Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup. Legea 39/2003 art. 7. Decizia nr. 1151/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1151/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 26-09-2014 în dosarul nr. 1151/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚĂ DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR. 1151
Ședința publică din data de: 26 septembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. I. S. – Judecător
JUDECĂTOR: T. B.
Grefier: Țacu B.
Ministerul Public - reprezentat prin procuror C. G. din cadrul D.I.I.C.O.T.- S. T. C..
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate prin încheierile de amânare a pronunțării din datele de 04 septembrie 2014, respectiv 11 septembrie 2014, încheieri ce fac parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect apelurile declarate de D.I.I.C.O.T., B. T. M. și inculpatul B. C. împotriva sentinței penale nr. 21 din data de 31 ianuarie 2014, pronunțată de Tribunalul M. în dosarul cu nr._ .
La apelul nominal făcut cu ocazia pronunțării, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită, la data dezbaterilor.
Deliberând,
CURTEA
Asupra apelurilor de față, reține că prin sentința penală nr. 21 din data de 31 ianuarie 2014 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul cu nr._, în baza art. 334 C.p.p., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. C. din infracțiunile prev. de art. 264 alin. 1 C.p. cu referire la art. 7 raportat la art. 2 din Legea nr. 39/2003 în infracțiunile prev. de art. 7 rap. la art. 2 lit. b pct. 16 din Legea 39/2003, art. 254 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 din Legea 78/2000, art. 12 lit. b din Legea 78/2000.
În baza art. 254 alin. 1 C.p. rap. la art. 7 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 74 lit. a C.p. și art. 76 lit. c C.p., a fost condamnat inculpatul B. C., fiul lui D. și I., născut la data de 12.08.1985 în municipiul Dr. Tr. S., județul M., cu domiciliul în Dr. Tr. S., .. 25, ., etaj 1, apartament 5, jud. M., posesor al C.I . nr._, CNP_, la o pedeapsă de 2 ani închisoare; în baza art. 71 alin. 1, 2, 3 C.p. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.p.; în baza art. 65 alin. 2 C.p. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. pe o perioadă de 2 ani.
În baza art. 12 lit. b din Legea 78/2000 cu aplic. art. 74 lit. a C.p. și art. 76 lit. d C.p. a fost condamnat inculpatul B. C. la o pedeapsă de 8 luni închisoare; în baza art. 71 alin. 1, 2, 3 C.p. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.p.
În baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b C.p. s-a dispus contopirea pedepselor cu închisoare aplicate, urmând ca inculpatul B. C. să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.p., în condițiile art. 71 C.p.; în baza art. 35 alin. 1 C.p. s-a aplicat inculpatului B. C. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. pe o perioadă de 2 ani; în baza art. 88 C.p. s-a computat din pedeapsa aplicată, perioada reținerii și arestării preventive de la data de 05.03.2013 la data de 03.05.2013.
În baza art. 861 C.p. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 6 ani, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care s-a adăugat un interval de timp de 4 ani, calculat în condițiile art. 862 C.p.; în baza art. 863 C.p., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul M.; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului său de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C.p. privind revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere; în baza art. 71 alin. 5 C.p., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 3 C.p. s-a confiscat de la inculpatul B. C., în folosul statului, suma de 3.000 lei obținută prin săvârșirea infracțiunii prev. de art. 254 alin. 1 C.p. rap. la art. 7 din Legea 78/2000.
În baza art. 1605 alin. 4 lit. d și alin. 6 C.p.p., s-a dispus încetarea stării de liberare provizorie dispusă față de inculpat prin încheierea din data de 30.04.2013 și restituirea către acesta a cauțiunii în cuantum de 20.000 lei, conform recipisei de consemnare nr._/1 . nr._, emisă de CEC BANK.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. rap. la art. 10 lit. d C.p.p., a fost achitat inculpatul B. C. pentru infracțiunea prev. de art. 7 rap. la art. 2 lit. b pct. 16 din Legea 39/2003; în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. rap. la art. 10 lit. d C.p.p., a fost achitat inculpatul B. C. pentru infracțiunea prev. de art. 42 alin.1 și 3 din Legea nr. 161/2003, în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. rap. la art. 10 lit. b C.p.p., a fost achitat inculpatul B. C. pentru infracțiunea prev. de art. 44 alin. 2 din Legea nr. 161/2003 și, în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. rap. la art. 10 lit. d C.p.p., a fost achitat inculpatul B. C. pentru infracțiunea prev. de art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003.
În baza art. 191 și urm. C.p., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 4.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 2000 lei reprezentând cheltuieli efectuate la urmărirea penală.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 92/D/P/2012 al D.I.I.C.O.T., B. T. M., s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului B. C., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 264 alin. 1 C.p. cu referire la art. 7 rap. la art. 2 din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. 1 și 3 din Legea nr. 161/2003, art. 44 alin. 2 din Legea nr.161/2003 și art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, toate cu aplicarea art. 33-34 C.p.
La termenul din data de 17.01.2014, din oficiu, instanța de fond a pus în discuție schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, din infracțiunile prev. de art. 264 alin. 1 C.p. cu referire la art. 7 raportat la art. 2 din Legea nr. 39/2003 în infracțiunile prev. de art. 7 rap. la art. 2 lit. b pct. 16 din Legea 39/2003, art. 254 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 din Legea 78/2000, art. 12 lit. b din Legea 78/2000.
Analizând și coroborând probatoriul administrat în cursul urmăririi penale cu materialul probator administrat în mod direct, public, nemijlocit și contradictoriu pe parcursul cercetării judecătorești, instanța de fond a constatat în fapt că, în perioada ianuarie 2010- aprilie 2011, agentul principal de poliție B. C. și-a desfășurat activitatea la B. Ordine Publică din cadrul Poliției municipiului Drobeta Turnu Severin, iar între 10.05._10 a făcut parte din grupul de lucru constituit la nivelul Inspectoratului de Poliție al Județului M., pentru a desfășura activități în baza Planului de măsuri White Smoke referitor la combaterea activităților ilicite cu produse din tutun. Începând cu data de 15.04.2011, inculpatul a fost mutat la B. Investigații Criminale din cadrul Poliției municipiului Drobeta Turnu Severin, unde a desfășurat activități pe linia prevenirii și combaterii contrabandei și activităților ilicite cu produse accizabile cu ocazia organizării activităților punctuale în domeniu. Inculpatul a avut calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare, fiind desemnat prin Ordinul M.A.I. nr. II/3475/28.07.2012, cu avizul nr. 2067/C/A/2012 și a fost autorizat, în baza autorizației . nr. 21.807 din 10.08.2010, pentru accesul la informațiile clasificate nivel secret și a completat angajamentul de confidențialitate pentru accesul la informațiile clasificate.
În timp ce și-a desfășurat activitatea în cadrul Biroului Investigații Criminale - Poliția municipiului Drobeta Turnu Severin, inculpatul a copiat date din calculatorul utilizat la serviciu, cu ajutorul unui memory-stick, proprietate personală, iar apoi le-a transferat în calculatorul de la domiciliul său.
Astfel, în baza încheierii nr. 30 din 04.10.2012 emise de Tribunalul M. au fost autorizate două percheziții domiciliare la locuințele inculpatului și învinuitului B. C. și D. I., ocazie cu care au fost ridicate trei unități de calculator, două telefoane mobile și mai multe cartele S. și carduri de memorie.
Prin încheierea nr. 32/08.10.2012 emisă de Tribunalul M. s-a autorizat efectuarea unei percheziții în sistem informatic asupra sistemelor electronice de comunicații și a celorlalte echipamente ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare. Percheziția în sistem informatic a fost efectuată de către specialiștii din cadrul Serviciului Român de Informații – Institutul de Tehnologii Avansate București, rezultatul materializându-se în raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din 15.11.2012.
Cu ocazia verificării datelor obținute în urma percheziției în sistem informatic de către ofițerii de poliție judiciară delegați în cauză din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor din I.P.J. M. și ofițerii Serviciului Județean Anticorupție M. din D.G.A, s-a constatat că, pe unitatea de stocare a datelor identificată în calculatorul ridicat de la locuința inculpatului B. C., există un număr de 41 de documente în format electronic, ce conțin antetul Inspectoratului de Poliție al Județului M. și marcaje specifice documentelor clasificate, clasele „Secret de serviciu” sau „Secret de stat” privind activități specifice muncii de poliție (procesul verbal din 23.11.2012, volumul I d.u.p., filele 96-101).
Potrivit procesului verbal din data de 20.03.2013, întocmit de lucrătorii Structurii de Securitate din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului M., din totalul celor 228 file marcate cu avertismentul informații clasificate, identificate în urma percheziției în sistem informatic, efectuate asupra sistemului informatic al inculpatului, doar o parte dintre acestea constituie informații clasificate ,, secret de serviciu” și ,,secret de stat”, nivel ,,secret”.
În cursul anului 2010, în timp ce-și desfășura activitatea în cadrul B. Ordine Publică - Poliția municipiului Drobeta Turnu Severin, cu ocazia activităților de serviciu privind combaterea activităților ilicite cu produse din tutun, inculpatul l-a cunoscut pe martorul Jankovic Ljubisa care se ocupa cu procurarea și vânzarea de țigări de contrabandă, fiind urmărit în cadrul activităților polițienești ce au avut loc în acea perioadă.
Sub acest aspect, instanța de fond a reținut că, prin sentința penală nr. 192/16.10.2012 din dosarul nr._ al Tribunalului M., definitivă, a fost condamnat inculpatul Jankovic Ljubisa, la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, în baza art. 270 alin. 1 din Legea 86/2006 cu art. 3201 alin. 7 C.p.p. (5 infracțiuni) și a art. 192 alin. 2 C.p. cu aplic. art. 3201 alin. 7 C.p.p. În baza art. 38 C.p.p., a fost disjunsă judecarea cauzei în ce privește pe inculpații: B. I. zisă G., trimisă în judecată pentru săvârșirea infr. prev. de art. 7 rap. la art. 2 din Legea nr. 39/2003, art. 270 alin. 1 din Legea nr. 86/2006; art. 270 alin. 1 din Legea nr. 86/2006; art. 270 alin. 1 din Legea nr. 86/2006, art. 192 alin. 2 C.p. și Ș. C., trimis în judecată pentru săvârșirea infr. prev. de art. 7 rap. la art. 2 din Legea nr. 39/2003 și respectiv art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 33-34 C.p. Cauza disjunsă a fost înregistrată sub nr._, aflându-se la momentul pronunțării sentinței în prezenta cauză în calea de atac, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța de fond dispunând condamnarea celorlalți doi inculpați, soluție menținută în apel.
În cadrul relațiilor dintre cei doi, Jankovic Ljubisa i-a furnizat inculpatului B. C. informații privind activitățile ilicite cu țigări de pe raza jud. M., iar acest aspect a fost cunoscut de șefii și colegii de serviciu. În schimbul acestor date de interes polițienesc, se reține că Jankovic Ljubisa a fost ajutat de inculpat prin comunicarea datelor când aveau loc acțiunile desfășurate de organele judiciare.
Astfel, s-a constatat că la data de 24.08.2010, organele de poliție din I.P.J. M. au obținut date din care rezulta că în seara respectivă, Jankovic Ljubisa, împreună B. I., urmau să transporte o cantitate importantă de țigări din județul C.-S. către Drobeta Turnu Severin. Pentru depistarea acestora, polițiștii au organizat un filtru în zona orașului Băile Herculane, din echipa respectivă făcând parte subcomisarul de poliție G. M. și inculpatul B. C.. În aceste condiții, în seara respectivă, inculpatul B. C. a comunicat prin intermediul telefoanelor mobile cu Jankovic Ljubisa, ocazie cu care i-a transmis acestuia să vină fără țigări deoarece este așteptat de organele de poliție. Ulterior, la revenirea în județul M., Jankovic Ljubisa a fost oprit în trafic de organele de poliție, pe comunicația Orșova - Drobeta Turnu Severin, însă, la controlul efectuat, nu au fost găsite țigări sau alte bunuri de interes polițienesc.
A doua zi, Jankovic Ljubisa s-a întâlnit cu inculpatului B. C. și i-a înmânat acestuia suma de 3.000 lei, drept răsplată pentru ajutorul acordat prin furnizarea datelor cu privire la acțiunea ce fusese organizată pentru prinderea sa.
De asemenea, se reține că, în data de 22.02.2012, S. T. al Poliției de Frontieră M. a organizat o acțiune pe linia combaterii evaziunii fiscale și a contrabandei cu produse accizabile provenite din Republica Serbia (vezi adresa nr._ din 07.11.2012 a S.T.P.F. M.). Deși nu făcea parte din Poliția de Frontieră, inculpatul B. C. a luat la cunoștință despre organizarea acestei activități cu ocazia unei discuții telefonice purtate cu numitul M. C.-M., persoană cunoscută că are în preocupări comercializarea de țigări provenite din contrabandă. Imediat după aflarea acestei informații, inculpatul B. C. l-a contactat telefonic pe Jankovic Ljubisa, însă a discutat cu concubina lui, B. I., căreia i-a transmis să nu facă „nimic, absolut nimic”.
Acest aspect rezultă, cu evidență, din discuțiile telefonice purtate la 22.02.2012 între inculpatul B. C., M. C.-M. și B. I., interceptări efectuate în baza Autorizației nr. 8/2012 emisă de Tribunalul M.: (volumul II d.u.p., fila 62-66)
La solicitarea martorului D. I., în data de 16.02.2012, inculpatul B. C. l-a contactat telefonic pe colegul său de serviciu, agentul de poliție B. Ș., care i-a comunicat contul său de utilizator (user-ul) și parola sa de acces la baza de date evidența persoanelor.
După obținerea acestor date, inculpatul B. C. a accesat baza de date evidența persoanelor aparținând Poliției Române și a efectuat trei verificări pentru CNP_, aparținând numitului M. G.-C..
Astfel, prin adresa nr._ din 05.07.2012, Direcția de Evidență a Populației și Administrarea Bazelor de Date a comunicat faptul că în ziua de 16.02.2012, la orele 16:30:39, 16:31:22 și 16:32:05 (la câteva minute după ce inculpatul B. C. a obținut datele de acces la sistemul informatic), pe contul de utilizator „MH56BICBO (P.-B.)” au fost efectuate trei verificări în baza de date „Evidența persoanelor” a acestei instituții pentru CNP_, aparținând lui M. G.-C.. (fila 53 vol. I d.u.p.)
În cauză, instanța de fond a reținut că s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. C. pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
- favorizarea unui grup infracțional prev. de art. 264 alin. l C.p. cu referire la art. 7 rap. la art. 2 Lg. 39/2003, constând în aceea că i-a ajutat pe făptuitorii Jankovic Ljubisa și B. I. în timp ce transportau 15 baxuri țigări de contrabandă (750 cartușe-7500 pachete țigări-150.000 țigări) pentru a nu fi prinși de organele de poliție, iar ajutorul a constat în furnizarea informațiilor în ceea ce privește activitatea de prindere în flagrant desfășurată de organele de poliție. De asemenea, s-a reținut că, în schimbul ajutorului acordat, făptuitorul Jankovic Ljubișa i-a înmânat, ,,drept răsplată”, suma de 3000 lei.
- accesul fără drept la un sistem informatic prin încălcarea măsurilor de securitate, prev. de art. 42 alin. 1 și 3 din Legea nr. 161/2003, constând în aceea că, în ziua de 16.02.2012, cu ocazia verificării numitului M. G.-C., inculpatul a accesat, fără drept, baza de date evidența persoanei proprietatea Poliției Române, prin încălcarea normelor de securitate, întrucât a utilizat parola și codul de acces, user-ul colegului său, deși nu era îndreptățit să facă acest lucru.
- transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic prev. de art. 44 alin.2 din Legea nr. 161/2003, constând în aceea că a transferat neautorizat date informatice (secret de serviciu și secret) în calculatorul personal, fiind descoperite cu prilejul efectuării percheziției în sistem informatic.
- deținerea, fără drept, a unei parole și cod de acces prev. de art. 46 alin.2 din Legea nr. 161/2003, constând în aceea că a deținut fără drept parola (72Bobo) și codul de acces (userul) MH56Bic Bo, atribuite colegului său, în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 42 – 45 din aceeași lege.
În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 264 alin. 1 C.p. cu referire la art. 7 rap. la art. 2 Lg. 39/2003, în raport de starea de fapt expusă în actul de sesizare, s-a constatat ca fiind evident că încadrarea juridică corectă este aceea de sprijinire a unui grup infracțional organizat, în condițiile în care inculpatul a fost trimis în judecată pentru fapta de a-i ajuta pe făptuitorii Jankovic Ljubișa și B. I. în timp ce transportau 15 baxuri țigări de contrabandă (750 cartușe-150.000 țigări) pentru a nu fi prinși de organele de poliție, prin furnizarea informațiilor în ceea ce privește activitatea de prindere în flagrant desfășurată de organele de poliție, fiind exclusă reținerea infracțiunii prev. de art. 264 alin. l C.p., motiv pentru care s-a schimbat încadrarea juridică în infracțiunea prev. de art. 7 rap. la art. 2 lit. b pct. 16 din Legea 39/2003, având în vedere faptele reținute de instanță în sarcina inculpatului, în infracțiunile prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și art. 12 lit. b din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
În drept, instanța de fond a constatat că fapta inculpatului B. C. care, în ziua de 24.08.2010, cu ocazia acțiunii desfășurate de organele de poliție din cadrul I.P.J. M., la care a participat personal, în vederea depistării numitului Jankovic Ljubisa, despre care existau date că va transporta o cantitate de țigări, l-a contactat telefonic pe acesta și l-a avertizat că urmează a fi oprit în trafic, fiind așteptat de organele de poliție, informații furnizate în scopul obținerii de la acesta a unei sume de bani, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 12 alin. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000, iar fapta inculpatului care, în data de 25.08.2010, a primit de la numitul Jankovic Ljubisa, suma de 3000 lei, pentru ajutorul acordat în ziua precedentă, constând în furnizarea informaților de organizare a acțiunii poliției, de depistare cu țigări provenite din contrabandă, la care a participat personal, date confidențiale și de care a luat la cunoștință în cadrul relațiilor de serviciu, fiind angajat în cadrul B. Investigații Criminale din cadrul Poliției municipiului Drobeta Turnu Severin, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. 1 C.p. rap. la art. 7 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că inculpatul a participat la acțiunea organizată de colegii săi, în vederea depistării numitului Jankovic Ljubisa și având în vedere relațiile apropiate dintre cei doi, l-a avertizat pe acesta cu privire acest lucru.
În ceea ce privește suma înmânată inculpatului, prima instanță a reținut că aceasta a fost în cuantum de 300 lei, având în vedere declarația martorului dată în cursul urmării penale, dar și, cele relatate de inculpat cu privire la acest aspect.
În raport de cele de mai sus, s-a reținut că între inculpat și martor a existat o relație apropiată care a depășit limitele unei colaborări ce ar trebui să existe între lucrător de poliție și ,,sursa” sau ,,informatorul” acestuia, fiind evident că acest lucru s-a datorat și ,,concurenței” existente între cele două compartimente – S. Investigații Fraude și B. Investigații Criminale, din cadrul I.P.J. M., cu privire la descoperirea cazurilor de contrabandă cu țigări.
Totodată, având în vedere înregistrările convorbirilor telefonice purtate la 22.02.2012 între inculpatul B. C., M. C.-M. și B. I., interceptări efectuate în baza Autorizației nr. 8/2012 emisă de Tribunalul M.: (volumul II d.u.p., fila 62-66), s-a constatat că, după ce a aflat despre efectuarea perchezițiilor Serviciului T. al Poliției de Frontieră M., inculpatul B. C. l-a contactat telefonic pe Jankovic Ljubisa, însă a discutat cu concubina lui B. I., căreia i-a transmis să nu facă „nimic, absolut nimic”.
Fiind dovedită vinovăția inculpatului, s-a dispus ca acesta să răspundă penal pentru săvârșirea infracțiunilor menționate, prev. de art. 254 alin. 1 C.p. rap. la art. 7 din Legea 78/2000 și art. 12 lit. b din Legea 78/2000.
La individualizarea pedepselor s-au avut în vedere gradul de pericol social al acestor gen de infracțiuni, criteriile înscrise la art. 72 C.p., faptul că inculpatul a avut o atitudine procesuală relativ sinceră, nu este cunoscut cu antecedente penale, precum și concluziile referatului de evaluare întocmit în cauză. De asemenea, în favoarea inculpatului a fost reținută circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. a C.p., având în vedere comportamentul corespunzător la locul de muncă, potrivit fișelor de evaluare și caracterizării aflate la dosar, fiind avansat profesional chiar în cursul urmăririi penale.
În baza art. 861 C.p., prima instanță a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 6 ani compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate, la care s-a adăugat un interval de timp de 4 ani și în baza art. 863 C.p., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la organele desemnate cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului său de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 3 Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpatul B. C., în folosul statului, a sumei de 3.000 lei, obținută prin săvârșirea infracțiunii prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 din Legea 78/2000.
În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 7 rap. la art. 2 lit. b pct. 16 din Legea 39/2003, după ce s-a dispus schimbarea încadrării juridice, instanța de fond l-a achitat pe inculpatul în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. rap. la art. 10 lit. d C.p.p., nefiind îndeplinite cerințele laturii subiective ale acestei fapte penale.
Astfel, s-a constatat că deși Jankovic Ljubisa a fost condamnat definitiv pentru infracțiunile de grup infracțional organizat și contrabandă prev. de art. 7 rap. la art. 2 din Legea 39/2003 și art. 270 alin. 1 din Legea 86/2006, din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat că inculpatul B. a avut cunoștință de activitatea infracțională concretă, desfășurată de acesta, pentru a se reține că, în cunoștință de cauză, a sprijinit grupul infracțional constituit din acest martor, B. I. și numitul Ș. C..
Mai mult, s-a reținut că Jankovic Ljubisa nu a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de contrabandă presupus comisă în data de 24.08.2010, iar în cauză nu există nici o dovadă care să confirme încercarea acestuia de a procura țigări în ziua respectivă.
În ceea ce privește infracțiunea de acces fără drept la un sistem informatic prin încălcarea măsurilor de securitate prev. de art. 42 alin. 1 și 3 din Legea nr. 161/2003, instanța de fond a constatat că se impune achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. rap. la art. 10 lit. d C.p.p., având în vedere că acesta a comis această faptă, având cunoștință că are dreptul să acceseze bazele de date, astfel încât nu s-a îndeplinit cerința laturii subiective a acestei fapte penale. În acest sens, s-a constatat că, în contradicție cu relațiile comunicate prin adresele nr._/17.05.2013 și nr. 3688/30.05.2013, de I.P.J M., prin adresele nr._/29.10.2013 și nr._/11.12.2013, I.G.P.R – Direcția Comunicații și Tehnologia Informației a comunicat că utilizatorul B. C. s-a înregistrat în aplicația pentru gestiunea utilizatorilor Poliției Române în data de 29.04.2011, drepturile de interogare pentru aplicațiile Poliției Române – INTERID și Interdit i-au fost aprobate la data de 04.05.2011, utilizatorul nu a interogat bazele de date proprietatea Poliției Române, iar contul de utilizator pentru bazele de date proprietatea Poliție Române a fost dezactivat în data de 07.03.2013.
Instanța de fond a constatat că deși în evidențe inculpatul a avut drept de acces la aplicațiile Poliției Române în perioada 04.05._13, în fapt, acesta nu avea posibilitatea de a interoga în nume personal bazele de date, fiind evident că acest lucru s-a datorat neîndeplinirii formalităților necesare (reînnoirii parolei de acces) de către reprezentanții I.P.J M. care aveau atribuții de serviciu în acest sens. Sub acest aspect, s-a reținut că prin adresa nr. 237.416/20.04.2011, Poliția Mun. Drobeta Turnu Severin - B. de Investigații Criminale a solicitat la I..P.J M. – S. Comunicații și Informatică dreptul de acces la bazele de date, pentru 4 lucrători de poliție, inclusiv, inculpatul B. C., iar martorul Meteleaucă M. a declarat că în perioada 01.07.2010 – 25.08.2011, cât timp a ocupat funcția de șef al Biroului Investigații Criminale, toți subordonații săi, inclusiv inculpatul, aveau drept de acces la aplicația Evidența Persoanei, fiindu-le atribuite user și parolă.
De asemenea din declarațiile martorului B. Ș. a rezultat că, fiind coleg cu inculpatul i-a comunicat și permis acestuia în mai multe rânduri să folosească user-ul și parola sa, deoarece acesta avea acces la baza de evidență locală a persoanei, iar parola sa expirase. Același martor a mai relatat că, în cadrul Biroului Investigații Criminale, se practica de către lucrătorii de poliție împrumutarea user-ului și a parolei de acces.
Astfel, inculpatul a accesat baza de date Evidența populației folosind user-ul și parola colegului său, cu acceptul acestuia, în condițiile în care în evidențe figura personal cu drept de acces.
În raport de aceste elemente, s-a constatat de instanța de fond că inculpatul a acționat fără vinovăție, deoarece avea drept de acces la această aplicație, iar între lucrătorii de poliție din cadrul Biroului Investigații Criminale se practica împrumutarea user-ului și a parolei de acces.
În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, constând în aceea că a deținut fără drept parola (72Bobo) și codul de acces (user-ul) MH56Bic Bo, atribuite colegului său, instanța de fond a constatat că această faptă a fost comisă de inculpat, dar nu în scopul săvârșirii infracțiunii prevăzute la art. 42 din aceeași lege, având în vedere că acesta nu a accesat aplicația Evidența populației, fiind convins că acea acest drept. Întrucât lipsește scopul prevăzut de lege în cazul acestei infracțiuni, care se comite cu intenție directă calificată, s-a dispus achitarea inculpatului pentru această infracțiune, în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. rap. la art. 10 lit. d C.p.p..
În cazul infracțiunii prev. de art. 44 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, elementul material constă în transferarea neautorizată de date informatice, respectiv, mutarea fără drepta reprezentării binare a informațiilor din mediul de stocare curent (autorizat) pe un alt suport de stocare extern sau chiar în interiorul aceluiași sistem informatic, dar în altă locație.
Prin transfer de date, se înțelege mutarea datelor informatice dintr-o locație în alta, iar această operațiune, în sens tehnic, informatic, poate însemna fie o copiere a datelor (inclusiv o migrare), fie o relocare a acestora. În cazul copierii reprezentării binare a informațiilor dintr-un sistem informatic ori dintr-un mijloc de stocare într-un alt mediu, nu se poate vorbi despre o alterare a datelor informatice, iar în urma unei operațiuni de copiere, indiferent dacă este legală sau nu, structura informațiilor și reprezentarea lor binară nu suferă nici un fel de modificare. În acest caz, s-a arătat de către prima instanță, ne vom afla în situația accesului ilegal la un sistem informatic în scopul obținerii de date informatice (art. 42 alin. 2), dacă sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, ceea ce nu este cazul în speța de față, având în vedere că inculpatul avea acces la informațiile respective, în temeiul raporturilor de serviciu.
Potrivit art. 4 alin. 2 din H.G. nr. 585/2002, pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, stipulează că: „Informațiile secrete de stat sunt informațiile a căror divulgare poate prejudicia siguranța națională și apărarea țării și care, în funcție de importanța valorilor protejate, se includ în următoarele niveluri de secretizare prevăzute de lege: a) strict secret de importanță deosebită; b) strict secret; c) secret” iar în alineatul 3 al aceluiași text de lege se arată că „Informațiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se clasifică secrete de serviciu.”
Potrivit art. 333 alin. 1 și 2 din Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, este interzisă utilizarea mediilor de stocare amovibile, a software-ului și a hardware-ului, aflate în proprietate privată, pentru stocarea, procesarea și transmiterea informațiilor secrete de stat, pentru informațiile secrete de serviciu sau neclasificate, se aplică reglementările interne ale unității, iar nerespectarea acestor dispoziții constituie contravenție conform art. 338 alin. 1 lit. e din același act normativ.
În raport de aceste prevederi legale, instanța de fond a constatat că fapta inculpatului de a folosi mediul de stocare amovibil, cu ocazia copierii datelor informatice (informații clasificate secret de stat) din calculatorul de serviciu, constituie contravenția prev. de art. 338 alin. 1 lit. e raportat la art. 333 alin. 1 și 2 din Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
S-a mai arătat în considerentele sentinței penale că, în conformitate cu art. 252 C.p., neglijența care are drept urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat, precum și neglijența care a dat prilej altei persoane să afle un asemenea secret, dacă fapta este de natură să aducă atingere intereselor statului constituie infracțiunea de neglijență în păstrarea secretului de stat și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.
În cauza de față, s-a arătat că inculpatul doar a copiat datele informatice (informații clasificate secret de stat) din calculatorul de serviciu și le-a transferat în calculatorul personal, de la domiciliul său, fără însă ca aceste fapte să aibă ca urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea acestora ori să se fi dat prilej altei persoane să afle informațiile respective. În aceste condiții, s-a apreciat că faptele comise nu sunt prevăzute de legea penală, motiv pentru care acesta a fost achitat pentru infracțiunea prev. de art. 44 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. rap. la art. 10 lit. b C.p.p..
Împotriva acestei hotărâri, la data de 03.02.2014 a declarat apel D.I.I.C.O.T., B. T. M., iar la data de 07.02.2014 a formulat apel și inculpatul B. C..
În motivele de apel formulate în scris de D.I.I.C.O.T., B. T. M., hotărârea instanței de fond a fost criticată pentru nelegalitate și netemeinicie, susținându-se în esență că în mod greșit, prin interpretarea probelor s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 42 alin. 1 și 3 din Lg. 161/2003, art. 44 alin. 2 din Lg. 161/2003 și art. 46 alin. 2 din Lg. 161/2003. De asemenea, în mod greșit s-a procedat la schimbarea încadrării juridice și condamnarea inculpatului pentru inf. prev de art. 254 alin. 1 Cod Penal rap. la art. 7 din Lg. 78/2000 și respectiv inf. prev de art. 12 lit. b din Lg. 78/2000, și la achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art. 7 rap la art. 2 lit. b pct. 16 din Lg. 39/2003, în condițiile în care se impunea reținerea și deci, condamnarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii de favorizare a infractorului, pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, deoarece faptele descrise în actul de sesizare nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 254 alin. 1 C.p., art. 12 alin. 1 lit. b din Lg. 78/2000 și art. 7 din Legea 39/2003.
Totodată, s-a susținut că în mod nejustificat s-a reținut circumstanța atenuantă prev de art. 74 lit. a C.p. și s-a dispus ca modalitate de executare a pedepsei suspendarea sub supraveghere, fără a ține seama de condițiile și împrejurările în care a acționat inculpatul în calitate de „om al legii”, furnizându-i informații numitului Jankovic Ljubișa privitor la activitățile întreprinse de organele de urmărire penală pe linia combaterii infracțiunilor de contrabandă de țigări și accesând fără drept baza de date a evidenței populației pentru a comunica unei persoane date privitoare la starea de deținere.
Oral, în cadrul dezbaterilor, reprezentantul Ministerului Public a precizat că legea mai favorabilă este vechiul cod penal și legea 161/2003, având în vedere că în cauză există un concurs de infracțiuni.
În motivele de apel depuse la dosar la data de10.02.2014, inculpatul B. C. a susținut în esență că în mod netemeinic și nelegal instanța de fond a dispus condamnarea sa la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării acestei pedepse, în condițiile în care se impunea achitarea sa pentru infracțiunile prev. de art. 254 alin. 1 Cod Penal rap la art. 7 din Lg. 78/2000 și respectiv art. 12 lit. b din Lg. 78/2000, deoarece, din nici o probă administrată, nu a rezultat că a pretins sau primit vreo sumă de bani de la Jancovik Ljubisa. De asemenea, a precizat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de luare de mită și favorizare a infractorului, infracțiune pentru care inițial începuse urmărirea penală, solicitând să se aibă în vedere faptul că, în primă instanță, nici D. - B. T. M. nu a fost de acord cu schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de favorizare a infractorului în luare de mită.
În cadrul dezbaterilor, prin apărătorul ales, inculpatul B. C., a susținut că dispozițiile vechiului cod penal reprezintă lege mai favorabilă.
În apelul declarat de către parchet s-a criticat soluția primei instanțe de achitare a inculpatului pentru infracțiunile prev. de art. 42 alin. 1 și 3 din Lg. 161/2003, art. 44 alin. 2 din Lg. 161/2003 și art. 46 alin. 2 din Lg. 161/2003, apreciindu-se că se datorează unei greșite interpretări a probelor aflate la dosar.
Instanța de apel apreciază că în mod corect s-a dispus de către prima instanță achitarea inculpatului pentru infracțiunile prev. de art. 42 alin. 1 și 3 din Lg. 161/2003, art. 44 alin. 2 din Lg. 161/2003 și art. 46 alin. 2 din Lg. 161/2003, pentru motivele expuse mai sus și care nu vor mai fi reluate. În plus față de cele arătate în considerentele sentinței, curtea precizează că pentru a exista infracțiunea prev. de art. 46 alin. 2 din Legea 161/2003, inculpatul trebuie să fi intrat fără drept în posesia parolei și numelui de utilizator folosite de colegul său, B. Ș.. Or, din depoziția martorului B. Ș. și din starea de fapt expusă în rechizitoriu reiese că acesta i-a comunicat datele respective inculpatului, astfel că, nu se poate reține a fi întrunite elementele constitutive ale deținerii fără drept a parolei, codului de acces sau datelor informatice în scopul prevăzut de art. 46 alin. 2 din Legea 161/2003.
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru fapta de a fi furnizat informații în ceea ce privește activitatea de prindere în flagrant desfășurată de organele de poliție, numiților Jankovic Ljubisa și B. I., în timp ce transportau 15 baxuri țigări de contrabandă, la data de 24.08.2010, faptă calificată în actul de sesizare ca fiind infracțiunea de favorizare a infractorului, fiind încadrată în dispozițiile art. 264 alin. 1 C.p. cu referire la art. 7 raportat la art. 2 din Legea nr. 39/2003.
Prima instanță a reținut că, în realitate, ajutorul acordat în data de 24 august 2010 numitului Jankovic Ljubișa a avut la bază înțelegerea dintre cei doi de a fi înmânată inculpatului, drept „răsplată”, suma de 3000 lei, pe care inculpatul ar fi primit-o în data de 25 august 2010, astfel că, în baza art. 334 C.p.p. din 1969 a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată inculpatul în infracțiunile prev. de art. 7 rap. la art. 2 lit. b pct. 16 din Legea 39/2003, art. 254 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 din Legea 78/2000, art. 12 lit. b din Legea 78/2000.
În apel, atât inculpatul cât și parchetul au criticat soluția de schimbare a încadrării juridice dispuse de către prima instanță.
Criticile formulate sunt întemeiate. Este adevărat că, dispunând trimiterea în judecată a inculpatului pentru infracțiunea de favorizare a infractorului, în actul de sesizare s-a făcut mențiunea că prevederile art. 264 C.p. sunt: „cu referire la art. 7 raportat la art. 2 din Legea nr. 39/2003”, însă în expunerea stării de fapt a rechizitoriului nu se reține că inculpatul ar fi aderat la un grup infracțional organizat ori că ar fi sprijinit activitatea unui astfel de grup și nici instanța de fond nu a reținut că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 7 din Legea 39/2003, dispunând, în consecință, achitarea inculpatului pentru această infracțiune.
Prima instanță a dispus condamnarea inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 12 lit. b din Legea 78/2000, constând în „folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații”, în scopul „obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite”, apreciind că fapta inculpatului de a-l avertiza pe numitul Jankovici Ljubisa, la data de 24 august 2010, când acesta transporta 15 baxuri de țigări, că se desfășoară de către poliție controale privind contrabanda de țigări, în scopul obținerii de la Jankovici Ljubisa a unei sume de bani întrunește elementele constitutive ale acestei infracțiuni.
De asemenea, a reținut că fapta inculpatului de a primi de la Jankovici Ljubisa suma de 3.000 lei ca urmare a furnizării acestor informații întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. 1 C.p. rap. la art. 7 din Legea 78/2000.
Întrucât prima instanță a reținut că această sumă de bani a fost primită de inculpat a doua zi după furnizarea informațiilor către Jankovici Ljubisa, pentru a ne afla în prezența infracțiunii de luare de mită, este necesar ca între cei doi să fi existat o înțelegere anterioară. Or, martorul Jankovici Ljubisa nu a menționat în depoziția sa existența unei astfel de înțelegeri cu inculpatul. De asemenea, în actul de sesizare a instanței nu este menționată împrejurarea că inculpatul ar fi primit de la Jankovici Ljubisa o sumă de bani la data de 25 august 2010.
Față de aceste aspecte, instanța de apel apreciază că încadrarea juridică inițială este cea corectă, iar fapta inculpatului constituie elementele constitutive ale infracțiunii de favorizare a infractorului.
Inculpatul a susținut în dezbaterile apelului că depoziția martorului Jankovici Ljubisa ar trebui înlăturată, deoarece cuprinde aspecte contradictorii. Curtea constată că relațiile dintre inculpat și martor, în baza cărora primul i-a furnizat martorului informații sunt dovedite cu probele în administrate în cauză și că inculpatul a continuat să-i furnizeze martorului informații privind operațiunile desfășurate de lucrătorii de poliție în vederea combaterii contrabandei de țigări și după data de 24 august 2010, aspect care reiese inclusiv din interceptarea convorbirii purtate de inculpat cu martora B. I. la data de 22.02.2012, după ce inculpatul aflase despre o acțiune ce urma să fie întreprinsă de către S. T. al Poliției de Frontieră M..
Se vor admite, pentru aceste considerente, apelurile declarate de către inculpat și D.I.I.C.O.T., B. T. M.. Se va desființa în parte sentința, se va înlătura încadrarea juridică dispusă de către prima instanță și se va dispune condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 C.p. Se va reține ca lege penală mai favorabilă Codul penal în vigoare la data comiterii infracțiunii, având în vedere că instanța de apel va aplica inculpatului o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru care va dispune suspendarea sub supraveghere a executării. La alegerea acestei modalități de executare se va avea în vedere gradul de pericol social concret al faptei comise, dat, printre altele și de calitatea deținută de inculpat la momentul comiterii faptei, dar și perioada de timp scursă până la sesizarea instanței cu fapta comisă de inculpat și persoana acestuia, curtea apreciind că nu se impune executarea pedepsei în regim de detenție.
Se va înlătura măsura de siguranță a confiscării sumei de 3000 lei de la inculpat.
Se vor menține dispozițiile sentinței penale ce nu contravin prezentei decizii.
Văzând și art. 275 alin. 3 C.p.p.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de inculpatul B. C. și D.I.I.C.O.T., B. T. M. împotriva sentinței penale nr. 21 din data de 31 ianuarie 2014, pronunțată de Tribunalul M. în dosarul cu nr._ .
Desființează în parte sentința penală.
Repune în individualitatea lor pedepsele.
Înlătură schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 264 alin. 1 C.p. cu referire la art. 7 raportat la art. 2 din Legea nr. 39/2003, în infracțiunile prev. de art. 7 rap. la art. 2 lit. b pct. 16 din Legea 39/2003, art. 254 alin. 1 C.p. rap. la art. 7 din Legea 78/2000, art. 12 lit. b din Legea 78/2000, astfel cum a fost dispusă de prima instanță.
Menține încadrarea juridică a faptei în infracțiunea prev. de art. 264 alin. 1 C.p.
Menține achitarea dispusă de prima instanță pentru infracțiunile prev. de art. 42 alin. 1 și 3, art. 44 alin. 2 și art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003.
În baza art. 264 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 N.C.P.;
Condamnă inculpatul B. C. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 71 C.p.;
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.p.
În baza art. 86 indice 1 C.p.;
Dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 3 ani, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate, la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.
În baza art. 86 indice 3 C.p.;
Pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul M. la datele fixate de serviciul desemnat cu supravegherea sa
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului său de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 indice 4 C.p., privind revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 88 C.p.;
Deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la data de 05.03.2013 la data de 03.05.2013.
În baza art. 71 alin. 5 C.p., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, se suspendă de drept executarea pedepselor accesorii.
Înlătură măsura de siguranță a confiscării sumei de 3.000 lei, dispusă de prima instanță.
Menține restul dispozițiilor sentinței penale.
Cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului, din care, suma de 200 lei reprezintă onorariu apărător oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 septembrie 2014.
Președinte, Judecător,
A. I. S. T. C. B.
Grefier,
B. F. Țacu
Red. Jud. A. I. S.
Jud. fond: C. B. P.
Dact. 2 ex./A.T.
| ← Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 1153/2014. Curtea de... | Delapidarea. Art. 215 ind.1 C.p.. Decizia nr. 1143/2014. Curtea... → |
|---|
