Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 439/2014. Curtea de Apel CRAIOVA

Curtea de Apel CRAIOVA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 439/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 28-03-2014 în dosarul nr. 439/2014

Dosar nr._ 208-209 C.p.

ROMÂNIA

C. DE A. C.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE A.

DECIZIA PENALĂ Nr. 439

Ședința publică de la 28 Martie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE Ș. B.-judecător

D. F.-judecător

Grefier-M. V.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. C. din cadrul

Parchetului de pe lângă C. de A. C.

Pe rol, soluționarea apelurilor declarate de apelanții inculpați ȘOBOLAN F., M. H., M. C. și M. O., împotriva sentinței penale nr. 54 din 15 ianuarie 2014, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr._, având ca obiect furtul calificat (art.208-209 C.p.).

La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns apelantul inculpat Șobolan F., asistat de avocat A. B. din oficiu, apelantul inculpat M. H., asistat de apărător ales C. D., apelantul inculpat M. C., asistat de avocat M. S., desemnat din oficiu și apelantul inculpat M. O., asistat de avocat S. N. din oficiu în substituire pentru avocat G., lipsind partea civilă G. I..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, au fost audiați inculpații Șobolan F., M. H., M. C. și M. O., învederând că s-au împăcat cu partea vătămată G. I., la dosar depunându-se și o declarație notarială din care rezultă că partea vătămată a înțeles să se împace cu inculpații apelanți, dar și cu inculpatul R. I..

Av. C. D. a arătat că are delegație și pentru inculpatul R. I. și că acesta nu este prezent la acest termen, sens în care a solicitat acordarea uni nou termen pentru prezentarea inculpatului în vederea exprimării manifestării de voință cu privire la împăcare.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea cererii de amânare.

Apărătorii inculpaților apelanți, au arătat că nu sunt de acord cu amânarea cauzei întrucât inculpații apelanți sunt arestați și astfel, în urma împăcării acestora cu partea civilă, se impune punerea de îndată în libertate a inculpaților, ori acordarea unui nou termen ar conduce la prelungirea arestării lor nejustificată.

Instanța respinge cererea formulată având în vedere că amânarea cauzei nu este în interesul apelanților inculpați, neputându-se agrava situația acestora în propria cale de atac.

Avocat C. D., în această situație, a solicitat disjungerea cauzei cu privire la inculpatul R. I..

Apărătorii apelanților inculpați arată că nu se opun disjungerii cauzei.

Reprezentantul Parchetului arată că nu se poate dispune disjungerea cauzei întrucât R. I. nu a formulat apel.

Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul părților asupra apelurilor, cu luarea în considerare și a schimbării încadrărilor juridice ale faptelor în raport de legea mai favorabilă.

Avocat S. N., pentru apelantul inculpat M. O., solicită admiterea apelului, casarea sentinței și încetarea procesului prin împăcarea părților, după schimbarea încadrării juridice a faptelor din infr. prev. de 208-209 lit. a,g,i din vechiul cod penal în infr. prev. de art. 228-229 alin. 1 lit. b și d C.p.

Avocat M. S., pentru apelantul inculpat M. C. arată că părțile s-au împăcat, solicitând admiterea apelului, casarea sentinței și încetarea procesului prin împăcarea părților cu schimbarea încadrării juridice a faptelor.

Avocat A. B., având cuvântul pentru apelantul inculpat Șobolan F., solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și încetarea procesului prin împăcarea părților, după schimbarea încadrării juridice a faptelor din infr. prev. de art. 208-209 lit. a,g,i din vechiul cod penal în infr. prev. de art. 228-229 alin. 1 lit. b și d C.p.

Avocat C. D., pentru apelantul inculpat M. H., arată că părțile s-au împăcat, solicitând admiterea apelului, casarea sentinței și încetarea procesului prin împăcarea părților.

Totodată, a solicitat extinderea efectelor apelului și cu privire la inculpatul R. I., în sensul încetării procesului penal și cu privire la acest inculpat prin împăcare.

Reprezentantul Parchetului având cuvântul, a solicitat admiterea apelurilor și încetarea procesului penal, întrucât părțile s-au împăcat, cu obligarea corespunzătoare a acestora la cheltuieli judiciare în favoarea statului și extinderea efectelor apelurilor cu privire la inculpatul R. I..

Apelanții inculpați Șobolan F., M. H., M. C. și M. O., arată că s-au împăcat cu partea vătămată, solicitând admiterea apelurilor, desființarea sentinței și încetarea procesului penal, cu consecința punerii de îndată în libertate.

Dezbaterile fiind închise.

CURTEA

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 54 din 15 ianuarie 2014, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr._, s-au dispus următoarele:

1. În baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.p., cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. c, art. 78 alin. 1 C. pen. și art. 37 alin. 1 lit. b C. pen.rap la art. 3201 C.p.p., a condamnat pe inculpatul M. OPRISOR, fiul lui N. și G. L., născut la data de 17.04.1985, în mun. Slatina, jud. O., domiciliat în ., posesor al C.I. ., nr._, CNP_, recidivist postexecutoriu, arestat în prezenta cauză, la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

S-a făcut aplicarea art. 57 din Codul penal.

2. În baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.p., cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. c, art. 78 alin. 1 C. pen. rap la art. 3201 C.p.p., a condamnat pe inculpatul ȘOBOLAN F., fiul lui M. și I., născut la data de 04.06.1988, în mun. Slatina, jud. O., domiciliat în com.Valea M., ., posesor al C.I. ., nr._, CNP_, arestat în prezenta cauză, la pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

S-a făcut aplicarea art. 57 din Codul penal.

3. În baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1, lit. a, g și i C.p., cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. c, art. 78 alin. 1 C. pen. rap la art. 3201 C.p.p., condamnă pe inculpatul M. H., fiul lui I. și Marita, născut la data de 21.11.1992, în mun. Slatina, jud. O., domiciliat în . B., ., jud. O., posesor al C.I. ., nr._, CNP_, arestat în prezenta cauză, la pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

S-a făcut aplicarea art. 57 din Codul penal.

4. În baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.p., cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. c, art. 78 alin. 1 C. pen. rap la art. 3201 C.p.p., a condamnat pe inculpatul M. C., fiul lui natural și G.- L., născut la data de 03.06.1989, în mun. Slatina, jud. O., domiciliat în or. P., .. 3, jud. O., posesor al C.I. ., nr._, CNP_, arestat în prezenta cauză, la pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

S-a făcut aplicarea art. 57 din Codul penal.

5. În baza art. 26 rap. la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.p., cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. c, art. 78 alin. 1 C. pen. rap la art. 3201 C.p.p., condamnă pe inculpatul R. I., fiul lui T. și M., născut la data de 23.05.1994, în ., domiciliat în ., posesor al C.I. ., nr._, CNP_, arestat în prezenta cauză, la pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de furt calificat.

S-a făcut aplicarea art. 57 din Codul penal.

În baza art. 71 C. p. interzice inculpaților drepturile prev. de art.64 alin 1 lit. a teza a II-a si lit. b C. p., cu referire la art. 8 CEDO și cauza S. și P. împotriva României, pe durata executării pedepsei principale.

6. În baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.p., cu aplic. art. 99 și urm. C. pen. rap la art. 3201 C.p.p., a condamnat pe inculpatul R. E., fiul lui T. și M., născut la data de 12.04.1996, în ., domiciliat în com.Unirea, ., ffl în .. O., posesor al C.I. ., nr._, CNP_, arestat în prezenta cauză, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 71 C.p. i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.p., cu referire la art. 8 CEDO și cauza S. și P. împotriva României, pe durata executării pedepsei principale, după împlinirea vârstei de 18 ani.

În baza art. 81 din Codul penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durata de 2 ani ce constituie termen de încercare pentru inculpatul R. E. stabilit în condițiile art. 110 din Codul penal.

În baza art 110/1 alin 1 din Codul penal pe durata termenului de încercare, dar până la împlinirea vârstei de 18 ani, s-a dispus încredințarea supravegherii minorului Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul O..

În baza art 110/1 alin 1 din Codul penal, inculpatul minor a fost obligat, după împlinirea vârstei de 18 ani, să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 86/3 din Codul penal duse la îndeplinire de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul O.:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul Probațiune de pe lângă Tribunalul O.;

b) să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reșe­dință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C.p.p., s-a atras atenția inculpatului minor asupra cauzelor de revocare a suspendării condiționate prevăzute de art. 864 și art. 103 alin 6 C. pen.

În baza art. 71 alin. 5 C.p. suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul inculpatului minor.

În baza art. 88 din Codul penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpaților Șobolan F., M. H., M. C., M. O. și R. I. perioada reținerii și arestării preventive de la data de 11.11.2013, la zi.

S-a constatat că inculpatul minor R. E. a fost reținut și arestat preventiv în prezenta cauză în perioada 11.11.2013 – prezent.

În baza art. 350 alin. 1 din Codul de procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpaților Șobolan F., M. H., M. C., M. O. și R. I..

În baza art. 350 alin. 1, s-a dispus revocarea măsurii arestării preventive dispuse față de inculpatul minor R. E. prin încheierea 886 din 12.11.2013 a Judecătoriei Slatina și menținută prin încheierile din data de 26.11.2013 și 24.12.2013.

În baza art. 350, alin. 3, lit. b din Codul de procedură penală, s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului minor R. E., dacă acesta nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 191 Cod procedură penală a obligat inculpații:

- R. E. în solidar cu partea responsabila civilmente R. T. la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma de 200 lei apărător desemnat din oficiu - av. G. A. – delegație pentru asistență juridică obligatorie nr. 1747/2013;

- Șobolan F. la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma de 200 lei apărător desemnat din oficiu - av. I. L. – delegație pentru asistență juridică obligatorie nr. 1748/2013;

- M. H. la plata sumei de 450 lei cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma de 50 lei apărător desemnat din oficiu - av. J. E. – delegație pentru asistență juridică obligatorie nr. 1749/2013;

- M. C. la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma de cate 100 lei onorariul apărătorului desemnat din oficiu - av. M. G. delegație pentru asistență juridică obligatorie nr. 1750/2013.

- M. O. la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma de cate 200 lei onorariul apărătorului desemnat din oficiu - av. J. G. delegație pentru asistență juridică obligatorie nr. 1751/2013.

- R. I. la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma de cate 200 lei onorariul apărătorului desemnat din oficiu - av. V. Gigel delegație pentru asistență juridică obligatorie nr. 1752/2013.

În baza art. 14 și 346 C.p.p., a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă G. I. și a obligat în solidar pe inculpați, inculpatul R. E. în solidar cu partea responsabilă civilmente R. T., la plata sumei de 1.500 lei către partea civilă G. I., cu domiciliul în ., reprezentând daune materiale.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina nr. 6211/P/2013 înregistrat sub nr._ au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv inculpatul M. O. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.p. cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. c C.pen. și art. 37 alin. 1 lit. b C.pen., inculpații Șobolan F., M. H., M. C. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.p. cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. c C.pen.,. inculpatul R. I. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la săvârșirea infr. de furt calificat prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.p. cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. c C.pen., inculpatul R. E. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.p. cu aplic. art. 99 și urm. C.p.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut că în noaptea de 10/11.11.2013, inculpații R. E., Șobolan F., M. H., M. C., M. O., în baza aceleiași rezoluții infracționale, fiind ajutați de inculpatul R. I., au pătruns prin efracție (dezasigurarea porții de acces) în locuința părții vătămate G. I. din comuna Leleasca ., de unde au sustras un cazan pentru fabricat țuica, în volum de 280 litri, producând părții vătămate un prejudiciu de 1500 lei nerecuperat.

Pe parcursul cercetării judecătorești, au fost audiați inculpații R. E., Șobolan F., M. H., M. C., M. O., R. I., care au recunoscut săvârșirea infracțiunii pentru care au fost trimiși în judecată, au solicitat aplicarea dispozițiilor art. 320 ind. 1 C.p.p. și au depus la dosar acte în circumstanțiere. A fost audiată partea responsabilă civilmente R. T..

Partea vătămată G. I., în cursul urmăririi penale, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1500 lei reprezentând daune materiale, respectiv contravaloarea bunurilor sustrase (fila 64 d.u.p.).

Tot pe parcursul cercetării judecătorești s-au atașat la dosar fișele de cazier judiciar ale inculpaților, copia sentinței penale nr. 2415/10.08.2006 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr. 1446/P/2006 și referat Birou Executări Penale privind pe inculpatul M. O.; referat de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul O. privind pe inculpatul minor R. E..

Din analiza fișelor de cazier judiciar rezultă că inculpatul M. O. a comis infracțiunea dedusă judecății în stare de recidivă post executorie.

Analizând materialul probator administrat în cauză instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În ziua de de 10.11.2013, în jurul orei 18.00, cei șase inculpați s-au întâlnit pe raza comunei Valea-M., jud. O., unde, la propunerea inculpatului M. C. au hotărât să sustragă un cazan pentru fabricat țuică din locuința unei persoane de pe raza localității Leleasca, jud. O. – partea vătămată G. I., unde acesta cunoștea că partea vătămată îl deține. Totodată inculpații au hotărât ca deplasarea până la locul faptei dar și transportul bunurilor ce urmau a fi sustrase să se efectueze cu autoturismul proprietatea inculpatului R. I., respectiv Ford Mondeo, cu nr. de înmatriculare V 2717 EP. Ajunși în apropierea locuinței părții vătămate, din autoturism au coborât inculpații M. O., M. C., R. E., M. H. și Șobolan F. în scopul de a pătrunde în locuința părții vătămate și de a sustrage bunul, iar R. I. s-a deplasat cu autoturismul la o distanță de aproximativ 500-600 m, în zona drumului național, unde i – a așteptat cu bunurile sustrase pe ceilalți cinci inculpați, conform înțelegerii prealabile. Inculpații M. O., M. C., R. E., M. H. și Șobolan F. au pătruns în curtea din spatele locuinței părții vătămate printr-o livadă cu pomi fructiferi, și ulterior printr-o poartă din lemn ce se afla în poziția închis și asigurat au pătruns în curtea imobilului deplasându-se către anexa unde inculpatul M. C. cunoștea faptul că partea vătămată ținea depozitat cazanul. După ce inculpații au ridicat cazanul, răcitorul cu capac și serpentina din cupru s-au deplasat cu acestea pe același traseu anterior descris iar în momentul în care se aflau în livada cu pomi fructiferi, inculpatul M. O. l-a contactat telefonic pe inculpatul R. I. pentru a afla poziția în care acesta se află după care au transportat bunurile însușite în acel loc. Întrucât cazanul avea dimensiuni mari, neputând fi introdus în autoturism, inculpații au procedat la deteriorarea sa, dupa care cu bunurile sustrase au plecat inculpații R. I. si M. O., cu autoturismul indicat anterior, în direcția municipiului Slatina în scopul de a transporta bunurile ce aparțineau părții vătămate G. I. la domiciliile inculpaților. Ceilalți patru inculpați s – au deplasat pedestru până în satul P. de unde au fost preluați și transportați de către un unchi al inculpatului M. C.. Inculpații R. I. și M. O. au fost depistați pe raza municipiului Slatina de către organele de poliție, împrejurare în care au încercat să inducă în eroare reprezentanții autorității cu privire la proveniența bunurilor transportate, ulterior fiind conduși la sediul poliției municipale pentru continuarea cercetărilor.

Pe parcursul urmăririi penale inculpații au indicat organelor de cercetare penală ale poliției judiciare, cu ocazia reconstituirii, modalitatea concretă de comitere a infracțiunii pentru care a fost sesizată instanța de judecată. Totodată aceștia au recunoscut fapta în declarațiile date organelor de cercetare penală.

În cursul judecății, inculpații R. E., Șobolan F., M. H., M. C., M. O. și R. I. au recunoscut în totalitate faptele așa cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței și au solicitat ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Din cele expuse anterior, instanța a reținut ca dovedit faptul că inculpații sunt autorii faptei pentru care sunt cercetați, cu respectarea condițiilor de vinovăție cerute de lege, existând suficiente date cu privire la persoanele lor pentru a permite stabilirea unor pedepse.

În drept, fapta inculpatului minor R. E., care în noaptea de 10/11.11.2013 împreună cu inculpații majori Șobolan F., M. H., M. C. și M. O., a pătruns prin dezasigurarea porții de acces în curtea părții vătămate G. I., iar apoi în locuința acestuia, de unde a sustras un cazan pentru fabricat țuica în volum de 280 de litri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.pen. cu aplic. art. 99 și urm. din Codul penal.

În drept, fapta inculpatului Șobolan F., care în noaptea de 10/11.11.2013 împreună cu inculpații majori M. H., M. C., M. O. și inculpatul minor R. E., a pătruns prin dezasigurarea porții de acces în curtea părții vătămate G. I., iar apoi în locuința acestuia, de unde a sustras un cazan pentru fabricat țuica în volum de 280 de litri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.pen. cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. c, art. 78 alin. 1 din Codul penal.

În drept, fapta inculpatului M. H., care în noaptea de 10/11.11.2013 împreună cu inculpații majori Șobolan F., M. C., M. O. și inculpatul minor R. E., a pătruns prin dezasigurarea porții de acces în curtea părții vătămate G. I., iar apoi în locuința acestuia, de unde a sustras un cazan pentru fabricat țuica în volum de 280 de litri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.pen. cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. c, art. 78 alin. 1 din Codul penal.

În drept, fapta inculpatului M. C., care în noaptea de 10/11.11.2013 împreună cu inculpații majori Șobolan F., M. H., M. O. și inculpatul minor R. E., a pătruns prin dezasigurarea porții de acces în curtea părții vătămate G. I., iar apoi în locuința acestuia, de unde a sustras un cazan pentru fabricat țuica, în volum de 280 de litri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.pen. cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. c, art. 78 alin. 1 din Codul penal.

În drept, fapta inculpatului M. O., care în noaptea de 10/11.11.2013 împreună cu inculpații majori Șobolan F., M. C., M. H. și inculpatul minor R. E., a pătruns prin dezasigurarea porții de acces în curtea părții vătămate G. I., iar apoi în locuința acestuia, de unde a sustras un cazan pentru fabricat țuica în volum de 280 de litri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.pen. cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. c, art. 78 alin. 1 C.pen. și art. 37 alin. 1 lit. b din Codul penal.

În drept, fapta inculpatului R. I., care în noaptea de 10/11.11.2013 i-a transportat cu autoturismul, după o înțelegere prealabilă, pe inculpații majori Șobolan F., M. H., M. C., M. O. și inculpatul minor R. E., în scopul ca aceștia din urmă să sustragă un cazan de fabricat țuica din curtea părții vătămate G. I., iar apoi a transportat cu același autoturism bunurile însușite pe nedrept cunoscând provenința acestora, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la săvârșirea de furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.p. cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. c, art. 78 alin. 1 din Codul penal.

S-a apreciat că acționând în acest mod inculpații au prevăzut rezultatul faptei lor și au urmărit producerea ei reținându-se ca formă de vinovăție, intenția directă.

În sarcina inculpaților majori a fost reținută circumstanța agravantă prev. de art. 75 alin. 1 lit. c din Codul penal având în vedere că la comiterea faptei a participat și inculpatul minor R. E..

În sarcina inculpatului M. O. au fost reținute dispozițiile art. 37 alin. 1 lit. b din Codul penal, referitoare la recidiva post executorie, din fișa de cazier judiciar rezultând aplicarea unei pedepse de 5 ani închisoare prin sentința penală nr. 3415 din 10.08.2006 a Judecătoriei C..

Vinovăția inculpaților a fost dovedită prin următoarele mijloace de probă: plângere și declarație parte vătămată, proces verbal de cercetare la fața locului, declarație martor, planșe fotografice, declarații inculpați, proces-verbal de depistare, procese-verbale de reconstituire și planșă foto, proces-verbal de prezentare pentru recunoaștere prin potrivire facială-fotografie.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C.p., reținând: dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator (închisoare de la 3 ani la 15 ani), gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite (generat de nerespectarea dispozițiilor legale privind relațiile sociale referitoare la patrimoniu, asociată cu forma de vinovăție cu care a fost săvârșită fapta - intenția directă calificată prin scop) (amplificat de împrejurările comiterii faptelor de două sau mai multe persoane împreună, în timpul nopții, prin efracție), persoanele inculpaților(unii dintre ei cunoscuți cu multiple antecedente penale pentru comiterea unor fapte de același gen).

La individualizarea pedepsei a avut în vedere și dispozițiile art. 99 și urm. C.p. în ceea ce îl privește pe inculpatul R. E. întrucât fapta a fost săvârșită la o dată la care inculpatul era minor, având vârsta de 17 ani și 7 luni.

Având în vedere toate argumentele expuse mai sus, în baza art. 345 alin. 2 C.p.p. s-a dispus condamnarea inculpaților majori Șobolan F., M. H., M. C., M. O. și a inculpatului minor R. E. pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1 C.p., art. 209 alin. 1, lit. a, g și i din Codul penal și a inculpatului major R. I. pentru comiterea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 26 rap. la art. 208 alin. 1 C.p., art. 209 alin. 1, lit. a, g și i din Codul penal la pedeapsa închisorii, aceasta fiind de natură să realizeze scopul educativ și preventiv prev. de art. 52 C.p.

Față de inculpatul R. E. s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 99 și urm. din Codul penal iar față de inculpatul M. O. s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 37 alin. 1 lit. b din Codul penal, pentru motivele anterior arătate. Față de inculpații majori s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 75 alin. 1 lit. c și art. 78 alin. 1 C. pen. având în vedere că la comiterea faptei a participat și inculpatul minor R. E..

Instanța dând eficiență dispoz. art. 320¹ alin. 7 Cod de procedură penală în sensul că a pronunțat condamnarea inculpaților care au beneficiat de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii.

În sarcina inculpaților, instanța nu a reținut dispozițiile art. 74 și 76 din C.p. referitoare la circumstanțele atenuante, având ca efect coborârea pedepsei sub minimul special.

În acest sens a fost evidențiat faptul că atitudinea inculpaților de recunoaștere a faptei comise, împrejurare invocată drept circumstanță atenuantă cu ocazia dezbaterilor asupra fondului cauzei, constituie o atitudine firească urmare a depistării de către organele de poliție. Existența uneia din împrejurările enumerate exemplificativ în art. 74 c.p. nu obligă instanța de judecată să o considere drept circumstanță atenuantă judiciară și să coboare pedeapsa aplicată sub minimul special prevăzut de lege. Recunoașterea împrejurării invocate drept circumstanță atenuantă este lăsată la aprecierea instanței care va ține seama de pericolul social concret al faptei, de ansamblul împrejurărilor în care s-a săvârșit infracțiunea, de urmările produse, precum și de orice alte elemente privitoare la persoanele inculpaților. Instanța a constatat că din înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosar rezultă ca inculpații M. C., R. E., M. H. și R. I. sunt persoane corecte care nu creează probleme în comunitate, însă acest comportament al inculpaților constituie un act de normalitate, care intră în firescul lucrurilor și nu poate fi reținut de instanță ca și împrejurare ce poate constitui circumstanță atenuantă. Mai departe, analizând conținutul caracterizărilor depuse la dosarul cauzei, instanța a constatat că acesta are un caracter formal, subiectiv și chiar se poate aprecia că se situează în afara realității în condițiile în care inculpații M. C., M. H. și R. I. au mai fost anterior cercetați și sancționați administrativ de către organele de urmărire penală pentru comiterea de infracțiuni îndreptate împotriva patrimoniului persoanei.

În baza art. 71 Cod penal sa interzis inculpaților drepturile prev. de art. 64 alin 1 lit. a, teza a II-a si lit. b Cod penal, cu referire la art. 8 CEDO si cauza S. si P. împotriva României, pe durata executării pedepsei principale, inculpatului minor după împlinirea vârstei de 18 ani.

Cât privește conținutul și modul de executare a pedepselor accesorii, și acestea au suferit modificări esențiale, de natură a le pune de acord cu jurisprudența Curții Europene a drepturilor omului (Hotărârea S. și P. contra României, M. Of., Partea I, nr. 484 din 08.05.2005). In acest sens, art. 71 alin. (2) C. pen. prevede că interzicerea drepturilor electorale (art. 64 lit. a)-c) C. pen.) este atrasă de drept de condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii, de la rămânerea definitivă a condamnării până la executarea pedepsei, grațierea totală sau a restului de pedeapsă sau până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei. Interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. d) și e) C. pen. nu mai operează de drept, ca urmare a condamnării, ci este supusă aprecierii judecătorului în funcție de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, împrejurările cauzei, persoana infractorului, interesele copilului sau ale persoanei aflate sub tutelă sau curatelă. In ceea ce privește interzicerea de drept a drepturilor electorale, cf. art. 71 alin. (2) C. pen. modificat, se impune a fi valorificată jurisprudența Curții Europene a drepturilor omului, respectiv Hotărârea Hirst contra Marii Britanii din 6 octombrie 2005 care a statuat că interzicerea de drept a drepturilor electorale încalcă art. 3 al Protocolului nr. 1. In motivarea hotărârii s-a arătat că acest articol garantează drepturi individuale, cum ar fi, de pildă, dreptul la vot, recunoscând în același timp că aceste drepturi individuale nu sunt absolute, ci pot face obiectul unor limitări implicite și care sunt supuse unei largi marje de apreciere din partea statelor care, la rândul ei, este supusă unei verificări din partea Curții Europene pentru a se asigura că aceste limitări nu reduc dreptul pe care îl vizează într-o manieră care să îi atingă substanța însăși sau să îl priveze de efectivitate (a se vedea și Hotărârea Mathieu-Mohin și Clerfayt împotriva Belgiei din 2 martie 1987). Astfel, jurisprudența CEDO a stabilit că orice restricție trebuie să vizeze un scop legitim și mijloacele restrictive utilizate să fie proporționale. Referitor la interzicerea dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 64 lit. c) C. pen. se impun următoarele precizări din punct de vedere al concordanței cu dreptul comunitar. Astfel, limitările impuse liberei circulații a persoanelor și serviciilor ca urmare a interzicerii ope legis a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen. pot intra în contradicție cu directivele comunitare. Astfel conform principiului teritorialității legea română se aplică faptelor săvârșite pe teritoriul României, chiar dacă făptuitorul este cetățean străin. O condamnare trebuie să fie proporțională cu scopul legitim urmărit, iar autoritățile naționale să ofere motive pertinente și suficiente pentru a o justifica. Interzicerea dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii se aplică, potrivit normei naționale, automat și absolut, cu titlu de pedeapsă accesorie, oricărei persoane care execută o pedeapsă cu închisoarea, în absența controlului cu privire la proporționalitate exercitat de o instanță. Sistemul sancționator nu trebuie sa conducă la compromiterea libertăților prevăzute de tratate ca în cazul în care o sancțiune ar fi vădit disproporționată față de gravitatea infracțiunii încât ar conduce la o restrângere a libertăților garantate de dreptul comunitar. C. de la Luxemburg a considerat (CJCE 29 febr. 1996-Skanavi ., R.. CJCE partea 1 929, 955) că statele membre nu sunt libere să prevadă sancțiuni disproporționate de natură să împiedice libera circulație a persoanelor serviciilor, ceea ce este de natură sa întărească faptul că, și în aprecierea limitării drepturilor ca urmare a aplicării unei pedepse accesorii, trebuie avut in vedere proporționalitatea consecințelor juridice cu situația care le-a generat.

În raport de cele menționate s-a apreciat ca inculpații sunt nedemni în ceea ce privește exercitarea drepturilor prev de art. 64 alin 1 lit. a teza a II a si lit b C.p. respectiv dreptul de a fi ales in autoritățile publice sau in funcții elective publice si dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, astfel ca pe durata executării pedepsei principale vor fi interzise inculpaților aceste drepturi, inculpatului minor după împlinirea vârstei de 18 ani.

În ceea ce privește individualizarea modalității de executare a pedepselor aplicate instanța a apreciat că scopul sancționator și preventiv al pedepsei poate fi atins numai prin executarea pedepsei în regim de detenție pentru inculpații majori M. O., Șobolan F., M. H., M. C. și R. I.. Pentru a concluziona în acest fel instanța a avut în vedere faptul că inculpatul M. O., conform fișei de cazier judiciar depuse la dosarul cauzei, a suferit mai multe condamnări pentru săvârșirea de infracțiuni îndreptate contra patrimoniului persoanei iar inculpații M. H., M. C. și R. I. au primit multiple sancțiuni administrative pentru comiterea aceluiași gen de infracțiuni, manifestând astfel perseverența infracțională în comiterea aceluiași gen de infracțiuni pentru o perioadă destul de lungă de timp și totodată dezinteres față de valorile sociale prevăzute de lege referitoare la patrimoniu, fiind evident că inculpații nu au înțeles gravitatea și consecințele nefaste și păgubitoare ale faptelor lor. Pe de altă parte, la stabilirea modalității de executare a pedepsei și a cuantumului acesteia, instanța a avut în vedere pe lângă natura infracțiunii săvârșite și a relațiilor sociale de ordin patrimonial a căror ocrotire este condiționată de asigurarea situației de fapt, a poziției fizice pe care bunurile mobile o au în patrimoniul fiecărei persoane, gradul de pericol social al acesteia, astfel cum este conturat de modalitățile și împrejurările comiterii (inculpații majori, angrenând în comiterea faptei pe inculpatul minor R. E., au pătruns pe timp de noapte și prin efracție în curtea părții vătămate G. I. de unde au sustras un cazan de fabricat țuică și mai multe accesorii ale acestuia, cauzând astfel un prejudiciu considerabil părții vătămate, în valoare de 15.000 lei), frecvența pe care o înregistrează în prezent acest tip de infracțiune și urmările negative și chiar iremediabile pe care le produce, respectiv sporirea nesiguranței cetățenilor mai ales în comunitățile situate în mediul rural și lipsirea victimelor de bunuri care le sunt imperios necesare în desfășurarea vieții sociale.

În ceea ce îl privește pe inculpatul minor R. E., având în vedere starea de minoritate a acestuia la data comiterii faptei dar și la data pronunțării prezentei hotărâri, posibilitățile de reeducare și reintegrare a acestuia în societate astfel cum sunt indicate în raportul de evaluare depus la dosarul cauzei, conduita manifestată pe parcursul procedurii judiciare, instanța a apreciat că scopul sancționator și preventiv al pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia. Astfel, având în vedere ca inculpatului minor R. E. i s-a aplicat o pedeapsă de cel mult 3 ani închisoare, scopul pedepsei putând fi atins chiar fără executarea acesteia, instanța constatând îndeplinite condițiile prev. de art. 110 și 1101 din C.p., în baza acestor prevederi legale și a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, fixând conform art. 81 din Codul penal termen de încercare pe o durată de 2 ani stabilit în condițiile art. 110 din Codul penal.

În baza art 1101 alin 1 din Codul penal pe durata termenului de încercare, dar până la împlinirea vârstei de 18 ani, s-a dispus încredințarea supravegherii minorului Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul O.. Pentru a aprecia în acest fel instanța având în vedere că supravegherea minorului nu poate fi realizată în condiții satisfăcătoare de către părinții acestuia aspect care rezultă cu prisosință din comportamentul anterior al inculpatului minor care a mai fost implicat în comiterea de fapte de natură penală.

În baza art 1101 alin 1 din Codul penal, inculpatul minor a fost obligat, după împlinirea vârstei de 18 ani, să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 863 din Codul penal care au fost duse la îndeplinire de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul O.:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul Probațiune de pe lângă Tribunalul O.;

b) să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reșe­dință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C.p.p. s-a atras atenția inculpatului minor asupra cauzelor de revocare a suspendării condiționate prevăzute de art. 864 și art. 103 alin 6 C. pen.

În baza art. 71 alin. 5 C.p. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul inculpatului minor.

În baza art. 88 din Codul penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpaților Șobolan F., M. H., M. C., M. O. și R. I. perioada reținerii și arestării preventive de la data de 11.11.2013, la zi.

S-a constatat că inculpatul minor R. E. a fost reținut și arestat preventiv în prezenta cauză în perioada 11.11.2013 – prezent.

În baza art. 350 alin. 1 din Codul de procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpaților Șobolan F., M. H., M. C., M. O. și R. I..

În baza art. 350 alin. 1 s-a dispus revocarea măsurii arestării preventive dispuse față de inculpatul minor R. E. prin încheierea 886 din 12.11.2013 a Judecătoriei Slatina și menținută prin încheierile din data de 26.11.2013 și 24.12.2013.

În baza art. 350, alin. 3, lit. b din Codul de procedură penală s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului minor R. E. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 41/2013 emis de către Judecătoria Slatina, dacă acesta nu este arestat în altă cauză.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei instanța a constatat că în faza de urmărire penală, partea vătămată G. I. a precizat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 1500 lei reprezentând daune materiale, respectiv contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate.

În raport de situația de fapt reținută, instanța a constatat că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1357 C.civ., prin fapta lor culpabilă inculpații producând prejudicii de natură materială părții civile anterior menționate, impunându-se acoperirea lor prin acordarea de despăgubiri.

De asemenea, instanța a constatat că sunt incidente în cauză prevederile art. 1372 N.C.civ. care reglementează răspunderea părinților pentru faptele copiilor lor minori. Astfel, instanța a apreciat că din materialul probator existent la dosar rezultă cu certitudine existența faptei, a prejudiciului și a raportului de cauzalitate dintre acestea, motiv pentru care, având în vedere vârsta inculpatului R. E. la momentul comiterii faptei, se declanșează o triplă prezumție astfel: existența faptei ilicite a tatălui inculpatului prin neîndeplinirea obligațiilor părintești; existența raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită a tatălui și fapta inculpatului minor; existența vinovăției tatălui pentru neîndeplinirea îndatoririlor părintești. Instanța apreciază de asemenea că este îndeplinită și condiția specială ce se degajă din prevederile art. 1372 N.C.civ., respectiv minoritatea inculpatului R. E. la data comiterii faptelor (17 ani și 7 luni).

Instanța a apreciat în acest sens că susținerile părții civile G. I. cu privire la cuantumul prejudiciului material sunt pertinente, ținând cont în acest sens și de principiul disponibilității ce guvernează latura civilă a cauzei (declarațiile inculpaților date în cursul judecății).

Astfel, având în vedere dispozițiile art. 1357 N.C.civ. cu privire la inculpați și ale art. 1372 N.C.civ. cu privire la tatăl inculpatului minor R. E., și ținând cont de împrejurarea că fapta inculpaților a provocat părții civile un prejudiciu patrimonial, instanța a apreciat că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru a opera răspunderea civilă delictuală și că suma solicitată este de natură să asigure o justă și integrală despăgubire.

În baza art. 14 și 346 C.p.p., s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă G. I. și a obligat în solidar pe inculpați, inculpatul R. E. în solidar cu partea responsabilă civilmente R. T., la plata sumei de 1.500 lei către partea civilă G. I., reprezentând daune materiale.

Instanța nu a dispus confiscarea specială a autoturismului marca Ford Mondeo cu nr. de înmatriculare V2717EP și nr. de identificare WFOAXXGBBAPC36142, proprietatea inculpatului R. I., indisponibilizat la Poliția Or. Scornicești, având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 118 alin. 1 lit. b din Codul penal. Pentru a aprecia în acest fel instanța a avut în vedere că, faptul folosirii unui autoturism de către inculpați la transportul bunurilor sustrase nu a constituit o condiție esențială și nici indispensabilă pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

Împotriva acestei sentințe penale au declarat apeluri inculpații Șobolan F., M. H., M. C. și M. O., criticând soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie.

La termenul de azi, s-a depus la dosar declarația notarială, autentificată sub nr. 1503/27.03.2014 de BNP C. G., din care rezultă că partea vătămată G. I. a înțeles să se împace cu inculpații apelanți ȘOBOLAN F., M. H., M. C. și M. O., dar și cu inculpatul R. I..

C. a luat o declarație inculpaților apelanți, prin care aceștia au arătat că înțeleg să se împace cu partea vătămată.

În raport de cele învederate, dar și de dispozițiile art. 5 Cp, C., în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p., va admite apelurile declarate de apelanții inculpați Șobolan F., M. H., M. C. și M. O. și va desființa sentința apelată.

În baza art. 386 C.p.p., va schimba încadrarea juridică dată faptelor prin actul de sesizare al instanței, după cum urmează:

-pentru inculpatul M. O., din infr. prev. de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a,g,i VCp cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. c și art. 37 alin.1 lit. b VCp în infr. prev. de art. 228 alin. 1-art.229 alin. 1 lit. b și d Cp cu aplic. art. 77 lit. a și d Cp, art. 41 Cp și art. 5 Cp.

-pentru inculpații Șobolan F., M. H. și M. C. din infr. prev. de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a,g,i VCp cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. c VCp în infr. prev. de art. 228 alin. 1-art.229 alin. 1 lit. b și d Cp cu aplic. art. 77 lit. a și d Cp și art. 5 Cp.

În baza art. 396 alin. 6 Cpp rap. la art. 16 alin. 1 lit. g și art. 231 alin. 2 Cp, va înceta procesul penal pornit împotriva inculpaților M. O. pt. săv. infr. prev. de art. 228 alin. 1-art.229 alin. 1 lit. b și d Cp cu aplic. art. 77 lit. a și d Cp, art. 41 Cp și art. 5 Cp, Șobolan F., M. H. și M. C. pt. săv. infr. prev. de art. 228 alin. 1-art.229 alin. 1 lit. b și d Cp cu aplic. art. 77 lit. a și d Cp și art. 5 Cp, prin împăcare cu partea vătămată G. I..

Va dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților M. O., Șobolan F., M. H. și M. C. dacă nu sunt reținuți sau arestați în altă cauză.

Referitor la cererea formulată de avocat C. D. privind disjungerea cauzei și extinderea efectelor apelului cu privire la inculpatul R. I., C. urmează a o respinge pentru următoarele considerente:

Inculpatul R. I. nu a declarat apel în cauză și, în raport de disp. art. 417 alin. 1 C.p.p., nu este parte în această procedură a soluționării apelurilor celorlalți inculpați și astfel, nu se poate disjunge cauza cu privire la acest inculpat în condițiile în care apelurile declarate în cauză urmează a fi soluționate.

Nu se poate dispune nici extinderea efectelor apelurilor asupra inculpatului R. I. întrucât, chiar dacă partea vătămată, prin declarația autentică, depusă la dosar, a arătat că înțelege să se împace și cu acest inculpat, inculpatul nu și-a exprimat acordul de voință în acest sens, acesta nu s-a prezentat în fața instanței și nici nu a depus vreun înscris autentic din care să rezulte acordul său de voință. Ori, în atare situație, având în vedere și Decizia nr. 27/2006 a ICCJ, pronunțată într-un recurs în interesul legii, prin care s-a statuat că încetarea procesului penal în cazul infracțiunilor pentru care împăcarea părților înlătură răspunderea penală poate fi dispusă de instanță numai atunci când aceasta constată nemijlocit acordul de voință al inculpatului și al persoanei vătămate de a se împăca total, necondiționat și definitiv, exprimat în ședința de judecată de aceste părți, personal sau prin persoane cu mandat special, ori prin înscrisuri autentice, C. constată că nu se pot extinde efectele apelurilor declarate de inculpații Șobolan F., M. H., M. C. și M. O. cu privire la inculpatul R. I..

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate, inclusiv cele privind cheltuielile judiciare. Aceasta, deoarece, chiar dacă în caz de împăcare, potrivit art. 275 alin. 1 pct. 2 lit. d C.p.p., partea vătămată ar trebuie să suporte, alături de inculpați, cheltuielile judiciare datorate statului, C. consideră că, în speța de față, partea vătămată nu poate fi obligată la aceste cheltuieli întrucât la data săvârșirii faptelor nu exista posibilitatea împăcării, partea vătămată neputând pune capăt procesului prin voința sa și, astfel, aceasta nu este în culpă cu privire la cheltuielile ce au fost ocazionate de urmărirea penală și judecata în primă instanță a inculpaților.

În baza art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare din apel vor rămâne în sarcina statului, onorariile pentru avocații din oficiu, respectiv 200 lei conform delegației nr. 2177/2014, 300 lei conform delegației nr. 2178/2014, 300 lei conform delegației nr. 2176/2014 și 300 lei conform delegației nr. 2179/2014, urmând a se vira din fondurile Ministerului de Justiție în contul Baroului de Avocați D..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelurile declarate de apelanții inculpați Șobolan F., M. H., M. C. și M. O., împotriva sentinței penale nr. 54 din 15 ianuarie 2014, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr._ .

Desființează sentința apelată.

În baza art. 386 C.p.p.

Schimbă încadrarea juridică dată faptelor prin actul de sesizare al instanței, după cum urmează:

- pentru inculpatul M. O., din infr. prev. de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a,g,i VCp cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. c și art. 37 alin.1 lit. b VCp în infr. prev. de art. 228 alin. 1-art.229 alin. 1 lit. b și d Cp cu aplic. art. 77 lit. a și d Cp, art. 41 Cp și art. 5 Cp.

- pentru inculpații Șobolan F., M. H. și M. C. din infr. prev. de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a,g,i VCp cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. c VCp în infr. prev. de art. 228 alin. 1-art.229 alin. 1 lit. b și d Cp cu aplic. art. 77 lit. a și d Cp și art. 5 Cp.

În baza art. 396 alin. 6 Cpp rap. la art. 16 alin. 1 lit. g și art. 231 alin. 2 Cp.

Încetează procesul penal pornit împotriva inculpaților M. O. pt. săv. infr. prev. de art. 228 alin. 1-art.229 alin. 1 lit. b și d Cp cu aplic. art. 77 lit. a și d Cp, art. 41 Cp și art. 5 Cp, Șobolan F., M. H. și M. C. pt. săv. infr. prev. de art. 228 alin. 1-art.229 alin. 1 lit. b și d Cp cu aplic. art. 77 lit. a și d Cp și art. 5 Cp, prin împăcare cu partea vătămată G. I..

Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților M. O., Șobolan F., M. H. și M. C. dacă nu sunt reținuți sau arestați în altă cauză.

Respinge cererea formulată de avocat C. D. privind extinderea efectelor apelului și disjungerea cauzei cu privire la intimatul-inculpat R. I..

Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.

Onorariile pentru avocații din oficiu, respectiv 200 lei conform delegației nr. 2177/2014, 300 lei conform delegației nr. 2178/2014, 300 lei conform delegației nr. 2176/2014 și 300 lei conform delegației nr. 2179/2014, se vor vira din fondurile Ministerului de Justiție în contul Baroului de Avocați D..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 28 Martie 2014.

Președinte, Judecător,

Ș. B. D. F.

Grefier,

M. V.

Red.jud.St.B.

J.fond.N.C.

Ș.B. 10 aprilie 2014/2ex.

← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 156/2014....  Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 435/2014. Curtea de Apel... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 439/2014. Curtea de Apel CRAIOVA