Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 444/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 444/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 31-03-2014 în dosarul nr. 444/2014
Dosar nr._ - OUG nr.195/2002 -
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE A.
DECIZIA PENALĂ NR.444
Ședința publică de la 31 Martie 2014
PREȘEDINTE C. Crăciunoiujudecător
A. Dumitrujudecător
Grefier V. D.
Ministerul Public reprezentat de procuror D. S.
din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. C.
c.c.c.
Pe rol, judecarea apelului declarat de inculpatul S. R. F., împotriva sentinței penale nr.315 din 30 ianuarie 2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, a lipsit inculpatul.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Reprezentantul parchetului, având cuvântului,i a solicitat respingerea apelului ca nefundat, pedeapsa fiind just individualizată, prin raportare la criteriile generale de indvidualitare, neexistând temeiuri pentru reducerea pedepselor stabilite sau a pedepsei rezultante. A susținut că nu se impune nici aplicarea art. 5 Cod penal, deși pentru infracțiunea de conducere având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală noul text incriminator prevede alternativ pedeapsa amenzii, întrucât se impune în cauză aplicarea unei pedepse cu închisoarea.
CURTEA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.315 din 30 ianuarie 2014, Judecătoria C., în baza art. 86 alin. 1 OUG nr. 195/2002, a condamnat pe inculpatul S. R. F., fiul lui A. si T., ns. la data de 29.02.1988, in ., județul D., cu domiciliul in ., ., CNP_, la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit. b, 34 lit. b C.p., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
În temeiul 71 C.p. s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. pe durata executării pedepsei.
În baza art. 81 C.p. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 3 ani, calculat potrivit art. 82 C.p.
În temeiul art. 71 alin. 5 C.p. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 C.p.
A fost obligat inculpatul la 700 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că prin rechizitoriul nr._/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., a fost trimis în judecată inculpatul S. R. F. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 86 alin. 1 și 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.
În fapt, s-a reținut în esență, că la data de 31.07.2012, inculpatul S. R. F. a condus pe DN 55A, pe raza comunei Ostroveni, jud. D., autovehiculul marca Opel cu numărul de înmatriculare BH-8910-BA, fără a poseda permis de conducere și având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,00 g ‰ alcool pur în sânge.
Pentru dovedirea acestei situații de fapt, au fost propuse prin rechizitoriu următoarele mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fața locului, rezultatul testării cu aparatul Drager, buletin de analiză toxicologică alcoolemie, buletin de examinare clinică, declarații inculpat, declarații martori, înscrisuri.
În cursul cercetării judecătorești, în temeiul art. 323 C.p.p., a fost audiat inculpatul, declarațiile fiind consemnate și atașate la dosar.
În temeiul art. 327 C.p.p., a fost audiat martorul V. M., propus de inculpat.
În temeiul art. 327 alin. 3 C.p.p., instanța a constatat imposibilitatea audierii martorilor Guciu Edera A., S. D. și D. M..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
La data de 31.07.2012, în timp ce conducea autoturismul marca Opel cu numărul de înmatriculare BH-8910-BA pe DN 55 A, pe raza comunei Ostroveni, jud. D., inculpatul S. R. F. a pierdut controlul asupra direcției de mers, lovind un parapet metalic.
Urmare a sesizării organelor de poliție, s-a deplasat la fața locului un echipaj care, în prezența martorilor asistenți D. M. și S. D., au identificat pe inculpat și l-au testat cu aparatul Drager.
Conform rezultatului testului de la fila 6 dup, inculpatul a prezentat la orele 00,36, o alcoolemie de 0,63 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Ulterior, inculpatul a fost condus la Spitalul Orășenesc D., fiindu-i recoltate două probe de saânge la orele 01,00, respectiv 02,00.
Conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr. 405/06.08.2012 emis de IML C., la prima probă inculpatul a prezentat o alcoolemie de 1,00 g‰ alcool pur în sânge, iar la a doua probă, o alcoolemie în descreștere, de 0,90 g‰ alcool pur în sânge.
Conform adresei nr._/07.11.2012, inculpatul nu figurează în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor D., ca posesor al permisului auto.
Deși inițial inculpatul a contestat rezultatul probelor biologie, apreciind că rezultatele nu sunt conforme realității, în ședința publică din 30.01.2014, a revenit asupra atitudinii sale.
La interpelarea instanței, a precizat că de la momentul producerii evenimentului până la momentul recoltării probelor biologice au trecut în jur de 30 min.
Având în vedere aceste aspecte, deși din procesul verbal de depistare nu rezultă ora producerii evenimentului, instanța a apreciat că nu au trecut mai mult de 30 minute, raportat și la ora testării cu aparatul Drager, astfel că nu se impunea efectuarea unui calcul retroactiv al alcoolemiei.
Această concluzie a rezultat și din declarația martorei Guciu Edera, care a menționat că la orele 00,45 s-a deplasat împreună cu echipajul de poliție și inculpatul la Spitalul D., unde inculpatului i-au fost recoltate probe biologice.
În drept, faptele inculpatului S. R. F. care, la data de 31.07.2012, în jurul orelo 00,30, a condus pe DN 55A, pe raza comunei Ostroveni, jud. D., autovehiculul marca Opel cu numărul de înmatriculare BH-8910-BA, fără a poseda permis de conducere și având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 1,00 g ‰ alcool pur în sânge, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 86 alin. 1 și 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.
La individualizarea pedepselor, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.p., limitele de pedeapsă prevăzute de textele incriminatoare, gradul de pericol social concret, modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, pe drumul public, relațiile sociale afectate, necunoscut cu antecedente penale, integrat social, astfel cum rezultă din caracterizarea făcută de primarul comunei Amărăștii de Jos.
În baza art. 81 C.p., apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia în regim de detenție, instanța a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 3 ani, calculat potrivit art. 82 C.p și s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.p.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul S. R. F., pe care nu l-a motivat în scris.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 421 Cod procedură penală, C. constată că apelul declarate de inculpat este fondat, pentru considerentele ce succed.
Instanța de fond a reținut o situație de fapt corectă, materialul probator administrat pe parcursul procesului penal confirmând faptul că, în data de 31.07.2012, inculpatul S. R. F. a condus pe drumurile publice, de pe raza comunei Ostroveni, jud. D., autovehiculul marca Opel cu nr. de înmatriculare BH 8910 BA, fără a poseda permis de conducere și având în sânge o îmbibație alcoolică de 1, 00 g%0 alcool pur în sânge.
Sub aspectul încadrării juridice, constată că, de la data săvârșirii faptei până la soluționarea definitivă a cauzei, a intrat în vigoare Legea nr. 289/2009 privind Codul penal, fiind necesar să se analizeze eventuala incidență a art.5 Cod penal actual, cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile, dar și a art. 3 Cod penal, care reglementează principiul activității legii penale.
Examinarea încadrării juridice data faptei ca urmare a situației tranzitorii este necesară atât pentru a verifica dacă abrogarea unor texte de lege este echivalentă cu o dezincriminare, cât și ca situație premisă pentru a face analiza în concret a consecințelor cu privire la sancțiune.
Astfel, se reține că, pedeapsa decurge din norma care incriminează fapta. Unitatea dintre incriminare și pedeapsă exclude posibilitatea, în cazul legilor succesive de a combina incriminarea dintr-o lege cu pedeapsa dintre-o altă lege. Aceeași unitate împiedică și combinarea dispozițiilor de favoare privitoare la circumstanțe agravante și atenuate, acestea participând în egală măsură la configurarea cadrului legal unitar pe baza căruia se stabilește incriminarea și se individualizează sancțiunea penală.
Pentru a compara cele două legi instanța trebuie să analizeze consecințele faptei în legea în vigoare la data săvârșirii ei (încadrarea juridică dată în rechizitoriu și sancțiunile ce decurg din incriminare) și consecințele faptei în urma intrării în vigoare a legii noi. Astfel, pentru a vedea cum este sancționată fapta în legea nouă, trebuie mai întâi să se stabilească dacă și cum anume este încadrată juridic acuzația în legea nouă.
Astfel, C. constată că, fapta de a conduce pe drumurile publice un autovehicul fără a poseda permis de conducere, infracțiune sancționată anterior de art. 86 alin 1 din OUG 195/2002 rep., pedeapsa aplicabilă fiind închisoarea de la unu la 5 ani, este prevăzută ca infracțiune în prezent de art. 335 alin 1 Cod penal, pedeapsa aplicabilă fiind tot închisoarea de la unu la 5 ani. Întrucât potrivit ambelor legi penale succesive, pedeapsa prevăzută pentru această infracțiune este închisoarea de la unu la 5 ani, condițiile de incriminare fiind identice în ambele reglementări, se constată că, în privința acestei infracțiuni nu sunt incidente dispozițiile art. 5 Cod penal, ci dispozițiile art. 3 Cod penal, instanța urmând să facă aplicația legii în vigoare la data judecății, aceasta legitimându-și incidența în virtutea principiului general al activității legii penale.
În ceea ce privește fapta de a conduce pe drumurile publice un autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, se constată că, potrivit art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. aceasta era sancționată cu pedeapsa închisorii de la unu la 5 ani, în timp ce în prezent este pedepsită, conform art. 336 alin. 1 Cod penal, cu închisoare de la unu la 5 ani sau amendă.
Prevederea sancțiunii alternative a amenzii, pentru infracțiunea incriminată în prezent de art. 336 alin. 1 Cod penal, spre deosebire de vechea reglementare din art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 rep., care prevedea doar pedeapsa închisorii, creează, în mod cert, cel puțin posibilitatea aplicării unui tratament sancționator mai blând inculpatului, astfel încât se apreciază că prevederile art. 336 alin. 1 Cod penal, constituie legea penală mai favorabilă, fiind incidente dispozițiile art. 5 Cod penal.
În consecință, față de considerentele arătate, în temeiul art. 386 alin.1 C.proc.pen., C. va dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea prevăzută de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, în infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal și din infracțiunea prevăzută de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, în infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, texte de lege în baza cărora inculpatul va fi condamnat la câte o pedeapsă de 1 an închisoare.
C. consideră că, în cauză, nu se impune aplicarea unor pedepse mai blânde pentru infracțiunile concurente săvârșite de inculpat, deoarece față de criteriile de individualizare instituite de dispozițiile art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoare socială ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a oricăror consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penală, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială, se apreciază că, aplicarea unor pedepse cu închisoarea (de câte 1 an), constituie o replică adecvată gravității faptelor săvârșite, dar și periculozității făptuitorului, iar prin stabilirea concretă a cuantumului pedepselor aplicată inculpatului orientate către limita minimului special prevăzut în norma de încriminare, instanța a manifestat suficientă clementă, valorificând în mod corespunzător circumstanțele personale favorabile.
În ceea ce privește sancționarea concursului de infracțiuni, instanța de apel constată că, din perspectiva art. 5 C.pen., sunt mai favorabile dispozițiile art. 33 lit.a)- art. 34 lit.b) din Codul penal de la 1969, întrucât acestea presupun contopirea pedepselor stabilite și aplicarea pedepsei celei mai grele, la care se poate adăuga un spor facultativ, pe când potrivit dispozițiilor art. 39 Codul penal actual, aplicarea sporului de 1/3 din durata pedepselor care nu se mai execută devine obligatorie, determinând în cazul inculpatul aplicarea unei pedepse rezultante de 1 an și 4 luni, față de 1 an închisoare cât ar rezulta în urma aplicării prevederilor din legea veche referitoare la tratamentul concursului de infracțiuni, în speța concretă, instanța de apel apreciind că nu se impune aplicare unui spor.
Prin urmare, făcând aplicarea art. 33 lit. a) Cp. din 1969 și art. 34 lit. b) C p. din 1969, cu aplicarea art. 5 Cp., va contopi pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute, în final, 1 an închisoare.
În același timp, referitor la modalitatea de executare a pedepsei, în mod similar instanței de fond, C. apreciază că, suspendarea condiționată a pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani, calculat potrivit art. 82 Cod penal de la 1969, este în măsură să asigure în mod eficient și realizarea scopului său punitiv, dar și educativ-preventiv, urmând astfel a se face aplicarea art. 81 Cod penal de la 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal, dispoziții apreciate ca având caracter favorabil față de inculpat.
Cât privește pedepsele accesorii aplicate inculpatului prin hotărârea instanței de fond, acestea vor fi înlăturate. Astfel, așa cum a reținut instanța de control judiciar la începutul expunerii, unitatea dintre incriminare și pedeapsă exclude posibilitatea, în cazul legilor succesive de a combina incriminarea dintr-o lege cu pedeapsa dintre-o altă lege, pedepsele accesorii urmând a fi aplicate potrivit legii care a fost determinată ca lege penală mai favorabilă, în același sens fiind și dispozițiile art. 12 alin.1 din Legea de aplicare a Codului penal nr. 187/2012.
În speță, Codul penal în vigoare la acest moment fiind ales ca lege penală mai favorabilă, pedepsele accesorii se pot aplica numai în condițiile prevăzute de art. 65 alin.1 Cod penal, fiind necesară stabilirea unei pedepse privative de libertate și aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi.
D. fiind faptul în apelul inculpatului nu i se poate agrava situația în propria cale de atac, principiu consacrat expres și de noua reglementare în art. 418 alin.1 Cod procedură penală, deci nu i se pot aplica pedepse complementare, C. va înlătura aplicarea art. 71 Cod penal de la 1969 rap. la art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal de la 1969.
Față de aceste considerente, C. va admite apelul declarat de inculpatul S. R. F., împotriva sentinței penale nr.315 din 30 ianuarie 2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, va desființa, în parte, sentința penală apelată va descontopi pedeapsa rezultantă în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor și cauza va fi rejudecată în sensul considerentelor anterioare, urmând a fi menținute restul dispozițiilor sentinței.
Conform art. 275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de inculpatul S. R. F., împotriva sentinței penale nr.315 din 30 ianuarie 2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ .
Desființează în parte sentința penală apelată și rejudecând:
Descontopește pedeapsa rezultantă în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.
În baza art. 386 Cod procedură penală rap. la art. 5 Cod penal, schimbă încadrarea juridică a faptelor inculpatului din infracțiunea prev. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, în infracțiunea prev. de art. 335 alin. 1 Cod penal și din infracțiunea prev. de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, în infracțiunea prev. de art. 336 alin. 1 Cod penal.
În baza art. art. 335 alin. 1 Cod penal, condamnă pe inculpatul S. R. F. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. art. 336 alin. 1 Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. a) CPA, cu aplic. art. 5 Cod penal, contopește pedepsele aplicate mai sus în pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.
Înlătură aplicarea art. 71 CPA rap. la art. 64 lit. a teza a II-a și b CPA.
În baza art. 81 CPA suspendă condiționat executarea pedepsei rezultante pe durata termenului de încercare de 3 ani, stabilit potrivit art. 82 CPA.
Atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 83 CPA.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 31 martie 2014.
C. CrăciunoiuAndreea D.
Grefier,
V. D.
Red.jud.AD
j.f.S.M.
| ← Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... | Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 445/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
