Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 2215/2012. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2215/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 31-10-2012 în dosarul nr. 2215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 2215
Ședința publică de la 31 Octombrie 2012
PREȘEDINTE M. M. Ș.- judecător
A. D.- judecător
L. B.- judecător
Grefier M. V.
Ministerul Public reprezentat prin procuror C. C. din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
***
Pe rol, soluționarea recursului declarat de P. de pe lângă J. Târgu Cărbunești împotriva sentinței penale nr. 416 din data de 13 septembrie 2012 pronunțată de J. Târgu Cărbunești în dosarul nr._, privind pe inculpatul A. V..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul A. V. asistat de avocat M. A., apărător ales.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 70 alin. 2 C.p.p., în sensul că are dreptul să nu dea nicio declarație în cauză, iar în cazul în care consimte, tot ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa și, fiind de acord, s-a procedat la audierea acestuia, declarația fiind atașată la dosarul cauzei.
Constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a arătat că susține recursul declarat de P. de pe lângă J. Tg.Cărbunești, întrucât în mod greșit, instanța de fond a dispus achitarea inculpatului în baza art. 10 b ind.1C.pr.pen. raportat la art. 18 ind.1 C.pen., realizând o greșită apreciere a gradului de pericol social al infracțiunilor. A arătat că inculpatul a săvârșit duă infracțiuni concurente, ambele în stare de recidivă postcondamnatorie, după ce mai fusese condamnat anterior pentru fapte penale de același gen. Având în vedere că, inculpatul are discernământul diminuat, conform actelor medicale, nu are dreptul de a conduce autovehicule, chiar în situația în care permisul de conducere nu ar fi fost anulat. A mai menționat că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului sunt infracțiuni de pericol, iar acesta a dovedit perseverență infracțională. A precizat, că în mod temeinic s-a luat măsura de siguranță față de inculpat. În consecință, a solicitat admiterea recursului și condamnarea inculpatului la pedepse cu închisoarea.
Avocat M. A. pentru inculpatul A. V., având cuvântul, a solicitat respingerea recursului ca nefundat, menținerea sentinței penale atacate ca legală și temeinică. A arătat că judecătoria a reținut că fapta prin conținutul ei concret este lipsită de importanță și a adus o atingere minimă valorilor sociale ocrotite de lege, astfel că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și a aplicat inculpatului o sancțiune cu caracter administrativ. Fiind vorba de infracțiuni de pericol, nu sunt lezate valori sociale, ci se creează o stare de pericol pentru siguranța traficului rutier. A mai arătat că, potrivit expertizei medico-legale avizată de Comisia Superioară, inculpatul suferă de tulburări psihice, având discernământul diminuat.A arătat că este probat că inculpatul consuma medicamente fără prescripție medicală, fapt ce a dus la agravarea stării de sănătate. Față de modalitatea și împrejurările comiterii faptelor, acesta conducând pe o distanță mică, pe un drum comunal, nu se impune aplicarea unei pedepse. A arătat că inculpatul a conștientizat gravitatea faptelor și ca va respecta măsura de siguranță dispusă. A depus la dosar concluzii scrise.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, a arătat că este de acord cu concluziile apărătorului său.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 416 din data de 13 septembrie 2012 a Judecătoriei Târgu Cărbunești în baza art. 11 punctul 2 litera a C.p.p. raportat la art. 10 litera b/1 C.p.p. coroborat cu art. 18/1 Cp. a fost achitat inculpatul A. V. pentru infracțiunile prevăzute de art. 86 alineat 2 și art. 87 alineat 5 din OUG nr. 195/2002 R cu aplicarea art. 37 litera a și art. 33 litera a Cp.
În baza art. baza art. 181 Cp. coroborat cu art. 91 litera c Cp. prima instanță a aplicat inculpatului A. V. 800 lei amendă cu caracter administrativ. .
În baza art. 113 Cp. a fost obligat inculpatul să se prezinte în mod regulat la tratament medical până la însănătoșire.
A fost obligat inculpatul să se prezinte la control periodic la unitatea sanitară stabilită de Direcția de Sănătate Gorj și să respecte tratamentul prescris de medic.
S-a atras atenția inculpatului cu privire la dispozițiile art. 113 alineat 2 Cp. a căror nerespectare are ca urmare luarea măsurii de siguranță a internării medicale.
În baza art. 459 alineat 1 C.p.p. s-a dispus comunicarea Direcție de Sănătate Gorj a copiilor de pe dispozitivul sentinței penale și a raportului de expertiză medico-legală al IML C. și a avizului Comisiei de avizare și control.
A fost obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. Tg. Cărbunești nr. 1425/P/2010 din data de 12.11.2010 a fost trimis în judecată inculpatul A. V., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 86 alineat 2 și art. 87 alineat 5 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 litera a și 33 litera a Cp.
Ca stare de fapt, s-a reținut în sarcina inculpatului că la data de 18.05.2010, în jurul orelor 1845, în timp ce conducea autoutilitara marca Dacia cu numărul de înmatriculare_, pe DC 36 Dănciulești - Zeicoiu, pe raza comunei Dănciulești, județul Gorj, inculpatul A. V. a fost oprit pentru control de către organele de poliție și fiindu-i solicitată testarea cu aparatul etilotest Drager, inculpatul a refuzat.
De asemenea, inculpatul a refuzat să se deplaseze la o unitate sanitară autorizată, pentru a i se recolta probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Martorii L. B. A., R. P. și Lăban M. au declarat că au fost prezenți când organele de poliție i-au solicitat inculpatului să se supună testării cu aparatul etilotest și să se deplaseze la o unitate sanitară, pentru a i se recolta probe biologice, însă acesta a refuzat categoric.
Inculpatul Asporiu V. nu a putut prezenta organelor de poliție nici permisul de conducere, întrucât acesta i-a fost anulat în urma condamnării sale pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 87 alineat 5 din OUG nr. 195/2002 prin sentința penală nr. 104 din 15.02.2008 pronunțată de J. Tg-Cărbunești în dosarul nr._, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 61 A/2008 a Tribunalului Gorj.
Prin sentința penală nr. 379 din 15 septembrie 2011, J. Târgu Cărbunești, în baza art. 11 pct. 2 litera a C.p.p. raportat la art. 10 lit. b1 C.p.p., coroborat cu art. 181 Cp., a achitat pe inculpatul A. V. - fiul lui M. și E., născut la data de 19.10.1946 în ., pensionar, căsătorit, domiciliat în București, sectorul 6, ..1, . 22, locuind fără forme legale în comuna Dănciulești, ., CNP-_, pentru infracțiunile prevăzute de art. 86 alin. 2 și art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002 R, cu aplicarea art. 33 litera a Cod penal și art. 37 litera a Cod penal.
În baza art. 181 alineat 2 Cp., coroborat cu art. 91 litera c Cp. s-a aplicat inculpatului A. V., 800 lei amendă cu caracter administrativ.
În baza art. 113 Cp., a fost obligat inculpatul să se prezinte în mod regulat la tratament medical până la însănătoșire.
S-au pus în vedere inculpatului să se prezinte la control periodic la unitatea sanitară stabilită de Direcția de Sănătate Gorj și să respecte tratamentul prescris de medic.
S-a atras atenția inculpatului cu privire la dispozițiile art. 113 alin. 2 Cp. a căror nerespectare are ca urmare luarea măsurii de siguranță a internării medicale.
În baza art. 459 alineat 1 C.p.p., s-a dispus comunicarea Direcției de Sănătate Gorj a copiilor de pe dispozitivul sentinței penale și a raportului de expertiză medico-legală al IML C. și a avizului Comisiei de avizare și control.
A fost obligat inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs P. de pe lângă J. Târgu Cărbunești, iar cu referire la cazurile de casare prev. de art. 3859 pct. 18 și 10 C.p.p., a apreciat că, pe de o parte, soluția de achitare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 86 alin. 1 și art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002, în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b1 C.p.p., cu aplic. art. 181 Cp., este greșită, iar, pe de altă parte, că instanța de fond nu a stabilit dacă la momentul săvârșirii faptelor - 18 mai 2010, inculpatul avea discernământul păstrat, și, mai mult, nu a lămurit contradicția existentă între concluziile celor două expertize medico-legale psihiatrice administrate în cursul cercetării judecătorești, privindu-l pe același făptuitor.
Prin decizia penală nr. 255 pronunțată la data de 6 februarie 2012 de Curtea de Apel C., Secția Penală Pt. Cauze cu Minori Instanța de Recurs, s-a admis recursul declarat de P. de pe lângă J. Tg. Cărbunești, împotriva sentinței penale nr. 379 din 15 septembrie 2011, pronunțată de J. Târgu Cărbunești, în dosarul nr._, privind pe inculpatul A. V., s-a casat sentința și s-a trimis cauza pentru rejudecare la aceeași instanță de fond, iar cheltuielile judiciare avansate rămân în sarcina statului, constatându-se că în cauză se impune efectuarea unei noi expertize psihiatrice, date fiind contradicțiile existente între rapoartele de expertiză întocmite în cauză, urmând să se stabilească cu exactitate dacă inculpatul avea discernământul faptelor sale, sau acesta era diminuat, la data săvârșirii infracțiunilor.
S-a format dosarul cu nr._ fiind citate părțile.
Instanța a dispus așadar efectuarea unei expertize medico – legale psihiatrice, care să stabilească cu certitudine dacă la data comiterii faptei inculpatul avea discernământul faptelor sale, pentru fapta pentru care a fost trimis în judecată așa cum a fost prevăzut în decizia instanței ierarhic superioare de casare.
Apărătorul inculpatului a depus la dosarul cauzei obiectivele privind expertiza medico – legală.
În ședința publică din data de 03.05.2012 a fost ascultat inculpatul conform dispozițiilor art. 323 C.p.p., declarația fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei la fila 9.
La solicitarea instanței cu adresa nr. 835 din data de 16.05.2012 emisă de Serviciul de Medicină Legală Gorj a comunicat acestei instanțe cele solicitate cu precizarea că; Comisia medico – legală psihiatrică a S.M.L. Gorj prin R.M.L. nr. 2420/12.01.2011 privind pe numitul A. V. a concluzionat absența discernământului acestuia în raport cu fapta cu fapta comisă în data de 18.05.2010. S-a precizat că există deja o nouă expertiză și avizată a I.M.L. C. care concluzionează „un discernământ diminuat” al faptei comise de susnumit. Între concluziile R.M.L. de Expertiză Psihiatrică efectuate d e S.M.L. Gorj și concluziile noii Expertize Psihiatrice efectuată de I.M.L. C. nu există contradicții, fiecare comisie exprimând o părere medicală, iar noua expertiză efectuată la I.M.L. C., care a reexaminat persoana și actelor medicale ale acesteia, are valoare probatorie supremă în cauză, aceasta incluzând și concluziile primei expertize, iar dacă se dorește o nouă expertiză, deși cum a menționat există una, aceasta va putea fi efectuată doar de Institutul Național de Medicină Legală „M. Minovici” București.
Cu adresa nr. A_ emisă de Institutul Național de Medicină Legal „M. Minovici” București a comunicat cele solicitate de instanță cu precizarea că; Institutele de Medicină legală din țară au statuat cu cel al Institutului Național de Medicină Legală București, singura deosebire este că pe lângă Institutul Național de Medicină legală București funcționează Comisia Superioară medico – legală.
S-a precizat faptul că trebuie epuizate etapele prevăzute de normele d e funcționare ale medicinei legale la nivel de Institutul de Medicină Legală teritorial, inclusiv raportul de nouă expertiză medico – legală și avizul Comisiei d e Control și Avizare.
La data de 27.07.2012 prin Serviciul registratură al instanței cu adresa nr. E_ emisă de Institutul Național de Medicină Legală „M. Minovici” a comunicat că, examinând întregul material înaintat, aprobă raportul de nouă expertiză medico – legală psihiatrică nr. 1587 din 4.07.2011 efectuat la IML C., constatând astfel existența unui discernământ diminuat al inculpatului asupra faptelor sale, cu mențiunea ca discernământ diminuat nu semnifică lipsa discernământului și că afecțiunea psihică care o prezintă acesta contraindică conducerea autovehiculelor pe drumuri publice.
Analizând actele și lucrările dosarului prima instanță a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. Tg. Cărbunești nr. 1425/P/2010 din data de 12.11.2010 a fost trimis în judecată inculpatul A. V., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 86 alineat 2 și art. 87 alineat 5 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 litera a și 33 litera a Cod penal.
În fapt, s-a reținut că la data de 18.05.2010, în jurul orelor 1845, în timp ce conducea autoutilitara marca Dacia cu numărul de înmatriculare_, pe DC 36 Dănciulești - Zeicoiu, pe raza comunei Dănciulești, județul Gorj, inculpatul A. V. a fost oprit pentru control de către organele de poliție și fiindu-i solicitată testarea cu aparatul etilotest Drager, inculpatul a refuzat.
De asemenea, inculpatul a refuzat să se deplaseze la o unitate spitalicească autorizată, pentru a i se recolta probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Martorii L. B. A., R. P. și Lăban M. au declarat că au fost de față când polițiștii i-au solicitat inculpatului să se supună testării cu aparatul etilotest și să se deplaseze la o unitate sanitară, pentru a i se recolta probe biologice, însă acesta a refuzat categoric.
Inculpatul Asporiu V. nu a putut prezenta organelor de poliție nici permisul de conducere, întrucât acesta i-a fost anulat în urma condamnării sale pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 87 alineat 5 din OUG nr. 195/2002 prin sentința penală nr. 104 din 15.02.2008 pronunțată de J. Tg-Cărbunești în dosarul nr._, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 61 A/2008 a Tribunalului Gorj.
Însă, raportat strict la împrejurările concrete ale săvârșirii faptelor, la persoana inculpatului, care are o vârstă înaintată, sănătatea acestuia fiind vizibil degradată, și care, deși diminuat, are discernământul faptelor sale, se apreciază că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 181 Cod penal care definește fapta care nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.
În alineatul 1 al acestui text de lege se precizează că „Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni”.
În alineatul 2 se prevede că „La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului, dacă este cunoscut”.
Prima instanță a ajuns la această concluzie având în vedere împrejurările în care faptele au fost comise și evidențiate anterior, așa cum se menționează în art. 181 alineat 2 Cod penal.
În plus, prima instanță a avut vedere și dispozițiile art. 52 alineat 2 teza a II a din Codul penal care precizează că „Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe și nici să înjosească persoana condamnatului”.
Față de considerentele expuse, prima instanță a achitat inculpatul A. V. în baza art. 11 punctul 2 litera a C.p.p. raportat la art. 10 litera b1 C.p.p. coroborat cu art. 181 Cod penal pentru infracțiunile prevăzute de art. 86 alineat 2 și art. 87 alineat 5 din OUG nr. 195/2002 R cu aplicarea art. 33 litera a Cp. și art. 37 litera a Cp.
În baza art. 181 alineat Cp. coroborat cu art. 91 litera c Cp. prima instanță a aplicat inculpatului A. V. 800 lei amendă cu caracter administrativ.
În baza art. 113 Cp. a fost obligat inculpatul să se prezinte în mod regulat la tratament medical până la însănătoșire.
A fost obligat inculpatul să se prezinte la control periodic la unitatea sanitară stabilită de Direcția de Sănătate Gorj și să respecte tratamentul prescris de medic.
S-a atras atenția inculpatului cu privire la dispozițiile art. 113 alineat 2 Cp. a căror nerespectare are ca urmare luarea măsurii de siguranță a internării medicale.
În baza art. 459 alineat 1 C.p.p. prima instanță a dispus comunicarea Direcției de Sănătate Gorj a copiilor de pe dispozitivul sentinței penale și a raportului de expertiză medico-legală al IML C. și a avizului Comisiei de avizare și control.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs P. de pe lângă J. Târgu Cărbunești, criticând-o pentru nelegalitate și neteminicie, întrucât în mod greșit instanța de fond a dispus achitarea inculpatului, în temeiul art. 10 lit.b ind.1 C.pen. coroborat cu art. 18 ind.1 C.pen.,făcând o greșită apreciere a gradului de pericol social al infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată. În motivare, s-a arătat în esență că, inculpatul a comis infracțiunile la scurt timp și în perioada termenului de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei dispusă anterior, dovedind perseverență infracțională, iar împrejurarea că are discernământul diminuat nu justifică aplicarea unei sancțiuni administrative, cu atât mai mult cu cât măsura de siguranță a obligării la tratament medical poate fi realizată și în sistemul medical al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Examinând sentința penală nr.416/13.09.2012 a Judecătoriei Tg.Cărbunești, în lumina criticii din recursul Parchetului, a probatoriului administrat în cauză, cât și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 385 ind. 6 C.proc.pen., Curtea constată că hotărârea menționată este netemeinică și nelegală în privința achitării inculpatului A. V. pentru infracțiunile prevăzute de art. 86 alin. (2) și respectiv art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002 iar recursul Parchetului fondat.
Din probatoriul administrat în cauză, respectiv procesul-verbal de constatare din 18.05.2010, adresa nr._/_ a Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor C. coroborate cu declarațiile martorilor L. B. A., R. P. și Lăban M., precum și cu ale inculpatului A. V., rezultă că la data de 18.05.2010, acesta a condus autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ pe drumul comunal 36 Dănciulești – Zăicoiu, având permisul de conducere anulat din data de 30.04.2009 și în momentul în care a fost oprit de poliție rutieră pentru control a refuzat să se supună testării aerului expirat și recoltării de probe biologice, în vederea stabilirii alcoolemiei. Prin adresa nr._/_ mai sus menționată, s-a comunicat că permisul de conducere al inculpatului a fost anulat în urma condamnării pentru săvârșirea a două infracțiuni concurente prev. de art. 87 alin.5 din O.U.G.nr._ rep., prin sentința penală nr.104/15.02.2008 pronunțată de J. Tg.Cărbunești în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr. 61 A/2008 a Tribunalului Gorj. Totodată, se mai reține că, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei de conducere pe drumul public a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, precum și a faptei de a refuza testarea în vederea stabilirii alcoolemiei.
Raportat la situația de fapt rezultată din probe, Curtea constată că faptele inculpatului întrunesc, în drept, elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzută de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, și respectiv art. 87 alin. (5) din același act normativ, pentru care va fi condamnat.
Potrivit prevederilor art. 181alin. (2) C.pen., la stabilirea gradului concret de pericol social trebuie să se țină seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de împrejurările comiterii ei, de scopul urmărit, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, de persoana și de conduita făptuitorului. Din perspectiva prevederilor art. 18 ind.1 alin. (2) C.pen., Curtea apreciază că faptele reținute în sarcina inculpatului A. V. prezintă în concret pericolul social specific pentru a fi calificate ca și infracțiuni. Astfel, inculpatul a condus pe drum public un autovehicul, cunoscând faptul că permisul de conducere fusese anulat, în virtutea unei alte condamnări tot pentru infracțiuni rutiere de același gen, iar la solicitarea organelor de poliție a refuzat să se supună testării cu alcooltestul și recoltării probelor biologice la o unitate spitalicească.
Aspectele menționate prevalează, în opinia Curții, la aprecierea gradului de pericol social al faptei săvârșite, față de conduita pe parcursul procesului a inculpatului, care prin modul concret în care a acționat și-a asumat consecințele adoptării unui comportament de nesocotire a legii și a perseverat pe calea infracțională, săvârșind fapta în condițiile recidivei postcondamnatorii, conform art. 37 lit.a) C.pen., precum și față de concluziile expertizei medico-legale psihiatrice, care de altfel, a reliefat faptul că inculpatul are discernământul numai diminuat, nu abolit, înțelegând așadar semnificația socială și juridică a faptelor sale, dar și că prezintă dependență etilică, un aspect care nu trebuie neglijat.
Toate aceste considerente conduc la concluzia că faptele inculpatului întrunesc toate trăsăturile esențiale ale infracțiunii, iar aceaste fapte pot fi încadrate ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, și respectiv art. 87 alin. (5) din același act normative.
În consecință, Curtea, apreciind fondat recursul Parchetului de pe lângă J. Tg.Cărbunești, va casa în parte, pe latură penală, sentința recurată, și rejudecând cauza, va dispune condamnarea inculpatului la pedepse de câte 4 luni pentru fiecare din infracțiunile reținute, considerate apte să corespundă scopului preventiv și coercitiv al pedepsei astfel cum este el reglementat de dispozițiile art. 52 C.pen.
Pentru a ajunge la acest cuantum, Curtea va reține, pe lângă criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C.pen., faptul că inculpatul a recunoscut situația de fapt reținută în actul de sesizare al instanței, impunându-se reținerea dispozițiilor art. 320 ind.1 alin.7 C.pr.pen, cu consecința reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă stabilite de textele incriminatoare, dar și faptul că în favoarea inculpatului se pot reține circumstanțe atenuante judiciare, în sensul art. 74 alin.2 C.pen., cu consecința coborârii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege, conform art. 76 lit.e) C.pen. și respectiv art. 76 lit.d) C.pen., având în vedere vârsta înaintată acestuia, și starea de sănătate precară, respectiv tulburarea psihică de care suferă, evidențiată de raportul de expertiză medico-legală psihiatrică efectuat în cauză.
În baza art.33 și art. 34 alin.1 C.pen., va contopi pedepsele stabilite pentru fiecare dintre infracțiunile reținute în sarcina inculpatului, conform regulilor aplicabile concursului de infracțiuni, în pedeapsa cea mai grea de 4 luni închisoare.
Având în vedere că, infracțiunile deduse judecății au fost săvârșite la data de 18.05.2010, în cursul termenului de încercare a suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni dispusă prin sentința penală nr.104/15.02.2008 pronunțată de J. Tg.Cărbunești în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr. 61 A/2008 a Tribunalului Gorj și prin nerecurare, în temeiul art. 83 C.pen., instanța va revoca suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, pe care o va adăuga la pedeapsa rezultantă aplicată în prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute 1 an și 10 luni închisoare, în regim de detenție, conform art. 57 cp.
În baza art. 71 cp interzice inculpatului drepturile prev de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b).
Pentru toate considerentele expuse, recursul va fi admis, în conformitate cu prevederile art. 38515 pct.2 lit. d) cod procedură penală, cauza va fi rejudecată, în sensul considerentelor anterioare, astfel:
În baza art.86 alin.2 din OUG nr.195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit. a) cp, art. 320 ind. 1 alin. 7 cp, art. 74 al. (2) cp rap la art. 76 lit. e) cp, art.33 lit.a) cp, va fi condamnat inculpatul A. V. la 4 luni închisoare.
În baza art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit. a)cp, art. 320 ind. 1 alin. 7 cp, art. 74 al. (2) rap la art. 76 lit. d) cp, art. 33 lit. a) cp, va fi condamnat pe inculpatul A. V. la 4 luni închisoare.
În baza art. 33 - 34 cp, va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 luni închisoare.
În baza art. 83 cp va revoca suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, dispusă prin s.p. nr. 104/15.02.2008 pronunțată de J. Tg Cărbunești, definitivă prin nerecurarea d.p. nr. 61/02.04.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj, care se va adauga la pedeapsa rezultantă aplicată în prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute 1 an și 10 luni închisoare, în regim de detenție, conform art. 57 cp.
În baza art. 71 cp se vor interzice inculpatului drepturile prev de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b).
În temeiul dispozițiilor art. 38517 alin. 2 C.pr.pen. va menține dispozițiile sentinței cu privire la instituirea măsurii de siguranță prev de art. 113 c.pen, precum și celelalte dispoziții care nu contravin prezentei decizii.
În temeiul art.192 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de P. de pe lângă J. Târgu Cărbunești împotriva sentinței penale nr. 416 din data de 13 septembrie 2012 pronunțată de J. Târgu Cărbunești în dosarul nr._ .
Casează sentința atacată și rejudecând,
În baza art.86 alin.2 din OUG nr.195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit. a) cp, art. 320 ind. 1 alin. 7 cp, art. 74 al. (2) cp rap la art. 76 lit. e) cp, art.33 lit.a) cp, condamnă pe inculpatul A. V. la 4 luni închisoare.
În baza art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit. a)cp, art. 320 ind. 1 alin. 7 cp, art. 74 al. (2) rap la art. 76 lit. d) cp, art. 33 lit. a) cp, condamnă pe inculpatul A. V. la 4 luni închisoare.
În baza art. 33 - 34 cp, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 luni închisoare.
În baza art. 83 cp revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, dispusă prin s.p. nr. 104/15.02.2008 pronunțată de J. Tg Cărbunești, definitivă prin nerecurarea d.p. nr. 61/02.04.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj, care se adaugă la pedeapsa rezultantă aplicată în prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute 1 an și 10 luni închisoare, în regim de detenție, conform art. 57 cp.
În baza art. 71 cp interzice inculpatului drepturile prev de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b).
Menține dispozițiile sentinței cu privire la instituirea măsurii de siguranță prev de art. 113 c.pen, precum și celelalte dispoziții care nu contravin prezentei decizii.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 31 Octombrie 2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. M. Ș. A. D. L. B.
Grefier,
M. V.
Red.jud.A.D.
j.f.M.M.
O.A.
| ← Infracţiuni la legea societăţilor comerciale. Legea nr.... | Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 2169/2012.... → |
|---|
