârșirea faptelor penale în tot cursul procesului penal, aceeași atitudine de recunoaște și regret având-o și I. C. și M. V. în fața instanței de recurs.
Examinând hotărârea atacată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile invocate sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu disp. art. 3856 alin.3 Cod procedură penală, instanța de recurs constată că Judecătoria a reținut o stare de fapt și o încadrare juridică în concordanță cu întregul probatoriu administrat în cauză, vinovăția inculpaților fiind dovedită inclusiv cu recunoașterea de către aceștia a vinovăției.
Astfel, instanța de recurs constată că inculpatul B. I. în ședința din data de 09.10.2012 înainte de începerea cercetării judecătorești a solicitat aplicarea procedurii simplificate prevăzută de art. 3201 Cod procedură penală, în declarația dată existentă la fila 60 recunoscând săvârșirea faptei integral în condițiile în care a fost reținută în sarcina sa prin rechizitoriu.
Or, în aceste condiții instanța de fond nu mai trebuia să procedeze la luarea unei noi declarații a inculpatului B. I. în condițiile art. 323 c.p.p., chiar dacă ceilalți inculpați nu au recunoscut fapta reținută în sarcina lor. Doctrina juridică a statuat că în situația în care sunt mai mulți inculpați și numai unul/unii dintre aceștia recunosc toate faptele reținute în sarcina lor prin rechizitoriu, instanța va proceda potrivit regulilor procedurii simplificate pentru aceștia, dispunând prin încheiere, disjungerea cauzei pentru ceilalți inculpați, în cazul în care disjungerea este posibilă; inculpații condamnați ca urmare a recunoașterii vinovăției, pot fi audiați ca martori în cauza disjunsă cu privire la ceilalți inculpați.
Din observarea încheierii din 09.10.2012 se constată că instanța s-a pronunțat asupra cererii inculpatului Bojoacă I. după ce s-au luat declarații celorlalți inculpați în condițiile art. 323 c.p.p. rap. la art. 70 c.p.p., deci după ce s-a început cercetarea judecătorească, respingerea cererii de aplicare a procedurii simplificate fiind motivată de instanța de fond ca având în vedere declarația luată inculpatului ”asupra fondului cauzei”. În aceste condiții se apreciază ca nelegală respingerea cererii de judecare după procedura simplificată formulată de inculpatul B. I., instanța de recurs, și față de declarațiile date de acestea în recurs, urmând să aplice acestuia dispozițiile art. 320/1 c.p.p., luând act de poziția procesuală a acestuia.
Inculpații M. V. și I. C. în faza de cercetare judecătorească au avut o atitudine oscilantă, negând săvârșirea faptelor penale, în recurs însă au recunoscut integral săvârșirea faptelor penale, regretând săvârșirea acestora, inculpatul I. C. achitând contravaloarea despăgubirilor civile solicitate de partea civilă . O..
Având în vedere întregul material probator administrat în tot cursul procesului penal ce se coroborează cu recunoașterea faptelor de către inculpați, Curtea constată că: în drept, fapta inculpatului B. I., care la data de 04.09.2012, în intervalul orar 01.00 – 01.20, pe timp de noapte, împreună cu alți doi inculpați, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a sustras prin efracție un acumulator auto, apoi un capac de canal de trafic greu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i și alin. 3 lit. g Cp cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp., infracțiune pentru care în mod corect a fost condamnat inculpatul; fapta inculpatului I. C., care la data de 04.09.2012, în intervalul orar 01.00 – 01.20, pe timp de noapte, împreună cu alți doi inculpați, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a asigurat paza locului în timp ce B. I. a sustras prin efracție un acumulator auto, apoi a sustras împreună cu acesta un capac de canal de trafic greu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i și alin. 3 lit. g Cp cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. infracțiune pentru care în mod corect a fost condamnat inculpatul;- fapta inculpatului M. V., care la data de 04.09.2012, în intervalul orar 01.00 – 01.20, pe timp de noapte, având asupra sa un cuțit, împreună cu alți doi inculpați, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a asigurat paza locului în timp ce B. I. a sustras prin efracție un acumulator auto, apoi în timp ce B. I. și I. C. au sustras un capac de canal de trafic greu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i și alin. 3 lit. g Cp cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. infracțiune pentru care în mod corect a fost condamnat inculpatul.
În ceea ce privește criticile inculpaților cu privire netemeinicia pedepselor aplicate și a modalității de executare, la greșita nereținere de circumstanțe judiciare atenuante, Curtea constată următoarele:
Recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe judiciare atenuante este posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblul sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului, încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.
Din probele administrate ce constată că nu pot fi identificate împrejurări care să fie valorificate ca fiind circumstanțe judiciare atenuante în sarcina inculpatului B. I., atitudinii sale sincere neputând să i se dea o dublă valoare juridică, în condițiile în care se va reține în sarcina sa aplicarea dispozițiilor art. 320/1 alin. 7 c.p.p..
Având în vedere dispozițiile art. 72 c.p., împrejurările și modul de săvârșire al faptelor, urmările produse, gradul de pericol social al faptelor reținute în sarcina inculpatului B. I., dar și valoarea modică a prejudiciului, împrejurarea că, deși nu este recidivist, a suferit mai multe condamnări în minoritate pentru același gen de fapte, Curtea apreciază că pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare cu executare în regim de detenție corespunde gradului de pericol social concret al faptelor reținute în sarcina inculpatului și poate duce la îndeplinirea scopului educativ și preventiv al pedepsei așa cum este el definit de art. 52 c.p..
În ceea ce privește pe inculpatul I. C. din actele dosarului rezultă că acesta a depus stăruință în repararea prejudiciului cauzat părții civile C. de A. SA O., achitând acest prejudiciu, urmând a se reține în sarcina sa aplicarea circumstanței judiciare atenuante prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. b c.p..
Având în vedere dispozițiile art. 72 c.p., limitele de pedeapsă prevăzute de legea penală, urmările produse prin fapta reținută în sarcina inculpatului, gradul de pericol social al acesteia, persoana inculpatului care anterior a beneficiat de clemență, fiind condamnat în minoritate cu suspendarea condiționată a executării pentru același gen de fapte, dar și stăruința în repararea prejudiciului, instanța de recurs, reținând aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. b c.p., va condamna pe acesta la pedeapsa de 3 ani închisoare. Fiind incidente dispozițiile a art. 83 C.pen se va revocă suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 2825/19.11.2010 a Judecătoriei C., definitivă la data de 21.02.2011 prin nerecurarea deciziei penale nr. 10/07.02.2011 a Tribunalului D. și dispune executarea în întregime a pedepsei alături de pedeapsa aplicată în cauză, în regim de detenție, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.
În ceea ce privește pe inculpatul M. V. instanța de recurs, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține că acesta este tânăr, nu a beneficiat de o instrucție școlară, este integrat social, a conștientizat gravitatea faptelor sale recunoscându-le și regretându-le, nu este cunoscut cu antecedente penale, că valoarea prejudiciului este modică; Curtea apreciază aceste împrejurări ca fiind circumstanțe judiciare atenuante în condițiile art. 74 alin. 2 c.p., urmând ca în raport și de dispozițiile art. 72 c.p., să aplice acestuia pedeapsa de 3 ani închisoare, reținând că această pedeapsă cu executare în regim de detenție poate duce la îndeplinirea scopului educativ și preventiv al pedepsei așa cum este ele definit de art. 52 c.p. și corespunde gradului de pericol social concret al infracțiunii reținute în sarcina inculpatului.
Sub aspectul pedepsei accesorii aplicate inculpatului, instanța constată că aceasta respectă principiul proporționalității, fiind în acord cu Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.
Întrucât, conform actelor depuse la dosarul cauzei, chitanțele . 07 nr._ și nr._ emise de C. de A. SA O., s-a făcut dovada achitării despăgubirilor civile solicitate de partea civilă, instanța de recurs, în rejudecare, va lua act de această împrejurare.
Văzând disp. art. 38517 rap. la art. 383 alin.2 Cod procedură penală,cum inculpații sunt arestați preventiv în cauză, măsura arestării preventive fiind prelungită și menținută conform dispozițiilor legale, se va deduce, în continuare, de la data pronunțării hotărârii atacate la zi, durata arestului preventiv din pedepsele aplicate celor trei inculpați.
Pentru aceste considerente în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d c.p.p. se vor admite recursurile formulate de cei trei inculpați, I. C., B. I., M. V., hotărârea instanței de fond urmând a fi reformată conform celor mai sus prezentate.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 c.p.p.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de inculpații I. C., B. I., M. V. împotriva sentinței penale nr. 3559 din 20 noiembrie 2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
Casează în parte sentința penală.
Admite cererea de aplicare a dispozițiilor art. 320/1 C.p.p. formulată de inculpatul B. I. și reține aplicarea dispozițiilor art. 320/1 alin. 7 C.p.p. pentru acesta.
În temeiul art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, e, g, i C.pen. și alin. 3 lit. g C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. cu aplicarea art. 320/1 alin.7 c.p.p.
Condamnă inculpatul B. I., la pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare.
Reține aplicarea dispozițiilor art. 74 alin. 1 lit. b și alin. 2 c.p. pentru inculpatul I. C. și dispotițiile art. 74 alin. 2 c.p. pentru inculpatul M. V..
Desface pedeapsa rezultantă de 6 ani aplicată inculpatului I. C. și repune pedepsele în individualitatea lor.
În temeiul art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, e, g, i C.pen. și alin. 3 lit. g C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. b c.p. și alin. 2 c.p., art. 76 lit. c c.p.
Condamnă inculpatul I. C., 3 ani închisoare.
În temeiul art. 83 C.pen.
Revocă suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2825/19.11.2010 a Judecătoriei C., definitivă la data de 21.02.2011 prin nerecurarea deciziei penale nr. 10/07.02.2011 a Tribunalului D. și dispune executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată prin prezenta, în final inculpatul executând 4 ani închisoare.
În temeiul art. 26 raportat la art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, b, e, g, i C.pen. și alin. 3 lit. g C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. art. 74 alin. 2 c.p., art. 76 lit. c c.p.
Condamnă inculpatul M. V. la pedeapsa de 3 ani închisoare.
Constată acoperit integral prejudiciul cauzat p. civile S.C. C. de A. O..
Menține restul dispozițiilor sentinței penale atacate.
Deduce în continuare detenția preventivă a inculpaților de la 20.11.2012 la zi. .
Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului din care 100 lei reprezintă onorariu avocat oficiu pentru I. C. și 400 reprezintă onorarii avocați oficiu pentru inc. B. I..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Martie 2013
T. M. G. V. C. Ș.
Grefier,
B. D.
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Hotărâre din 15-03-2013,... | Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 600/2013. Curtea... → |
|---|
