Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1963/2013. Curtea de Apel CRAIOVA

Curtea de Apel CRAIOVA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 1963/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 16-10-2013 în dosarul nr. 1963/2013

Dosar nr._ - art. 208, 209 Cod penal –

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ Nr. 1963

Ședința publică de la 16 Octombrie 2013

PREȘEDINTE C. Ș.

Judecător A. C. M.

Judecător M. C. B.

Grefier B. D.

Ministerul Public reprezentat prin procuror C. C.

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.

Pe rol judecarea recursului declarat de P. DE PE L. J. T. J., împotriva sentinței penale nr. 1056 din 23 mai 2013 pronunțată de J. T. J. în dosarul nr._, privind pe inculpații P. M. C. și P. A., având ca obiect furtul calificat (art. 209 C.p.)

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimatul inculpat P. M. C., personal și asistat de avocat S. N., în substituire pentru avocat P. M. – M., cu delegație pentru asistența juridică obligatorie nr._/2013 - fila 18, apărător oficiu și avocat P. M., pentru intimatul inculpat P. A., cu delegație pentru asistența juridică obligatorie nr._/2013 - fila 22, lipsă fiind intimatul inculpat P. A. și părțile vătămate B. M. și V. V..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, arată că susține recursul declarat. Pe scurt, arată că sunt patru motive de recurs, pedepse greșit individualizate cu privire la cei doi inculpați, greșita descontopire a pedepselor aplicate inculpaților prin sentința penală nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg.-J. înainte de a dispune anularea suspendării condiționate a executării acesteia; se impunea ca instanța să deducă din pedepsele rezultante aplicate celor doi inculpați perioadele executate în regim de reținere și arest preventiv; nelegalitatea obligării numai a inculpatului P. M. C. și nu a ambilor inculpați, în solidar la plata de despăgubiri civile către partea civilă V. V.. Solicită admiterea recursului, casarea sentinței pronunțate de J. T. – J. și în rejudecare pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.

Avocat S. N. având cuvântul pentru intimatul inculpat P. M. C., solicită respingerea primului motiv de recurs, întrucât pedeapsa aplicată inculpatului e proporțională și nu se impune schimbarea modalității de executare. Cu privire la celelalte motive de recurs solicită admiterea recursului.

Avocat P. M. având cuvântul pentru intimatul inculpat P. Aleandru, solicită respingerea primului motiv de recurs, cu privire la punctele doi și trei admiterea, iar în ceea ce privește punctul patru a solicitat respingerea deoarece P. a achitat partea lui din prejudiciu.

Intimatul inculpat P. M. C. având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului.

CURTEA

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1056 din 23 mai 2013 pronunțată de J. Tîrgu J. în dosarul nr._, s-au admis cererile formulate de inculpații P. M. C. și P. A., privind judecarea lor potrivit procedurii prevăzută de art. 320 ind. 1 C.pr.pen. În baza art. 208 alin. 1 - art. 209 alin.1 lit. a, g și i C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. și art. 320¹ alin. 7 C. pr.pen, a fost condamnat inculpatul P. M. C., fiul lui S. și E., născut la 14.10.1992, CNP_, cu domiciliul în municipiul București, sector 5, .. 17, . 3, . în comuna Bâlteni, .. 73, județul Gorj, la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 192 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art.320 indice 1 alin. 7 C pr.pen, a fost condamnat același inculpat, la pedeapsa de 2 ani închisoare. S-au constatat concurente infracțiunile cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat definitiv, prin sentința penală nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg-J., la pedeapsa de 2 ani închisoare. S-a descontopit această pedeapsă, în pedepsele componente de câte 2 ani închisoare, pe care le repune în individualitatea lor. În baza art.85 C.p., s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.2426/2012 a Judecătoriei Tg-J. și s-au contopit pedepsele componente cu cele stabilite prin prezenta sentință, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare. În baza art. 81 C.p., rap. la art. 85 alin. 3 C.p, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata stabilită de art. 82 C. penal. I s-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 Cod penal. S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit.” a” teza a II-a și lit. „ b” C.p., pe durata stabilită de art. 71 alin. 2 C.p. În baza art. 71 alin. 5 C.p., s-a suspendat executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 208 alin. 1 – art. 209 alin.1 lit. a, g și i C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. și art. 320¹alin.7 C. pr.pen, a fost condamnat inculpatul P. A., fiul lui C. și D. G., născut la data de 18.11.1992, CNP:_, cu domiciliul în ., ., etaj. 2, apartament 10, județul Gorj, la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. 7 C pr.pen, a condamnat același inculpat, la pedeapsa de 2 ani închisoare. S-au constatat concurente infracțiunile cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat definitiv, prin sentința penală nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg-J., la pedeapsa de 2 ani închisoare. S-a descontopit această pedeapsă, în pedepsele componente de câte 2 ani închisoare, pe care le repune în individualitatea lor. În baza art. 85 C.p., s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg-J. și s-au contopit pedepsele componente cu cele stabilite prin prezenta sentință, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare. În baza art. 81 C.p., rap. la art. 85 alin. 3 C.p, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata stabilită de art. 82 C. penal. I s-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 Cod penal. S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit.” a” teza a II-a și lit. „ b” C.p., pe durata stabilită de art. 71 alin. 2 C.p. În baza art. 71 alin. 5 C.p., s-a suspendat executarea pedepsei accesorii. S -au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg-J.. S-a luat act că partea vătămată B. M. nu s-a constituit parte civilă în cauză, întrucât a recuperat paguba. S-a constatat că partea civilă V. V. a fost despăgubită de inculpatul P. A., cu suma de 2000 lei. S-a admis cererea părții civile V. V., cu domiciliul în comuna Bâlteni, .. A obligat inculpatul P. M. C., la plata către partea civilă a sumei de 2.000 lei, cu titlu de despăgubiri. A obligat fiecare inculpat la câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, sumele de câte 300 lei, reprezentând onorarii avocați oficiu, urmând a se avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr. 4409/P/2012 al Parchetului de pe lângă J. T.-J. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților: P. M. C., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 208 - 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal, totul cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal și P. A. cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 208 - 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., și art.192 alin. 1 și 2 Cod penal, totul cu aplic art. 33 lit. a Cod penal.

În fapt, s-a reținut că, în noaptea de 25/26.07.2012, inculpații au pătruns în curtea locuinței părții vătămate V. V. din comuna Bîlteni, ., iar dintr-o anexă ce a fost lăsată neasigurată, aceștia au sustras un cazan de fabricat țuică, creând un prejudiciu de 4000 lei.

In noaptea de 26/27.07.2012, inculpații au pătruns în curtea imobilului deținut de C. G. din . era nelocuit, aflat în administrarea numitei B. M., iar dintr-o anexă, în care au pătruns forțarea sistemului de închidere, aceștia au sustras un cazan de fabricat țuică, creând un prejudiciu de 1500 lei.

Prin procesul verbal din data de 26.07.2012, organele de poliție din cadril Secției 5 Poliție Rurală Rovinari, s-au sesizat ca urmare a apelului telefonic primit cu privire la faptul că în noaptea de 25/26.07.2012, autori necunoscuți au pătruns în locuința părții vătămate V. V., iar dintr-o anexă au sustras un cazan de fabricat țuică. Din procesul verbal din data de 27.07.2012, organele de poliție din cadrul Secției 5 al Poliției Rurală Rovinari, s-au sesizat ca urmare a apelului telefonic primit cu privire la faptul că, în noaptea de 26/27.07.2012, autori necunoscuți au pătruns în locuința aflată în îngrijirea numitei B. M., iar dintr-o anexă au sustras un cazan de fabricat țuică.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut următoarele:

În noaptea de 25/26.07.2012, inculpații P. M. C. și P. A. au decis să sustragă un cazan de fabricat țuică din locuința părții vătămate V. V.. Aceștia au pătruns în curtea locuinței, prin grădina din spatele casei, deplasându-se la o anexă a imobilului. Observând că ușa de acces nu este asigurată cu sistem de închidere, aceștia au intrat în interior și au sustras cazanul de fabricat țuică, creând un prejudiciu de circa 4000 lei.

Autorii au părăsit curtea locuinței părții vătămate, tot prin grădina din spatele casei, au contactat telefonic pe martorul B. R. F. (persoană în prezent decedată), căruia i-au solicitat să vină cu un autoturism pentru a-i ajuta să transporte bunul sustras. Făptuitorii nu au declarat martorului care este provenința bunului, iar acesta i-a transportat până în satul Plopșoru din . martorului B. M. S., căruia i-au oferit bunul sustras, neindicându-i proveniența acestuia și au primit suma de 456 lei. (martorul administrează S.C. ALEXTAR . are ca obiect activitate colectarea materialelor feroase și neferoase.

Inculpații, în cursul urmăririi penale, au recunoscut săvârșirea faptelor de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g Cod penal și violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal. Inculpatul P. A. a oferit părții vătămate suma de 2000 lei reprezentând parte din contravaloarea bunului sustras, iar inculpatul P. M. C. a indicat faptul ca nu deține mijloace materiale prin care să despăgubească partea vătămată. Aceștia au învederat că au recurs la săvârșirea infracțiunilor datorită lipsei posibilităților materiale necesare traiului.

În noaptea de 26/27.07.2012, inculpații P. M. C. și P. A. au pătruns în curtea imobilului deținut de numitul C. G. și administrat de partea vătămată B. M., loc din care au sustras un cazan de fabricat țuică. Aceștia au pătruns în curtea locuinței, prin grădina din spatele casei, deplasându-se la o anexă a imobilului. Observând că ușa de acces este asigurată cu sistem de închidere, aceștia au pătruns în interior prin forțarea lacătului și au sustras un cazan de fabricat țuică, creând un prejudiciu de 1500 lei.

Inculpații au părăsit curtea locuinței părții vătămate, tot prin grădina din spatele casei, au contactat telefonic pe martorul B. R. F., căruia i-au solicitat să vină cu un autoturism pentru a-i ajuta să transporte bunul sustras, iar ulterior, s-au deplasat la locuința martorului B. M. S., căreia i-au oferit bunul sustras, neindicându-i proveniența și au primit suma de 285 lei.

Partea civilă V. V. a declarat că a fost despăgubită de inculpatul P. A., cu suma de 2000 lei și solicită obligarea inculpatului P. M. C. la plata aceleiași sume până la acoperirea integrală a prejudiciului.

În ședința publică din 14.05.2013, au fost ascultați inculpații P. M. C. și P. A., care au învederat instanței că au cunoștință de actul de sesizare al instanței, recunoscând săvârșirea faptelor, precizând în detaliu modul de comitere și valorificare a bunurilor sustrase. Inculpatul P. A. a menționat că a despăgubit partea civilă B. M., cu suma de 3000 lei și partea civilă V. V., cu suma de 2000 lei, convenind cu inculpatul P. C., să achite diferența, aspect confirmat de acesta. Inculpații au adăugat că își însușesc probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, nu mai solicită administrarea de alte probe în apărare, și doresc aplicarea disp. art. 320¹ C.pr.pen.

Analizând ansamblul probatoriu administrat în cauză, instanța de fond a reținut starea de fapt expusă prin rechizitoriu și apreciind-o, constată existența faptelor, ce constituie infracțiunile prev. și ped. de art. 208 - 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal, totul cu aplic art. 33 lit. a Cod penal, și au fost săvârșite cu vinovăție de inculpații P. M. C. și P. A., dovada fiind făcută cu plângerile și declarațiile părților vătămate, procesul verbal de cercetare la fața locului cu planșă fotografică și procesul - verbal de conducere în teren, declarații martori, coroborate cu declarațiile de recunoaștere ale autorilor.

Constatând întrunite cerințele art. 345 alin. 2 C.pr.pen., s-a dispus condamnarea acestora pentru comiterea infracțiunilor deduse judecății.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, instanța a ținut seama de limitele prevăzute de lege, pericolul social concret al faptelor, (apreciat prin prisma modalității de comitere, cuantumului redus al pagubelor produse), împrejurarea că prejudiciul s-a reparat în cea mai mare măsură, faptul că inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, atitudinea sinceră a acestora. Față de împrejurarea că, până la începerea cercetării judecătorești, autorii au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor, prin actul de sesizare și au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, a fost admisă cererea de judecare conform art.320¹ C.pr.pen., cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă, pornind de la minimul prevăzut de lege.

În raport de aceste criterii s-a apreciat că aplicarea unor pedepse cu închisoarea în cuantum orientat sub minimul prevăzut de lege, sunt apte să asigure atingerea scopului sancțiunii penale.

S-a constatat că infracțiunile deduse judecății în cauza de față sunt concurente cu cele pentru care aceiași autori au fost condamnați, prin sentința penală nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg-J., la pedepsele de câte 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării.

În consecință, s-a descontopit această pedeapsă, în pedepsele componente, ce vor fi repuse în individualitatea lor, iar în temeiul art. 85 C.p., va fi anulată suspendarea condiționată a executării acestei pedepse și se vor contopi pedepsele componente stabilite prin aceasta, cu cele aplicate în cauza de față, în pedeapsa cea mai grea, aceea de câte 2 ani închisoare.

În privința modalității de executare, pe lângă criteriile deja expuse, s-a reținut că faptele deduse judecății au fost comise sub aspect cronologic, înainte de cele pentru care inculpații au fost condamnați prin sentința penală nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg-J., corijându-și ulterior comportamentul.

De aceea și constatând întrunite cerințele art. 81 Cp. raportat la disp. art. 85 alin. 3 C.p., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor rezultante, în urma aplicării disp. art. 33-34 Cod penal, pe durata stabilită de art. 82 Cp. Vor fi puse în vedere inculpaților disp. art. 83 Cod penal.

S-a aplicat inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit.” a” teza a II-a și lit. „ b” C.p., pe durata stabilită de art. 71 alin. 2 C.p. iar în baza art. 71 alin. 5 C.p., fiind suspendată executarea pedepsei accesorii.

S-a luat act că partea vătămată B. M. nu s-a constituit parte civilă în cauză, întrucât a recuperat paguba și s-a constatat că partea civilă V. V. a fost despăgubită de inculpatul P. A., cu suma de 2000 lei. Analizând cererea acesteia, privind acordarea despăgubirilor până la acoperirea integrală a prejudiciului, instanța a apreciat-o întemeiată, având în vedere legătura de cauzalitate între infracțiune și pagubă, urmând să fie obligat inculpatul P. M. C. (având în vedere achiesarea acestuia și convenția de despăgubire încheiată cu celălalt autor), la plata către partea civilă a sumei de 2.000 lei, cu titlu de despăgubiri.

În baza art. 191 alin. 1 Cod proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat la câte 500 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care, suma de câte 300 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu, fiind avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs P. de pe lângă J. T. J., precizând că pedepsele aplicate inculpaților au fost greșit individualizate; greșit instanța de fond a descontopit pedeapsa aplicată inculpatului P. M. C., respectiv inculpatului P. A., prin sentința penală nr. 2426/04.12.2012 a Judecătoriei Tg.-J., înainte de a dispune anularea suspendării condiționate a executării acesteia. Se impunea ca instanța să deducă din pedepsele rezultante aplicate celor doi inculpați perioadele executate în regim de reținere și arest preventiv, conform art. 88 Cod penal. De asemenea, în mod nelegal l-a obligat numai pe inculpatul P. M. C. și nu ambii inculpați, în solidar, la plata despăgubirii civile către partea civilă V. V.. S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și pronunțarea unei soluții legale și temeinice.

S-a apreciat că pedepsele aplicate inculpaților nu au fost individualizate corespunzător, sub aspectul modalității de executare și al cuantumului care este insuficient. În considerentele hotărârii pronunțate au fost enunțate criteriile de care s-a ținut seama la individualizarea judiciară a pedepsei, respectiv: limitele prevăzute de lege pentru faptele deduse judecății, pericolul social concret al faptelor, apreciat prin prisma modalității de comitere, a cuantumului redus al pagubelor produse, împrejurarea că prejudiciul s-a reparat în mare măsură, lipsa antecedentelor penale ale inculpaților, atitudinea sinceră a acestora. A învederat instanței că s-a aplicat fiecăruia dintre cei doi inculpați, pentru cele două infracțiuni reținute în sarcina lor, o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare, care urmează a fi executată în regim neprivativ de libertate.

S-a arătat că având în vedere natura faptelor săvârșite, numărul de acte materiale, împrejurările în care au fost săvârșite, respectiv în mod repetat, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, urmările produse și cele care s-ar fi putut produce, valoarea prejudiciului creat, precum și persoana inculpaților, care persistă în săvârșirea de acte similare, fapte pentru care au mai fost condamnați prin sentința penală nr. 2426/04.12.2012 a Judecătoriei Tg.-J., apreciază că se impunea ca instanța să stabilească un cuantum mai mare al pedepselor, minimul special al acestora nefiind apt să asigure scopul preventiv și educativ al sancțiunii penale.

S-a menționat că prin sentința penală nr. 2426/04.12.2012 a Judecătoriei Tg.-J. cei doi inculpați au fost condamnați pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și violare de domiciliu, fapte săvârșite în formă continuată, în cursul lunii septembrie 2012, iar faptele deduse judecății în prezenta cauză sunt comise în luna iulie a aceluiași an, astfel că la un interval scurt de timp, inculpații P. M. C. și P. A., singuri sau împreună cu alte persoane, s-au implicat în comiterea de acte antisociale similare, respectiv pătrunderea fără drept în imobile de unde au sustras cazane de fabricat țuică, urmărind astfel obținerea în mod facil și ilicit a unor câștiguri. S-a arătat că aceste aspecte trebuiau să fie avute în vedere de către instanță la stabilirea pedepselor pentru a proceda la o justă individualizare a acestora, în conformitate cu dispozițiile art. 72 Cod penal.

S-a mai arătat că se impunea ca modalitate de executare a pedepselor să fie suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și nu suspendarea condiționată a executării pedepsei. S-a învederat că dacă se rețineau dispozițiile art. 86 ind. 1 Cod penal, inculpații ar fi avut de respectat măsuri de supraveghere și astfel se diminua riscul ca aceștia să se mai implice pe viitor în comiterea de fapte de natură penală. S-a concluzionat că pedepsele de 2 ani închisoare, ce urmează a fi executate în regim neprivativ de libertate, potrivit dispozițiilor art. 81 Cod penal, nu asigură realizarea scopului sancțiunii penale, așa cum este definit în art. 52 Cod penal, respectiv prevenția generală și specială.

În ceea ce privește al doilea motiv de recurs s-a arătat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 85 Cod penal și că în mod corect instanța ar fi trebuit să se pronunțe mai întâi cu privire la anularea suspendării condiționate a executării pedepselor, apoi să descontopească pedepsele rezultante și să refacă concursul de infracțiuni.

Referitor la al treilea motiv de recurs, s-a arătat că se impunea ca instanța să deducă din pedepsele rezultante aplicate celor doi inculpați perioadele executate în regim de reținere și arest preventiv, conform art. 88 Cod penal. Procedând la judecarea cauzei și condamnarea inculpaților, instanța a anulat suspendarea condiționată a executării pedepselor de 2 ani închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 2426/04.12.2012 a Judecătoriei Tg.-J. și a menținut celelalte dispoziții ale acestei sentințe. S-a arătat că instanța ar fi trebuit să deducă și nu doar să constate perioada executată de fiecare inculpat în regim de reținere și arest preventiv.

Cu privire la al patrulea motiv de recurs, s-a precizat că nelegal instanța l-a obligat numai pe inculpatul P. M. C., și nu pe ambii inculpați în solidar, la plata de despăgubiri civile către partea civilă V. V., având în vedere dispozițiile art. 1382 și 1383 din Codul civil. Se impunea ca instanța să oblige în solidar inculpații la plata de despăgubiri civile către partea civilă V. V., întrucât ambii au contribuit, prin faptele lor ilicite, la producerea prejudiciului.

Față de toate acestea, P. de pe lângă J. Tg.-J., în temeiul art. 385 ind. 6 alin. 3 Cod procedură penală, a solicitat instanței admiterea recursului, desființarea sentinței penale atacate și pronunțarea unei sentințe legale și temeinice.

Curtea, deliberând asupra recursului de față, constată caracterul fondat, în parte, al acestuia, pentru următoarele considerente:

Inculpații P. M. C. și P. A. au fost trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată săvârșit pe timp de noapte, prin efracție, de două persoane împreună și de violare de domiciliu săvârșită în timpul nopții și de două persoane împreună, reținându-se că anterior au mai fost condamnați cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, prin sentința penală nr. 2426 din 04.12.2012 a Judecătoriei Tîrgu - J., la pedeapsa de 2 ani închisoare fiecare.

Din probele administrate în cauză se reține că în noaptea de 25/26.07.2012 inculpații au pătruns în curtea locuinței părții vătămate V. V. din comuna Bîlteni, .-o anexă ce a fost lăsată neasigurată au sustras un cazan de fabricat țuică, iar în noaptea de 26/27.07.2012 au pătruns în curtea imobilului nelocuit, aflat în administrarea numitei B. M., iar dintr-o anexă, prin forțarea sistemului de închidere, au sustras un cazan de fabricat țuică.

Curtea constată că prima instanță a reținut o stare de fapt și o încadrare juridică corecte dată faptelor reținute în sarcina inculpaților, vinovăția acestora fiind pe deplin dovedită, inculpații P. M. C. și P. A., beneficiind totodată de aplicarea procedurii simplificate prevăzută de art. 320/1 C.p.p., cu consecința reducerii cu o treime a cuantumului pedepselor aplicate.

O primă critică invocată de P. vizează individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților pentru fiecare infracțiune, raportat la prevederile art. 72 și 52 Cod penal.

Reținând pericolul social concret al faptelor, apreciat prin prisma modalității de comitere, al cuantumului redus al pagubelor produse, împrejurarea că prejudiciul s-a reparat în cea mai mare măsură, faptul că inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, atitudinea sinceră a acestora, se constată că instanța de fond a realizat o judicioasă individualizare a cuantumului pedepselor aplicate, orientat sub minimul special prevăzut de lege, în condițiile art. 320¹ alin. 1 și 7 Cod procedură penală.

Astfel Curtea constată că nu se impune majorarea pedepselor aplicate inculpaților, pedepsele stabilite de instanța de fond răspunzând imperativelor înscrise în art. 52 Cod penal, critica privind cuantumul pedepselor aplicate fiind apreciată astfel ca neîntemeiată.

Fondat este însă recursul Parchetului de pe lângă J. T. – J. sub aspectul tehnicii de contopire. Astfel, art. 85 alin. 1 Cod penal prevede că ,,Dacă se descoperă că cel condamnat mai săvârșise o infracțiune înainte de pronunțarea hotărârii prin care s-a dispus suspendarea sau până la rămânerea definitivă a acesteia, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea termenului de încercare, suspendarea condiționată a executării pedepsei se anulează, aplicându-se, după caz, dispozițiile privitoare la concursul de infracțiuni sau recidivă.’

În raport de aceste prevederi legale, în speță, deși corect prima instanță a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg – J., definitivă prin neapelare, faptele pentru care au fost condamnați inculpații prin această sentință penală fiind concurente cu faptele deduse prezentei judecăți, în mod greșit a descontopit pedeapsa rezultantă în pedepsele componente de câte doi ani înainte de a anula suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2426/2012.

Aplicarea corectă a prevederile art. 85 alin. 1 Cod penal, combinat cu art. 33 și 34 Cod penal, impunea judecătorului de fond ca după anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpaților prin sentința penală nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg – J., definitivă prin neapelare, să descontopească pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, în pedepsele componente de 2 ani pentru art. 192 alin. 2 C.p. cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 Cpp și 2 ani pentru art. 208 alin. 1- 209 alin.1 lit. a, g C.p. cu aplicarea art. 320 ind. 1 Cpp ., pe care să le repună în individualitatea lor, iar apoi în baza dispozițiilor în baza dispozițiilor art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod penal să procedeze la contopirea tuturor pedepselor în pedeapsa cea mai grea, la care eventual să aplice un spor de pedeapsă.

În ceea ce privește modalitatea de executare, Curtea apreciază că scopul pedepsei de prevenție generală și de reeducare a făptuitorilor poate fi atins prin aplicarea sancțiunii penale a închisorii în cuantumul stabilit de prima instanță, dar a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere.

La stabilirea modalității de executare a pedepsei, instanța are în vedere persoana inculpaților și posibilitatea lor de reeducare prin stabilirea unor măsuri de supraveghere, suspendarea condiționată a executării pedepsei nefiind în măsură să asigure rolul constrângerii corespunzătoare încălcării legii penale și convingerea inculpaților de necesitatea respectări legii penale, precum și evitarea săvârșirii unor fapte penale similare, apreciindu-se astfel că pedeapsa aplicată este singura în măsură să asigure realizarea scopului acesteia.

Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate. Inculpații, comițând faptele în circumstanțele anterior menționate, dovedesc un comportament ce nu permite presupunerea că aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării pedepsei este suficientă pentru a se realiza reeducarea lor și prevenirea comiterii de noi infracțiuni.

Recursul este fondat și în ceea ce privește omisiunea deducerii perioadei de reținere și arest preventiv de la 21.09.2012 la 10.10.2012 pentru fiecare inculpat, aferent sentinței penale nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg – J., definitivă prin neapelare – în cazul căreia pedepsele rezultante au fost descontopite în pedepsele componente de 2 ani pentru art. 192 alin. 2 C.p. cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 Cpp și 2 ani pentru art. 208 alin. 1- 209 alin.1 lit. a, g C.p. cu aplicarea art. 320 ind. 1 Cpp, operând cumulul juridic, în condițiile art. 36 alin. 1 și 3 Cod penal, care reglementează modul de stabilire a pedepsei rezultante în cazul în care persoana condamnată definitiv este judecată ulterior pentru o infracțiune concurentă.

Cum pedepsele stabilite pentru infracțiunile precizate anterior se regăsesc prin cumul juridic în pedeapsa rezultantă stabilită în prezenta cauză, urmează ca perioadele de reținere și arest preventiv de la 21.09.2012 la 10.10.2012, să fie deduse din pedepsele de executat aplicate inculpaților în prezenta speță.

Și motivul privitor la obligarea numai a inculpatului P. M. C. la plata de despăgubiri civile este apreciat ca întemeiat de către instanța de recurs, având în vedere dispozițiile art. 1382 din Noul Cod Civil, în sensul că cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți solidar la reparație față de cel prejudiciat, astfel că urmează să fie obligați ambii inculpați la plata sumei de 2000 lei către partea civilă V. V..

Față de aceste considerente, instanța urmează să admită recursul declarat de P. de pe lângă J. T. – J., împotriva sentinței penale nr. 1056 din 23 mai 2013 pronunțată de J. Tîrgu - J. în dosarul nr._, în conformitate cu dispozițiile art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d Cod procedură penală coroborat cu art. 385⁹ pct. 14, 17 ind. 2 Cod procedură penală, să caseze în parte sentința penală atacată, să descontopească pedepsele aplicate inculpaților în pedepsele componente.

În baza art. 208 alin. 1 - art. 209 alin.1 lit. a, g și i C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. și art. 320 ind. 1 alin. 7 C. pr.pen, va condamna inculpatul P. M. C., la pedeapsa de 2 ani închisoare, iar în baza art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. 7 C pr. pen, va condamna pe același inculpat P. M. C., la pedeapsa de 2 ani închisoare. Va constata ca fiind concurente infracțiunile cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat definitiv, prin sentința penală nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg-J., la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 85 C.p. va anula suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg – J., definitivă prin neapelare, va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, în pedepsele componente de 2 ani pentru art. 192 alin. 2 C.p. cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 Cpp și 2 ani pentru art. 208 alin. 1- 209 alin.1 lit. a, g C.p. cu aplicarea art. 320 ind. 1 Cpp ., pe care le va repune în individualitatea lor.În baza art. 36 alin. 1 Cp rap. la art. 33 lit. a, art. 34 lit. b C.p. va contopi pedepsele aplicate în prezenta cauză cu pedepsele de câte 2 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg-J., în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.

În baza art. 86 ind. 1 C.pen. va dispune suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului P. M. C., sub supraveghere pe durata termenului de încercare compus din cuantumul pedepsei la care se adaugă un interval de timp de 2 ani stabilit de instanță, potrivit art. 86 ind. 2 C.pen., termen ce se va calcula de la data rămânerii definitive a sentinței penale nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg – J., definitivă prin neapelare. În baza art. 86 ind. 3 alin. 1 C.pen. va obliga inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Gorj; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință, ori locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență; va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art 64 lit. a teza a II-a și lit b C.pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 71 alin 5 C.pen. va dispune suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiile art. 86 ind. 4 C.pen.

Va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestului preventiv de la 21.09.2012 la 10.10.2012.

În baza art. 208 alin. 1 - art. 209 alin.1 lit. a, g și i C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. și art. 320 ind. 1 alin. 7 C. pr.pen, va condamna inculpatul P. A., la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. 7 C pr. pen, va condamna inculpatul P. A., la pedeapsa de 2 ani închisoare. Va constata ca fiind concurente infracțiunile cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat definitiv, prin sentința penală nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg-J., la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 85 C.p. va anula suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg – J., definitivă prin neapelare. Va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, în pedepsele componente de 2 ani pentru art. 192 alin. 2 C.p. cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 Cpp și 2 ani pentru art. 208 alin. 1 - 209 alin.1 lit. a, g C.p. cu aplicarea art. 320 ind. 1 Cpp ., pe care le repune în individualitatea lor. În baza art. 36 alin. 1 Cp rap. la art. 33 lit. a, art. 34 lit. b C.p. va contopi pedepsele aplicate în prezenta cauză cu pedepsele de câte 2 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg-J., în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.

În baza art. 86 ind. 1 C.pen. va dispune suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului P. A., sub supraveghere pe durata termenului de încercare compus din cuantumul pedepsei la care se adaugă un interval de timp de 2 ani stabilit de instanță, potrivit art. 86 ind. 2 C.pen., termen ce se va calcula de la data rămânerii definitive a sentinței penale nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg – J., definitivă prin neapelare. În baza art. 86 ind. 3 alin. 1 C.pen. va obliga inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Gorj; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință, ori locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. Va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 71 alin 5 C.pen. va dispune suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiile art. 86 ind. 4 C.pen. Va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestului preventiv de la 21.09.2012 la 10.10.2012.

Va obliga în solidar inculpații la plata sumei de 2000 lei către partea civilă V. V..

Pentru celelalte dispoziții ale sentinței recurate, care nu contravin soluțiilor adoptate prin prezenta decizie, se vor aplica prevederile art. 385¹⁷ alin. 2 cod procedură penală și vor fi menținute.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 cod procedură penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de P. de pe lângă J. T. – J., împotriva sentinței penale nr. 1056 din 23 mai 2013 pronunțată de J. Tîrgu - J. în dosarul nr._ .

Casează în parte sentința penală.

Descontopește pedepsele aplicate inculpaților în pedepsele componente.

În baza art. 208 alin. 1 - art. 209 alin.1 lit. a, g și i C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. și art. 320 ind. 1 alin. 7 C. pr.pen, condamnă inculpatul P. M. C., la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. 7 C pr. pen, condamnă inculpatul P. M. C., la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Constată concurente infracțiunile cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat definitiv, prin sentința penală nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg-J., la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 85 C.p. anulează suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg – J., definitivă prin neapelare.

Descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, în pedepsele componente de 2 ani pentru art. 192 alin. 2 C.p. cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 Cpp și 2 ani pentru art. 208 alin. 1- 209 alin.1 lit. a, g C.p. cu aplicarea art. 320 ind. 1 Cpp ., pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 36 alin. 1 Cp rap. la art. 33 lit. a, art. 34 lit. b C.p. contopește pedepsele aplicate în prezenta cauză cu pedepsele de câte 2 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg-J., în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.

În baza art. 86 ind. 1 C.pen.

Dispune suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului P. M. C., sub supraveghere pe durata termenului de încercare compus din cuantumul pedepsei la care se adaugă un interval de timp de 2 ani stabilit de instanță, potrivit art. 86 ind. 2 C.pen., termen ce se va calcula de la data rămânerii definitive a sentinței penale nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg – J., definitivă prin neapelare.

În baza art. 86 ind. 3 alin. 1 C.pen. obligă inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Gorj;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință, ori locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;

Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art 64 lit. a teza a II-a și lit b C.pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 71 alin 5 C.pen. dispune suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiile art. 86 ind. 4 C.pen.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestului preventiv de la 21.09.2012 la 10.10.2012.

În baza art. 208 alin. 1 - art. 209 alin.1 lit. a, g și i C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. și art. 320 ind. 1 alin. 7 C. pr.pen, condamnă inculpatul P. A., la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. 7 C pr. pen, condamnă inculpatul P. A., la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Constată concurente infracțiunile cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat definitiv, prin sentința penală nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg-J., la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, în pedepsele componente de 2 ani pentru art. 192 alin. 2 C.p. cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 Cpp și 2 ani pentru art. 208 alin. 1 - 209 alin.1 lit. a, g C.p. cu aplicarea art. 320 ind. 1 Cpp ., pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 86 ind. 1 C.pen.

Dispune suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului P. A., sub supraveghere pe durata termenului de încercare compus din cuantumul pedepsei la care se adaugă un interval de timp de 2 ani stabilit de instanță, potrivit art. 86 ind. 2 C.pen., termen ce se va calcula de la data rămânerii definitive a sentinței penale nr. 2426/2012 a Judecătoriei Tg – J., definitivă prin neapelare.

În baza art. 86 ind. 3 alin. 1 C.pen. obligă inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Gorj;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință, ori locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;

Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 71 alin 5 C.pen. dispune suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiile art. 86 ind. 4 C.pen.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestului preventiv de la 21.09.2012 la 10.10.2012.

Obligă în solidar inculpații la plata sumei de 2000 lei către partea civilă V. V..

Menține restul dispozițiilor sentinței penale atacate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului din care 600 lei reprezintă onorarii avocat oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 16 Octombrie 2013.

Președinte, Judecător, Judecător,

C. Ș. A. C. M. M. C. B.

Grefier,

B. D.

Red.jud. M.C.B

j.fond. C. E. M.

G.S. 23 Octombrie 2013/2ex.

← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor...		Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... →

Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1963/2013. Curtea de Apel CRAIOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1963/2013. Curtea de Apel CRAIOVA