Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 600/2013. Curtea de Apel CRAIOVA

Curtea de Apel CRAIOVA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 600/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 15-03-2013 în dosarul nr. 600/2013

Dosar nr._ - art. 178 Cod penal -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIE PENALĂ Nr. 600

Ședința publică de la 15 Martie 2013

PREȘEDINTE - T. C. B. - Judecător

Judecător A. C. M.

Judecător A. I. S.

Grefier A. R.

Ministerul Public reprezentat de procuror C. N., de la P. de pe lângă Curtea de Apel C..

.................

Pe rol, soluționarea recursului declarat de părțile civile P. E. A., P. D. M. și P. A., împotriva sentinței penale nr. 3074 de la 12 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._, privind pe intimatul inculpat B. T..

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns: avocat ales C. A. reprezentând pe recurenții părți civile P. E. A., P. D. M. și P. A., lipsă, intimatul B. T. asistat de avocat ales G. B.; au lipsit intimatele părți civile S. C. Județean de Urgență C. și S. de A. - R. A. S.A., S. C..

Procedura completă.

S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Avocat C. A., având cuvântul pentru recurenții părți civile P. E. A., P. D. M. și P. A., a solicitat admiterea recursurilor formulate de părțile civile conform motivelor scrise depuse la dosar și, în plus, arătând că susține un motiv suplimentar referitor la netemeinicia sentinței de fond, respectiv că instanța nu a reținut o stare de fapt corectă.

Hotărârea instanței de fond este nelegală, deoarece prima instanță nu a făcut aplicarea prevederilor art. 64 lit. a-c C.p., în condițiile în care a pronunțat o soluție de condamnare la pedeapsa închisorii; de asemenea, trebuia să se dispună introducerea în baza de date a profilului genetic al inculpatului.

Referitor la netemeinicia hotărârii, a susținut că instanța de fond nu a ținut seama la stabilirea corectă a stării de fapt de împrejurările în care inculpatul a comis fapta, care rezultă chiar din declarația dată de acesta în fața organelor de urmărire penală și s-a dat o greșită interpretare laturii subiective a infracțiunii, deoarece inculpatul a prevăzut că, pe fondul neatenției, ar putea pierde controlul autoturismului și să intre pe sensul opus de mers, contrar celor reținute de instanța de fond, rezultatul fiind chiar punerea în pericol grav a sănătății și integrității corporale a pietonilor. Din probele existente la dosar a rezultat că inculpatul are o vârstă destul de înaintată, are diverse afecțiuni medicale, nu a dormit în noaptea de 19/20.06.2011 și nici în cursul zilei de 20 iunie 2011, efectuând o deplasare pe ruta Gănești-C. cu autoturismul, cu trenul dus-întors în mun. București, la aeroport și înapoi la C. și o . alte deplasări cu autoturismul în C. și Goiești, temperatura fiind foarte ridicată, astfel că știa faptul că există riscul ca, pe fondul oboselii să adoarmă la volan, cu atât mai mult cu cât avea un tratament medicamentos care are influență asupra condusului unui autovehicul, fapt ce rezultă din declarația martorului T. A.. Astfel, se poate reține în sarcina inculpatului faptul că a acționat cu forma de vinovăție a culpei cu prevedere.

Instanța a apreciat greșit circumstanțele personale ale inculpatului, supraevaluându-le și supraapreciindu-le, în scopul micșorării pedepsei aplicate și nu a ținut seama nici de amploarea fenomenului infracțional de acest gen, dovedind o blândețe excesivă față de inculpat, raportat la vârsta fragedă a victimei, suferința produsă, impactul social deosebit produs în cadrul comunității, atitudinea de negare a vinovăției manifestată de inculpat pe parcursul cercetării penale, încercare acestuia de a incrimina victima.

S-a solicitat astfel majorarea pedepsei și executarea acesteia în detenție, numai astfel putându-se contribui la realizarea scopului preventiv și educativ prevăzut de legiuitor în art. 52 Cod penal.

În final, s-a susținut că instanța de fond nu a respectat prevederile art. 63 lit. 2 C.p.p., în sensul că nu a analizat toate probele din dosar și nu a făcut nici o referire la acestea în hotărârea pronunțată.

Avocat G. B., pentru intimatul inculpat B. T., a solicitat respingerea recursului formulat de părțile civile, sub toate criticile invocate, cu menținerea soluției instanței de fond ca fiind legală și temeinică, deoarece s-a reținut în mod corect forma de vinovăția în care inculpatul a săvârșit fapta dedusă judecății, respectiv culpa simplă, precizând că medicamentele luate de inculpat la data comiterii faptei nu erau incompatibile cu condusul autovehiculelor și în mod corect s-au reținut și aplicat în favoarea acestuia dispozițiile art. 320¹ C.p.p. și 74 C.p.; de asemenea, în mod corect instanța de fond nu a aplicat în cauză pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.

S-a precizat faptul că inculpatul a fost lovit de către cetățenii aflați pe carosabil, a regretat sincer săvârșirea faptei și a recunoscut-o, a ajutat financiar familia victimei și a manifestat regret și disponibilitate de a ajuta în continuare cu cele necesare.

Având cuvântul, reprezentantul parchetului a solicitat admiterea recursurilor părților civile cu privire la critica de nelegalitate invocată, respectiv cu privire la omisiunea instanței de fond de a dispune pedeapsa complementară.

A susținut că motivul privind aplicarea dispozițiilor art. 7 din Lg. 78 - recoltarea de probe biologice - este neîntemeiat, iar prima instanță a reținut o stare de fapt corectă, bazată pe probatoriul administrat, care a fost complet analizat și este suficient pentru conturarea culpei inculpatei, fiind de acord că acesta a acționat cu prevedere și vinovăția îi aparține în exclusivitate; astfel, a solicitat ca în raport de atitudinea inculpatului față de fapta comisă, de culpa exclusivă și gravă a acestuia în producerea accidentului, să se aplice o pedeapsă mai aspră, apreciind că nu se impune însă executarea acesteia în regim detenție, fiind incidente dispozițiile art. 81 Cod penal.

Intimatul - inculpat B. T., în ultimul cuvânt, declară că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său, este vinovat, dar precizează că nu a acționat cu intenție și a ajutat victima în noaptea accidentului, fiind monitorizată pe aparate, iar soția sa a încercat să se ducă la salonul victimei, însă i s-a atras atenția asupra faptului că rudele acesteia sunt furioase.

Dezbaterile fiind încheiate,

CURTEA

Asupra recursului de față:

Prin sentința penală nr. 3074 de la 12 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._, în baza art. 178 alin. 1, 2, C.p. cu aplic. art. 320¹alin. 7 C.p.p., a fost condamnat inculpatul B. T., fiul lui C. și M., născut la data de 02.05.1944, în ., cu domiciliul în C., .. 3, . în ., jud. D., CNP_, la pedeapsa de 1 an și 5 luni închisoare; în temeiul 71 C.p., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p., pe durata executării pedepsei.

În temeiul art. 81 C.p. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate, pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 5 luni, calculat conform art. 82 C.p.; în temeiul art. 71 alin. 5 C.p., s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii și s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 C.p.

S-a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă S. C. de Urgență C. și a fost obligat inculpatul, alături de asigurătorul S. de A. –R. A. S.A. S. C., acesta din urmă doar pentru sumele ce nu depășesc plafonul stabilit societăților de asigurare pentru anul 2011, la plata sumei de 9 225.91 lei daune materiale, către această parte civilă, sumă ce s-a dispus a fi reactualizată conform indicelui de inflație, la data efectivă a plății.

În baza art. 347 C.p.p. rap. la art. 3201 alin. 5 C.p.p., s-au disjuns acțiunile civile formulate de părțile civile P. A., P. D. M. și P. E. A..

În temeiul art. 191 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.600 de lei, cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria C. nr. 7386/P/2011, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. T. pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 2 C.p., constând în fapt în aceea că în noaptea de 19/20.06.2011 inculpatul, a plecat de la domiciliul său de pe raza comunei Goiești, . marca Opel A., cu nr. de înmatriculare_ în municipiul C., unde a lăsat autoturismul parcat apoi a mers cu trenul la Aeroportul Băneasa, pentru a o însoți pe fiica sa. După ce fiica sa s-a îmbarcat în aeronavă, inculpatul s-a reîntors în C. cu trenul, a revenit în locul unde lăsase autoturismul parcat, s-a deplasat pe raza municipiului C. la diverse magazine, apoi a plecat către domiciliul său. În timp ce se deplasa pe raza comunei Goiești, inculpatul a pierdut controlul asupra direcției de mers a autoturismului, care a pătruns pe contrasens și a lovit pe P. C. M. și P. A. M., după care inculpatul a efectuat o manevră bruscă spre dreapta, astfel că autoturismul a revenit pe sensul său de mers inițial, însă a părăsit partea carosabilă, a rulat pe un spațiu verde și apoi a intrat în coliziune cu un copac.

După impact, victima P. A. M. a fost transportată la S. C. Nr. 1 C., unde a fost internată, însă la data de 26.06.2011 a survenit decesul acesteia.

La data de 28.09.2012, instanța de fond a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art. 178 alin. 2 C.p., în infracțiunea prev. de art. 178 alin. 1 și 2 C.p.

Înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul s-a prevalat de dispozițiile art. 320¹ C.p.p., conform cărora până la începerea cercetării judecătorești, poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Analizând in mod coroborat ansamblul probelor administrate în cursul urmăririi penale, instanța de fond a reținut că în noaptea de 19/20.06.2011, în timp ce conducea autoturismul marca Opel A., cu nr. de înmatriculare_ pe raza comunei Goiești, inculpatul a pierdut controlul asupra direcției de mers a autoturismului, care a pătruns pe contrasens și a lovit pe P. C. M. și P. A. M., după care a efectuat o manevră bruscă astfel că a intrat în coliziune cu un copac.

După impact, victima P. A. M. a fost transportată la S. C. Nr. 1 C., unde a fost internată, însă la data de 26.06.2011 a survenit decesul acesteia. Din cuprinsul raportului medico-legal de necropsie nr. 2683/A3/20.09.2011 rezultă că moartea numitei P. A. M. a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii, consecința hemoragiei meningo-cerebrale, urmare unui traumatism cranio-cerebral cu fractură de boltă și bază de craniu, în condițiile unui politraumatism. Totodată se reține că leziunile de violență s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure, în condițiile accidentului de circulație în care a fost implicată victima, iar între leziuni și deces există legătura de cauzalitate directă și necondiționată.

În cauză s-a dispus și s-a efectuat o expertiză tehnică judiciară, iar din cuprinsul raportului întocmit cu această ocazie de către expert B. M., a rezultat că P. A. M., în momentul premergător producerii accidentului, se deplasa pe acostamentul din stânga al sensului de mers C. - Melinești, iar inculpatul a pierdut controlul asupra direcției de mers a autoturismului, a pătruns pe sensul opus de circulație, apoi pe acostamentul din stânga și după un anumit timp a intrat în impact cu victima. S-a concluzionat că accidentul rutier soldat cu decesul victimei P. A. M. s-a produs ca urmare a culpei exclusive a inculpatului B. T., victima neavând nici o posibilitate de evitare a acestuia.

În drept, instanța de fond a constatat că fapta inculpatului B. T., care în data de 20.06.2012 în timp ce conducea autoturismul marca Opel A. pe raza comunei Goiești, pe fondul neatenției, a pierdut controlul direcției de deplasare intrând în coliziune cu victima P. A. M., în urma impactului rezultând decesul acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 1, 2 C.p. Prevederile legale încălcate conțin obligații ce incumbă conducătorilor auto, astfel cum rezulta din dispozițiile art. 35 alin. 1 și art. 41 din OUG 195/2002.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța de fond a ținut seama de criteriile generale, legale și cumulative prev de art. 72 C.p., constând în limitele de pedeapsă stabilite în sarcina inculpatului, reduse cu 1/3 conform art. 320¹ C.p.p, împrejurările de loc și timp în care a avut loc accidentul, gradul de pericol social al faptei, dar și de persoana inculpatului, care este la primul conflict cu legea penală, s-a prezentat în fața organelor judiciare. Față de acestea, în baza art. 178 alin. 1, 2 C.p. cu aplic. art. 320¹ alin. 7 C.p.p., s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an și 5 luni închisoare, iar în temeiul 71 C.p., s-a interzis acestuia exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p., pe durata executării pedepsei. În temeiul art. 81 C.p., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate, pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 5 luni.

În temeiul art. 71 alin. 5 C.p., prima instanță a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

Având în vedere că inculpatul conducea autoturismul marca Opel A. cu nr. de înmatriculare_ implicat în accidentarea victimei, care era asigurat la S. de A.–R. A. S.A., prima instanță a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă S. C. de Urgență C. și a obligat inculpatul, alături de asigurătorul S. de A.–R. A. S.A. S. C., acesta din urmă doar pentru sumele ce nu depășesc plafonul stabilit societăților de asigurare pentru anul 2011, la plata sumei de 9.225.91 lei daune materiale, suma urmând a fi reactualizată conform indicelui de inflație, la data efectivă a plății.

În ceea ce privește acțiunea civilă exercitată de părțile civile P. A., P. D. M. și P. E. A., instanța de fond a disjuns soluționarea acesteia.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termen legal, părțile civile P. E. A., P. D. M. și P. A., criticând hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate, deoarece prima instanță nu a făcut aplicarea prevederilor art. 64 lit. a - c C.p., în condițiile în care a pronunțat o soluție de condamnare la pedeapsa închisorii; de asemenea, trebuia să se dispună introducerea în baza de date a profilului genetic al inculpatului.

Referitor la netemeinicia hotărârii, au susținut că instanța de fond nu a ținut seama la stabilirea corectă a stării de fapt de împrejurările în care inculpatul a comis fapta, care rezultă chiar din declarația dată de acesta în fața organelor de urmărire penală și s-a dat o greșită interpretare laturii subiective a infracțiunii, deoarece inculpatul a prevăzut că, pe fondul neatenției, ar putea pierde controlul autoturismului și să intre pe sensul opus de mers, contrar celor reținute de instanța de fond, rezultatul fiind chiar punerea în pericol grav a sănătății și integrității corporale a pietonilor. Din probele existente la dosar a rezultat că inculpatul are o vârstă destul de înaintată, are diverse afecțiuni medicale, nu a dormit în noaptea de 19/20.06.2011 și nici în cursul zilei de 20 iunie 2011, efectuând o deplasare pe ruta Gănești-C. cu autoturismul, cu trenul dus-întors în mun. București, la aeroport și înapoi la C. și o . alte deplasări cui autoturismul în C. și Goiești, temperatura fiind foarte ridicată, astfel că știa faptul că există riscul ca, pe fondul oboselii să adoarmă la volan, cu atât mai mult cu cât avea un tratament medicamentos care are influență asupra condusului unui autovehicul, fapt ce rezultă din declarația martorului T. A.. Astfel, au apreciat că se poate reține în sarcina inculpatului faptul că a acționat cu forma de vinovăție a culpei cu prevedere.

S-a solicitat astfel majorarea pedepsei și executarea acesteia în detenție, considerându-se că numai astfel se poate contribui la realizarea scopului preventiv și educativ prevăzut de legiuitor în art. 52 Cod penal.

Recursurile sunt fondate. Starea de fapt expusă în rechizitoriu și recunoscută de inculpat înainte de începerea cercetării judecătorești a constat în aceea că, la 20.06.2011, în timp ce se deplasa pe raza comunei Goiești, inculpatul a pierdut controlul volanului, a pătruns pe sensul opus de mers și apoi pe acostamentul din stânga, unde a lovit din spate două din cele trei minore care se deplasau regulamentar, în același sens de mers cu inculpatul, după care a virat dreapta, a pătruns din nou pe sensul său de mers și apoi s-a oprit în vegetația din dreapta drumului. În urma impactului, minora P. C. M. a suferit ușoare excoriații la picior, însă victima P. A. M., în vârstă de 11 ani a decedat 6 zile mai târziu. Imediat după producerea accidentului rutier, inculpatul a afirmat în prezența a doi martori că a adormit la volan, pentru ca ulterior, în cursul urmăririi penale, să susțină că în timp ce se deplasa către localitatea Melinești, a întors capul înspre partea dreaptă, pentru a se uita în curtea unei locuințe și când a revenit cu privirea a observat un grup de trei persoane care traversau ., în șir indian și a lovit frontal ultima persoană din grup. Martorii oculari, audiați în faza de urmărire penală, au susținut însă că inculpatul a lovit victima pe acostamentul din stânga al drumului și aceasta a fost și dinamica producerii accidentului stabilită în raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză. Forma de vinovăție cu care a acționat inculpatul a fost culpa cu prevedere, în sensul că a prevăzut că, pe fondul oboselii acumulate, este posibil să adoarmă la volan, însă a apreciat că acest lucru nu se va întâmpla. Pentru a reține că inculpatul a acționat fără prevedere, acesta ar fi trebuit să ofere argumente credibile pentru care nu a prevăzut că o deplasare în noaptea de 19 iunie 2011 până în C., apoi cu trenul în Băneasa și retur, efectuarea unor cumpărături și, în fine, deplasarea către localitatea Goiești cu autoturismul, pe fondul unor temperaturi excesive pot atrage o stare avansată de oboseală pentru un șofer de autovehicul, însă inculpatul nu a oferit aceste argumente.

Critica părților civile privind cuantumul pedepsei aplicate și modalitatea de executare a acesteia este întemeiată. Curtea consideră că nu se impune executarea pedepsei aplicate în regim de detenție, ținând cont, așa cum a arătat și prima instanță, de vârsta inculpatului, de împrejurarea că nu este cunoscut cu antecedente penale, de forma de vinovăție cu care a acționat. Apreciază însă că la individualizarea pedepsei aplicabile inculpatului prima instanță trebuia să țină seama și de modul concret de producere a accidentului, prin punerea în pericol a trei persoane, cu vârste cuprinse între 7 și 11 ani, care se deplasau corect pe acostamentul din partea stângă a drumului, de urmările produse prin fapta inculpatului, respectiv decesul uneia dintre acestea, astfel că, deși calculată între limite reduse cu o treime, potrivit art. 320¹ alin. 7 C.p.p., pedeapsa aplicabilă inculpatului se impune a fi majorată la 2 ani și 6 luni închisoare. Pentru argumentele expuse mai sus, se apreciază de către curte că se impune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate, cu precizarea că pe durata termenului de încercare, inculpatul va fi obligat să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 86³ C.p.p. De asemenea, în temeiul art. 86³ alin. 3 lit. e C.p., pe durata termenului de încercare inculpatul va fi obligat să nu conducă nici un autovehicul, atrăgându-se atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86⁴ C.p., privind consecințele săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare ori nerespectarea măsurilor de supraveghere sau obligației impuse de instanță.

Pentru considerentele expuse și, văzând și art. 192 alin. 3 C.p.p.,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul părților civile P. E. A., P. D. M. și P. A., declarat împotriva sentinței penale nr. 3074 de la 12 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._, privind pe intimatul - inculpat B. T..

Casează în parte sentința penală,

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului B. T., fiul lui C. și M., născut la data de 02.05.1944, în ., cu domiciliul în C., .. 3, .. 1, . și reședința în comuna Goiești, ., jud. D., CNP_, la 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 86¹ C.p.

Suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale pe durata termenului de încercare de 4 ani și 6 luni.

Pune în vedere inculpatului ca, pe durata termenului de încercare, să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul D. la datele fixate de acesta și să respecte măsurile de supraveghere prev. de art. 86³ C.p., respectiv să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință, locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Obligă inculpatul ca, pe durata termenului de încercare, să nu conducă nici un autovehicul.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86⁴ C.p., privind consecințele săvârșirii unei noi infracțiuni sau nerespectarea măsurilor de supraveghere sau obligației impuse de instanță.

Menține restul dispozițiilor sentinței penale.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 15 Martie 2013.

Președinte, Judecător, Judecător,

T. C. B. A. C. M. A. I. S.

Grefier,

A. R.

Red. jud. A. I. S.

Jud. fond: I. A. Z.

Dact./A.T.

← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 613/2013. Curtea de Apel...		Lipsirea de libertate în mod ilegal. Art. 189 C.p.. Decizia nr.... →

Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 600/2013. Curtea de Apel CRAIOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 600/2013. Curtea de Apel CRAIOVA