Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1080/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1080/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 14-05-2013 în dosarul nr. 1080/2013
Dosar nr._ - OUG nr.195/2002 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR.1080
Ședința publică de la 14 Mai 2013
PREȘEDINTE D. Filimonjudecător
C. Crăciunoiujudecător
V. Trifănescujudecător
Grefier V. D.
Ministerul Public reprezentat de procuror C. C.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
c.c.c.
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de P. de pe lângă J. Târgu Jiu și inculpatul U. C., împotriva sentinței penale nr.2542 din 20 decembrie 2012, pronunțată de J. Târgu Jiu, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat T. F., apărător ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Reprezentantul parchetului a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în mod greșit nu s-a reținut dispoziția art.40 Cod penal, față de condamnarea anterioară a inculpatului de 6 luni închisoare, cu suspendare condiționată.
De asemenea, a arătat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost greșit individualizată, reținându-se nejustificat circumstanța judiciară atenuantă prev.de art.74 lit.c Cod penal, întrucât acesta a negat că ar fi condus el autoturismul, afirmând doar că dormise în acesta și în mod nelegal s-a făcut aplicarea în cauză a dispozițiilor art.3201 Cod pr.penală, în condițiile în care după începerea cercetării judecătorești, instanța a încuviințat administrarea de probatorii, altele decât înscrisuri în circumstanțiere.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice care să țină cont de criticile invocate.
Avocat T. F. pentru inculpat, a solicitat respingerea recursului parchetului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
Cu privire la recursul inculpatului a solicitat admiterea acestuia și aplicarea în cauză a dispozițiilor art.867 și art.868 Cod penal.
Reprezentantul parchetului cu privire la recursului inculpatului a solicitat respingerea acestuia ca nefondat și obligarea recurentului la cheltuieli judiciare statului, având în vedere modalitatea concretă de săvârșire a faptelor.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, este de acord cu concluziile apărătorului, arătând că regretă faptele comise.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.2542 din 20 decembrie 2012, J. Târgu Jiu, în baza art.334 C.pr.pen, a schimbat încadrarea juridică a faptelor din art.86 alin. 2 din OUG 195/2002 R și art.87 alin.5 din OUG 195/2002 R, cu aplicarea art.37 lit. a C.p. și art. 33 lit. a C.p. în art..86 alin. 2 din OUG 195/2002 R și art.87 alin.5 din OUG 195/2002 R, cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.
S-a admis cererea inculpatului U. C., fiul lui C. și S., născut la data de 17.06.1972 în Tg-J., jud. Gorj, domiciliat în Tg-J., loc. Slobozia, nr.137, județul Gorj, CNP_, privind judecarea sa potrivit procedurii prev. de art. 3201 C.pr.pen.
În baza art. 86 alin.2 din OUG 195/2002 republicată, cu aplicarea art.74 lit c, 76 lit.c Cod penal și art.3201 alin.7 C.p.p., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În baza art.87 alin.5 din OUG nr. 195/2002, republicată, cu aplicarea art.74 lit. c și art. 76 lit.c Cod penal și art.3201 alin.7 C.p.p, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de un an închisoare.
În baza art.33-34 C.p., s-au constatat concurente infracțiunile și contopește pedepsele stabilite, în pedeapsa cea mai grea, aceea de un an închisoare.
În baza art.83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei anterioare de 6 luni închisoare, aplicată prin s.p. nr.911/2009 a Judecătoriei Tg-J., pe care o cumulează cu cea stabilită prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b C.p., pe durata stabilită de art. 71 alin. 2 C.p.
A fost obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. Tg-J. nr.6177/P/2011 din 28.09.2012, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului U. C., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.87 alin.5, art.86 alin.2 din OUG nr.195/2002, privind circulația pe drumurile publice, republicată cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.
În fapt, s-a reținut că la data de 16.10.2011, organele de poliție din cadrul Poliției Municipiului Tg-J. - Biroul Rutier, efectuând un control al circulației pe raza localității, au sesizat că pe . și autoturismul marca Mazda, cu numărul de înmatriculare_, ce prezenta defecțiuni tehnice la sistemul de semnalizare spate.
Constatând respectiva defecțiune, au procedat la realizarea semnalului regulamentar de oprire prin folosirea semnalelor acustice și luminoase montate pe mașina din dotare.
Astfel, autoturismul anterior menționat a oprit pe partea dreaptă a sensului său de deplasare, iar conducătorul auto care se afla singur în mașină, fapt rezultat din procesul verbal întocmit cu ocazia constatării, a sărit pe bancheta din dreaptă față.
Observând această manevră făcută de conducătorul auto, lucrătorii de poliție s-au apropiat de autovehiculul acestuia și s-au legitimat după care i-au arătat motivul opririi în trafic și i-au solicitatat să prezinte actele pentru verificare.
În aceste condiții, conducătorul auto a afirmat că nu deține actele cerute asupra sa, că se numește U. C. și că permisul de conducere îi fusese anulat în urmă cu 3 ani.
După ce a făcut această afirmație, inculpatul a blocat portiera autoturismului și a refuzat dialogul cu organele abilitate, fapt pentru care s-a procedat la conducerea forțată a șoferului la sediul poliției.
Aici i s-a solicitat, în prezența martorului D. I. D., să se supună testării cu aparatul etilotest și recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, însă inculpatul a refuzat.
Cu toate că i s-a adus la cunoștință că refuzul constituie infracțiune, inculpatul a continuat să se opună recoltării.
Efectuându-se cercetări cu privire la împrejurările în care acesta a condus autoturismul în aceea dată, s-a constatat că din data de 12.06.2009 permisul de conducere al inculpatului a fost anulat conform art.114 alin.1 lit.2 din OUG 195/2002 R, fapt rezultat din adresa nr._/29.11.2011 a SPCRPCÎV Gorj.
Totodată, fiind audiat, în faza de urmărire penală, U. C. a afirmat că el nu condusese autovehiculul, ci numai dormise în acesta, respectivul autoturism fiind condus anterior de o persoană ce se numește I. G. și care locuiește în Tg-J., .
Ulterior, în momentul în care i s-a adus la cunoștință că în urma verificărilor efectuate s-a constatat că o persoană cu datele indicate de el nu există, a revenit asupra celor declarate inițial și a arătat că de fapt nu acea persoană condusese mașina, ci fratele său - U. S. .
Ca atare, se poate observa atitudinea total nesinceră a inculpatului care prin declarațiile sale oscilante, care se contrazic, a încercat să inducă în eroare organele de cercetare penală.
În ultima depoziție a prezentat o cu totul altă versiune a stării de fapt decât cea inițială pentru a-și formula o nouă apărare mincinoasă, prima fiind înlăturată după verificările realizate.
De asemenea, a încercat să împiedice finalizarea cercetărilor afirmând că o persoană care nu se află în țară, ci în Italia și anume fratele său ar fi condus mașina.
Nici această apărare nu a putut fi reținută luând în considerare că procesul verbal de constatare inițial întocmit evidențiază aspectul că în mașină nu s-au aflat 2 persoane, una la volan - fratele inculpatului și alta în dreapta - inculpatul, ci numai una și anume U. C. cu care lucrătorii de poliție au discutat și pe care l-au condus la sediul de poliție unde a refuzat în mod repetat recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei .
Mijloacele de probă care evidențiază prezența inculpatului la volan și lipsa unei alte persoane pe scaunul din dreapta față sunt și imaginile video înregistrate cu ocazia surprinderii acestuia în trafic, imagini din care se observă că, privind din spatele mașinii pe partea dreaptă, nimic nu obturează vederea, neexistând obstacole care să acopere conturul mașinii ce circula în fața celei în care se afla inculpatul.
Dacă pe scaunul din dreapta față se afla o persoană, așa cum afirmă inculpatul, imaginea autovehiculului din față nu mai putea apărea pe înregistrare fiind obturată parțial sau chiar total de respectiva persoană.
În imaginile surprinse în timp ce mașina condusă de învinuit se deplasa, se observă însă clar autoturismul din față, în interior, pe partea dreaptă față neexistând nici un obstacol (persoană) care să acopere conturul mașinii parțial sau chiar total.
In consecință, apărările contradictorii ale inculpatului U. C. nu au putut fi reținute cu atât mai mult cu cât întreaga înregistrare video, precum și planșele foto atașate la dosar evidențiază prezența acestuia la volanul mașinii.
La data de 20.11.2012, în camera de consiliu, instanța a procedat la vizionarea CD-ului aflat la fila 24 d.u.p., privind imaginile surprinse cu ocazia opririi în trafic a autoturismului cu numărul de înmatriculare_, în prezența apărătorului inculpatului.
În ședința publică din 18.12.2012, inculpatul U. C., a învederat instanței că are cunoștință de actul de inculpare, recunoscând că în seara zilei de 16.10.2011, în jurul orelor 21:30, a circulat cu autoturismul_ pe .-J., cu toate că fusese anulat permisul încă din anul 2009, aspect pe care-l cunoștea.
Fiind oprit de lucrătorii de poliție, a negat să fi condus autoturismul, blocând portierele și rămânând în interior. A precizat inculpatul că agenții de poliție i-au solicitat să meargă la unitatea medicală în vederea recoltării de probe pentru stabilirea alcoolemiei unde a dat declarații, susținând că o altă persoane fusese conducător auto. A mai arătat inculpatul că acest lucru nu este adevărat întrucât așa cum a arătat, în seara respectivă el condusese acel autoturism însă nu a recunoscut știind că a mai fost condamnat cu suspendare și consumase alcool. A învederat inculpatul că a realizat săvârșirea infracțiunilor de conducere a unui autoturism având permisul anulat și sustragere de la recoltarea de probe în vederea stabilirii alcoolemiei, adăugând că recunoaște și regretă săvârșirea infracțiunilor, își însușește în totalitate probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, nu dorește administrarea de alte probe în apărare și solicită aplicarea disp. art.3201 C.rp.pen.
Analizând ansamblul probatoriu administrat în cauză, instanța a reținut starea de fapt expusă prin rechizitoriu întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art.87 alin.5 și art.86 alin.2 din OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, și au fost săvârșite cu vinovăție de inculpatul U. C., dovada fiind făcută cu: proces verbal de constatare a infracțiunii; CD-ul și planșa foto privind înregistrarea cu aparatura radar; proces verbal privind refuzul recoltării; adresa Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor - Gorj;declarații martor; procese verbale, coroborate cu declarațiile autorului.
Astfel, așa cum s-a arătat acesta a recunoscut în fața instanței, că în seara zilei de 16.10.2011, în jurul orelor 21:30, a circulat cu autoturismul_ pe .-J., cu toate că fusese anulat permisul încă din anul 2009, aspect pe care-l cunoștea, deși în cursul urmăririi penale, a negat fapta, încercând să acrediteze ideea că o altă persoană, ar fi avut calitatea de conducător auto. A adăugat totodată, că deși i s-a solicitat testarea cu aparatul etilotest și recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, a refuzat. Recunoașterea sa, se coroborează cu procesul verbal de constatare a infracțiunii; de vizionare a CD-ului și planșa foto privind înregistrarea cu aparatura radar; proces verbal privind refuzul recoltării; adresa SP CRPCÎV – Gorj, declarații martor, raportul lucrătorilor IPJ Gorj- Biroul Ordine Publică.
La individualizarea pedepselor, instanța a ținut seama de limitele prevăzute de lege, pericolul social concret al faptelor (apreciat prin prisma distanței scurte parcurse cu autoturismul, vitezei de deplasare, categoriei de drum public, orei târzii), persoana inculpatului care nu a manifestat un comportament corespunzător la depistarea în trafic, în cursul urmăririi penale, și a mai fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni la regimul circulației. (prin sentința penală nr. 911/2009 a Judecătoriei Tg-J. a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării ).
S-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, în raport de cea dată în rechizitoriu în sensul înlăturării disp. art.37 lit. a C.p., întrucât inculpatul nu a fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni.
Față de împrejurarea că, până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunilor reținute prin actul de sesizare și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, a fost admisă cererea sa de judecare conform art.3201 C.pr.pen., cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă, pornind de la minimul prevăzut de lege, urmând să se rețină dispozițiile art.74 lit.c C.p. ( având în vedere comportarea corespunzătoare manifestată în cursul cercetării judecătorești) și art.76 lit. c C.p. S-a mai impus observația că inculpatul a dovedit un comportament bun în comunitate așa cum reiese din caracterizarea depusă și își asigură existența prin mijloace oneste, fiind angajat la .-J..
În raport de criteriile expuse, s-a apreciat că pedepse cu închisoarea, cu un cuantum orientat sub minimul prevăzut de lege, sunt apte să asigure atingerea scopului sancțiunii penale.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Parchetului de pe lângă J. Târgu Jiu și inculpatul U. C..
Reprezentantul parchetului a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în mod greșit nu s-a reținut dispoziția art.40 Cod penal, față de condamnarea anterioară a inculpatului de 6 luni închisoare, cu suspendare condiționată.
De asemenea, a arătat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost greșit individualizată, reținându-se nejustificat circumstanța judiciară atenuantă prev.de art.74 lit.c Cod penal, întrucât acesta a negat că ar fi condus el autoturismul, afirmând doar că dormise în acesta și în mod nelegal s-a făcut aplicarea în cauză a dispozițiilor art.3201 Cod pr.penală, în condițiile în care după începerea cercetării judecătorești, instanța a încuviințat administrarea de probatorii, altele decât înscrisuri în circumstanțiere.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice care să țină cont de criticile invocate.
Inculpatul a solicitat admiterea recursului și aplicarea în cauză a dispozițiilor art.867 și art.868 Cod penal.
Recursul parchetului este fondat și urmează a fi admis, iar recursul inculpatului este nefondat și urmează a fi respins, din următoarele considerente:
Examinând sentința penală recurată, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, Curtea constată că în mod nelegal instanța de fond a admis cererea inculpatului de judecare potrivit procedurii simplificate prev.de art.3201 Cod pr.penală, deoarece după începerea cercetării judecătorești, respectiv prin încheierea de la 6 noiembrie 2012 s-a încuviințat administrarea de probatorii altele în afara înscrisurilor în circumstanțiere, la solicitarea apărătorului ales al inculpatului, instanța de fond admițând cererea acestuia privind vizionarea CD-ului aflat la fila 24 dosar u.p. privind imaginile efectuate cu ocazia opririi în trafic a autoturismului cu număr de înmatriculare_ .
De asemenea, la data de 20 noiembrie 2012, în camera de consiliu instanța de fond a procedat la vizionarea CD-ului susmenționat, în prezența apărătorului ales al inculpatului, avocat Șomăcescu S., iar în ședința publică de la 12 decembrie 2012, fiind audiat, inculpatul a arătat că recunoaște faptele așa cum au fost reținute în rechizitoriu și nu dorește administrarea de alte probe în apărare, solicitând aplicarea dispozițiilor art.3201 Cod pr.penală.
Așa fiind, se apreciază că în mod nelegal și deși s-au administrat probe noi și a început cercetarea judecătorească, instanța de fond a admis cererea inculpatului și a făcut aplicarea în cauză a dispozițiilor art.3201 alin.7 Cod pr.penală.
Pe de altă parte, Curtea apreciază că în mod nejustificat a fost reținută în favoarea inculpatului circumstanța judiciară atenuantă prev.de art.74 lit.c Cod penal, deoarece după săvârșirea faptelor, acesta a avut o atitudine necooperantă cu organele de urmărire penală, negând faptul că ar fi condus autoturismul marca Mazda cu număr de înmatriculare GJ-YJA, inducând în eroare organele de cercetare penală și arătând că o altă persoană pe nume I. G. ce locuiește în Târgu Jiu, . ar fi condus acel autovehicul, după care, aducându-i-se la cunoștință că în urma verificărilor efectuate persoana indicată de el nu există, a revenit asupra celor declarate inițial, arătând că fratele său U. S. a condus de fapt acel autoturism.
În raport de atitudinea nesinceră a inculpatului, care a încercat să zădărnicească aflarea adevărului, dar avându-se în vedere și fișa de cazier judiciar privind pe inculpat, din care rezultă că prin s.p.nr.911 /6.05.2009 a Judecătoriei Târgu Jiu acesta a mai fost condamnat în baza art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002, la pedeapsa de 6 luni închisoare, cu aplic.art.81 Cod penal, în mod greșit s-a reținut în favoarea inculpatului circumstanța judiciară atenuantă prev.de art.74 lit.c Cod penal, cu consecința reducerii pedepsei, conform dispozițiilor art.76 lit.c Cod penal.
Curtea mai constată că, în raport de condamnarea anterioară, dispusă prin sentința penală susmenționată, în mod nelegal instanța de fond nu a reținut dispozițiile art.40 alin.1 Cod penal, care reglementează pluralitatea intermediară, întrucât inculpatul, după condamnarea definitivă la o pedeapsă de 6 luni închisoare a săvârșit o altă infracțiune și nu erau aplicabile în cauză dispozițiile prev.de art.37 lit.a Cod penal, privind starea de recidivă.
Așa fiind și pentru motivele arătate, în temeiul dispozițiilor art.38515 pct.1 lit.d Cod pr.penală, va fi admis recursul Parchetului de pe lângă J. Târgu Jiu,se va casa sentința, se vor descontopi pedepsele și se vor înlătura dispozițiile art.3201 Cpp. și art.74 lit.c, 76 lit.c Cod penal.
In baza art.86 alin.2 din OUG 195/2002, republicată, va fi condamnat inculpatul U. C. la pedeapsa de 6 luni închisoare.
In baza art.87 alin.5 din OUG 195/2002 republicată, va fi condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal, cu aplic.art.40 alin.1 Cod penal, se vor contopi pedepsele aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.
In baza art.83 Cod penal, se va revoca suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sp.nr.911/2009 a Judecătoriei Tg.J., pe care o cumulează cu pedeapsa stabilită în cauza dedusă judecății, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.
In baza art.71 Cod penal, se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal și face aplicarea art.57 Cod penal.
Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art.38515 pct.1 lit.b Cod pr.penală, va fi respins ca nefondat, recursul inculpatului U. C., întrucât numai executarea în regim de detenție a pedepsei poate atinge scopul educativ-preventiv, astfel cum a fost definit în dispozițiile art.52 Cod penal.
În baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, inculpatul recurent va fi obligat la 180 lei cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul Parchetului de pe lângă J. Târgu Jiu, împotriva sentinței penale nr.2542 din 20 decembrie 2012, pronunțată de J. Târgu Jiu, în dosarul nr._ .
Respinge, ca nefondat, recursul inculpatului U. C..
Casează sentința.
Descontopește pedepsele.
Înlătură disp.art.3201 Cpp. și art.74 lit.c, 76 lit.c Cod penal.
In baza art.86 alin.2 din OUG 195/2002, republicată;
Condamnă pe inculpatul U. C. la pedeapsa de 6 luni închisoare.
In baza art.87 alin.5 din OUG 195/2002 republicată;
Condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal, cu aplic.art.40 alin.1 Cod penal;
Contopește pedepsele aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.
In baza art.83 Cod penal;
Revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sp.nr.911/2009 a Judecătoriei Tg.J., pe care o cumulează cu pedeapsa stabilită în cauza dedusă judecății, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.
In baza art.71 Cod penal;
Interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal și face aplicarea art.57 Cod penal.
Obligă inculpatul recurent la 180 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 14 mai 2013.
D. FilimonCristina CrăciunoiuValentina T.
Grefier,
V. D.
Red.jud.VT
j.f.C.M.
PS/31.05.2013
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 264/2014.... | Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 258/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
