Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 915/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 915/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 01-07-2014 în dosarul nr. 915/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIE PENALĂ Nr. 915/2014
Ședința publică de la 01 Iulie 2014
PREȘEDINTE - M. C. G. - Judecător
Judecător A. M. S.
Grefier F. U.
Ministerul Public reprezentat de procuror C. N., de la P. de pe lângă C. de A. C.
……………..
Pe rol, soluționarea apelurilor promovate de P. DE PE L. J. S., inculpatul M. R. M. (deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C.) și partea civilă M. A. împotriva sentinței penale nr. 9 din data de 23 ianuarie 2014, pronunțată de J. S. în dosarul cu nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns: apelantul inculpat asistat de avocat ales N. A. și avocat desaemnat din oficiu T. D.; avocat ales C. R. reprezentând pe apelanta parte civilă (lipsă), totodată, lipsind: intimata parte civilă . - prin reprezentant legal N. P.; intimații părți civile U. V. și V. Ș..
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, apărătorul apelantei parte civilă M. A. depune la dosar concluzii și înscris – extras asupra mesajului în format electronic expediat către Tribunalul D., arătând că reprezintă dovada declarării apelului în termen.
Avocat T. D., pentru apelantul inculpat, a solicitat acordarea onorariului din oficiu.
Instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Având cuvântul, reprezentantul parchetului a solicitat admiterea apelului promovat, desființarea în parte a sentinței și, în rejudecare, înlăturarea aplicării art. 83 din vechiul Cod Penal în privința pedepsei de 1 an închisoare, suspendată condiționat, motivând că suspendarea a fost anulată printr-o hotărâre ulterioară, care vizează o infracțiune concurentă cu aceea din prezenta cauză, fiind deci aplicabile dispozițiile art. 85 din vechiul Cod Penal; pentru legea mai favorabilă, s-a solicitat să fie reținute dispozițiile Codului penal anterior, față de regimul juridic al infracțiunii continuate, iar nu al concursului de infracțiuni, defavorabil inculpatului, în acordul cu prevederile noului Cod Penal. S-a solicitat înlăturarea achitării inculpatului pentru inf. prev. de art. 290 din vechiul Cod Penal și pronunțarea unei soluții de condamnare, arătând că, în cauză s-a probat că inculpatul a falsificat borderourile de achiziție și dispozițiile de plată prin consemnarea mențiunii false a achitării integrale a prețului, solicitând să se stabilească pedeapsa rezultantă, conform prevederilor art. 34 din vechiul Cod Penal raportat la art. 36 din vechiul Cod Penal în privința infracțiunilor judecate prin sentința penală nr. 3725/2012, în final cu aplicarea unui spor față de pluralitatea de infracțiuni.
Avocat C. R., având cuvântul pentru apelanta parte civilă M. A., a solicitat admiterea apelului promovat, arătând că înscrisul depus la acest termen atestă că declararea apelului s-a făcut în termen, declarația de apel fiind comunicată instanței prin poșta electronică. Pentru apelul parchetului s-a solicitat admiterea, arătându-se că achiesează la criticile de nelegalitate și netemeinicie susținute, iar în apelul propriu s-a arătat că este dovedită infracțiunea de înșelăciune și în dauna p. civ. M. Adrina, deoarece inducerea în eroare s-a realizat prin predarea biletului la ordin de către inculpat, partea civilă având reprezentarea că tranzacția a fost încheiată, ceea ce a determinat-o să predea stocul de marfă aflat în farmacie (medicamente), inculpatul fiind cel care le-a comercializat și a încasat prețul; în consecință, s-a solicitat condamnarea inculpatului și obligarea la plata despăgubirilor solicitate de partea civilă.
Avocat N. A. pentru apelantul – inculpat, a solicitat admiterea apelului propriu, desființarea sentinței și, în rejudecare, aplicarea prevederilor codului penal anterior, ca lege mai favorabilă, precum și a prevederilor art. 85 din Cpdul penal anterior, solicitând să se stabilească o pedeapsă rezultantă în raport de toate infracțiunile concurente, judecate prin hotărâri diferite, în conformitate cu dispozițiile art. 36 rap la art. 34 din vechiul Cod Penal, dar fără aplicarea unui spor, apreciind că durata pedepselor aplicate în cauză este corespunzătoare pericolului social concret al faptelor. În privința infracțiunii prev de art. 290 Cod Penal s-a solicitat menținerea soluției de achitare pronunțată de instanța de fond, cu motivarea că nu s-au produs consecințe pentru ca înscrisurile sub semnătură privată să permită reținerea infracțiunii de fals, prejudiciile produse în patrimoniul părților civile fiind rezultatul infracțiunilor de înșelăciune cu bilete la ordin, aceste instrumente de plată nefiind reținute ca fiind falsificate prin actul de trimitere în judecată.
Pentru apelul parchetului s-a solicitat astfel admiterea în parte, iar pentru apelul părții civile s-a solicitat respingerea ca tardiv formulat.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul asupra apelului părții civile M. A. a formulat concluzii de respingere ca tardiv, arătând că înscrisul depus nu are dată certă și nu poate dovedi că apelul s-a înregistrat în termenul cerut de lege; în fond, a arătat că soluția primei instanțe, de achitare pentru infracțiunea de înșelăciune reclamată de partea civilă, este legală și temeinică, iar acțiunea civilă promovată excede cadrului procesual, întrucât se referă la contravaloarea medicamentelor predate benevol de partea civilă inculpatului, acesta nefiind dedus judecății pentru această infracțiune.
Pentru apelul inculpatului s-a solicitat admiterea în parte, în limitele criticilor dezvoltate în apelul parchetului, iar pentru criticile referitoare la stabilirea unor pedepse mai ușoare și neaplicarea sporului, s-a arătat că sunt nefondate, raportat la numărul mare al infracțiunilor și pericolul ridicat al activității infracționale.
În replică, avocat C. R., pentru apelanta parte civilă, a arătat că regimul corespondenței expediate prin poșta electronică este similar cu aceea trimisă prin poșta obișnuită, solicitând respingerea excepției de tardivitate.
Apelantul inculpat M. R. M., în ultimul cuvânt, a solicitat admiterea apelului promovat, conform concluziilor apărătorului său.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA:
Asupra apelurilor de față;
Constată că, prin sentința penală nr. 9 din data de 23 ianuarie 2014 pronunțată de J. S. în dosarul cu nr._, în baza art. 334 C.p.p., s-a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin 1, 2 și 3 C.p cu aplicarea art . 41 alin. 2 C.p cu aplicarea art. 37 lit. a C.p., în două infracțiuni de înșelăciune prev. de art. 215 alin 1, 2 și 3 C.p cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p și art 37 lit. a C.p – părți vătămate ., U. V. și V. Ș. - și infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3 C.p cu aplicarea art. 37 lit. a C.p - parte vătămată M. A..
În baza art. 215 alin. 1, 2 și 3 C.p cu aplicarea art 41 alin. 2 C.p, cu aplicarea art. 37 lit. a C.p., a fost condamnat inculpatul M. R. M., fiul lui V. si V., nascut la 28.07.1980, in loc. Strehaia, jud.Mehedinti, cu domiciliul stabil in C., ., ., cetatean roman, posesor al CI . nr._, CNP_, la pedeapsa de 3 ani închisoare; în baza art . 81 C.p., s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare la care inculpatul a fost condamnat prin s.p 25/23.02.2011 a Judecătoriei Filiași - definitivă prin decizia penală nr. 213 din 04.02.2009 a Curții de A. C. - și s-a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată în prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani închisoare; în temeiul art. 71 Cp, s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev de art 64 alin 1 lit a teza a doua si lit b Cp.
În baza art. 11 pct. 2 rap. la art. 10 lit. d C.p.p., a fost achitat inculpatul M. R. M. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3 C.p cu aplicarea art. 37 lit. a C.p. – parte vătămată M. A.; în baza art. 11 pct. 2 rap. la art. 10 lit . d C.p.p., a fost achitat inculpatul M. R. M. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art 290 C.p cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p și art. 37 lit. a C.p
S-a admis acțiunea civilă a părții civile . (prin reprezentant N. P. – C. .. 6, ., . fost obligat inculpatul la plata către această parte civilă a sumei de_,14 lei; s-a admis acțiunea civilă a părții civile U. V. comuna Terpeziță ., și a fost obligat inculpatul la plata către această parte civilă a sumei de 44.600 lei; s-a admis acțiunea părții civile V. Ș., . și a fost obligat inculpatul la plata către această parte civilă a sumei de 21.600 lei; s-a respins acțiunea părții civile M. A., ca neîntemeiată.
În baza art. 88 C.p., s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 04.09.2013 la zi și în baza art. 350 C.p.p s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului .
În baza art. 191 alin. 1 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care, suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. S. întocmit în dosarul nr.1132/P/2013, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul M. R. M. pentru săvârșirea infracțiunilor înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3 C.p. cu aplicarea art 41 alin. 2 C.p și fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C.p cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p, ambele cu aplicarea art. 37 lit. a C.p .
În fapt, prin actul de sesizare a instanței, s-a reținut următoarea stare de fapt:
La data de 27.08.2013 și 29.08.2013 părțile vătămate ., U. V. și V. Ș. au sesizat organele de poliție arătând că, în perioada iulie –august 2013 au fost înșelați și prejudiciați de inculpat cu ocazia tranzacționării unor cantități importante de cereale.
1. Astfel, cu ocazia încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 49 din 12.07.2013 dintre vânzătorul ., reprezntată prin procură specială de numitul N. P. șu ., administrată de inculpat, acesta din urmă a oferit și stipulat în contract un preț de achiziție mai mare decât prețul pieței în perioada de referință – respectiv 160 euro pe tonă cu scopul de a determina vânzătorul să livreze marfa, în condițiile în care în aceeași perioadă prețul oferit de societățile achizitoare reprezentative era de 137 euro / tonă . Tot în acest scop inculpatul a achitat la data livrării cu numerar suma de 15.000 lei, iar pentru diferență de 81.329,14 lei a emis și înmânat vânzătorului . prin reprezentantul legal N. P. biletul la ordin . 3AK0204794 în care, în mod premeditat, cu ocazia întocmirii a înscris în mod eronat codul IBAN al ordonatorului, pentru a fi refuzat la plată de bancă pentru vicii de formă. Conform raportului procesat la data de 17.07.2013 de BANCA ITALO – ROMENA biletul la ordin a fost refuzat la plată și anulat pentru " IBAN ordonator invalid" .
La solicitarea reprezentantului părții vătămate – N. P. – la data de 19.07.2013 inculpatul a emis un nou bilet la ordin cu . în care la rubrica scadenta a înscris, în mod intenționat, data de 19.07.2014, în loc de 19.07.2013. S-a precizat, în actul de sesizare că deși inculpatul a sustinut că data scadentei a fost stabilită de comun acord cu vânzătorul pentru anul 2014, aceasta afirmatie este infirmată atât de reprezentantul părții vătămate – N. P. cât și prevederile art. 7 din contractul de vânzare-cumpărare nr. 49/12.07.2013 din care rezultă că părțile au convenit ca plata să se facă " nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data primirii documentelor. Faptul că inculpatul a premeditat prejudicierea părții vătămate rezultă din aspectul că, deși a valorificat marfa în aceeași zi, a încasat contravaloarea acesteia la . SRL nu a achitat debitul către partea vătămată.
Deși cantitatea de 120 tone grâu a fost achiziționată de . de către inculpat, cerealele au fost vândute la . SRL de inculpatul M. R. M. în calitate de persoană fizică la un preț de 0,65 lei/kg., așa cum rezultă din borderourile de achiziție și dispozițiile de plată întocmite de această societate, în condițiile în care . achiziționase grâul la prețul de 0,707 lei /kg și îl revânduse la persoana fizică M. R. M. la un pret de 0,9 lei /kg . Mai mult, inculpatul a semnat o declarație pe propria răspundere prin care denaturează proveniența mărfii și atestă în fals că provine din culturile de pe terenurile arabile pe care le deține în arendă pe raza localității Strehaia .
Inculpatul M. R. M. a săvârșit infracțiunile de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, dovadă fiind faptul că, în perioada 12.07._13, prin același mod de operare, a indus în eroare și persoanele fizice U. V. din . Ș., de la care a achiziționat tot prin intermediul . cantități însemnate de cereale pe care le-a valorificat, a însușit contravaloarea și nu achitat debitul către părțile vătămate.
În cazul părții vătămate U. V., de la care inculpatul a achiziționat cantitatea de 62,94 tone grâu, acesta a oferit un preț de achiziție de 0,72 lei/kg, deși l-a valorificat în aceeași zi la un preț de 0,65 lei/kg, prejudiciindu-l cu suma de 44.600 lei, iar în cazul părții vătămate V. Ș., pentru a-l determina să livreze marfa ,i-a achitat, la data livrării, suma de 17.000 lei, iar diferența de 21.600 lei nu i-a mai plătit-o, deși inculpatul a încasat contravaloarea mărfii, în aceeași zi. În ambele cazuri inculpatul a susținut inițial că a achitat contravaloarea cantităților de cereale achiziționate de la părțile vătămate, prezentând borderouri de achiziție și dispoziții de plată semnate de vânzători. Faptul că documentele sunt semnate de părțile vătămate este recunoscut și de acestea, dar susțin că au fost induse în eroare de inculpat și au semnat formularele tipizate necompletate (in alb) pe care inculpatul le-a completat ulterior, pentru a atesta în fals că le-a achitat contravaloarea grâului . De asemenea, părțile vătămate au precizat că, în perioada imediat următoare livrării grâului, au purtat numeroase discuții telefonice cu inculpatul care recunoaște că le datorează bani pentru grâul achiziționat, dar invocă diferite motive prin care justifică imposibilitatea plății, iar ulterior, nu le-a mai răspuns la telefon și le-a trimis mesaje de intimidare și amenințare, menite să determine părțile vătămate să renunțe la demersurile de recuperare a prejudiciului . S-a arătat că declarațiile părților vătămate sunt probate de SMS-urile care au fost identificate pe telefoanele acestora și redactate în formă scrisă în conținutul proceselor- verbale întocmite cu ocazia prezentării suportului tehnic. În cursul cercetărilor inculpatul pregătea săvârșirea unei noi infracțiuni dovada fiind faptul că acesta a contactat familia B. cu care a încheiat un contract de vânzare-cumpărare și a emis două bilete la ordin completate cu date care au viciat instrumentele de plată.
Inculpatul a acționat în mod premeditat, aspect ce rezultă din următoarele aspecte: inculpatul a desfășurat activități ilicite în calitate de reprezentant al ., societate care nu are în obiectul de activitate comerț cu cereale ci comercializarea de produse farmaceutice, din vara anului 2012 . administrată de inculpat, nu a mai desfășurat activități specifice obiectului de activitate și nu a mai avut angajați, pentru comerțul cu cereale . spații de depozitare și nici mijloace de transport, inculpatul a ofertat și achiziționat cereale la un preț mult mai mare decât prețul pieții și, în aceeași zi le-a vândut la un preț mai mic decât cel cu care a făcut achiziția, modul în care a circulat scriptic marfa de la furnizori / părți vătămate – preț mare ofertat – cumpărător . – administrată de inculpat – valorificare finală . – siloz Băilești – preț mai mic decât cele anterioare.
În ceea ce privește plângerea formulată de numita M. A. – fost administrator al . – prin care a sesizat organele de urmărire penală cu faptul că a fost indusă în eroare de inculpat cu ocazia întocmirii actelor de cesionare a părților sociale ale societății s-a reținut că, în cursul lunii ianuarie 2012, în urma unui anunț publicat în presă privind cesionarea ., inculpatul a contactat-o pe administratora societății M. A. – cu care a convenit să preia de la aceasta societatea amintită, urmând să achite suma de 57.000 lei. Inculpatul, pentru a câștiga încrederea părții vătămate a achitat un avans de 6000 lei cu un bilet la ordin valid, obligându-se ca suma restantă să fie achitată ulterior, tot prin bilet la ordin .
Astfel, la data de 18.01.2012 a fost înregistrată la ORC D., decizia nr. 1 a . prin care inculpatul M. R. M. a fost numit administrator, preluând și o parte din părțile sociale ale . . Ulterior, la data de 08.02.2012 inculpatul, în calitate de reprezentant al . SRL – obiect de activitate comercializarea de produse farmaceutice a emis două bilete la ordin . pentru suma de 41.000 lei și dată scadentă 24.02.2012 și biletul la ordin . pentru suma de 10.000 lei și dată scadentă 28.02.2012 . Ambele înscrisuri au fost întocmite în aceleași condiții ca și cele emise părților vătămate cu scopul de a fi refuzate la plată pentru vicii de formă, semnătura de la rubrica " emitent " nefiind conformă cu specimenul de semnătură de la unitatea bancară . Pe cale de consecință, ambele instrumente au fost refuzate la plată de bancă. Deși inculpatul nu a recunoscut inițial, săvârșirea infracțiunilor, ulterior, cu ocazia audierii în prezența apărătorului ales a avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârșirea faptelor și declarând că își însușește prejudiciului adus părților vătămate .
La data de 01.11.2013 P. de pe lângă J. S., la solicitarea instanței, a depus precizare cu privire la infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, respectiv fiecare act material, relatând că: în ceea ce privește partea vătămată M. A., înșelăciunea s-a produs prin inducerea în eroare cu ocazia punerii la dispoziție a celor două bilete la ordin din 08.02.2012, pe care, cu intenție a efectuat un alt specimen de semnătură decât cel original, în cazul părților vătămate V. Ș. și U. V., înșelăciunea s-a produs prin inducerea în eroare a contractului de vânzare-cumpărare nr. 08 /17.07.2013 și 07/17.07.2013 în care la art. 3 a înscris un preț mai mare decât prețul pieței și în care la art. 4 a înscris că plata se va face în ziua încheierii contractului, la data livrării . Falsul în înscrisuri sub semnătură privată s-a produs prin întocmirea borderourilor de achiziție nr. 1 /17.07.2013 și 2/17.07.2013, cu date ireale, suma plătită care a produs consecințe juridice în sensul că se atestă în fals că producătorul – partea civilă a încasat întreaga valoare a mărfii . De asemenea, prin întocmirea dispozițiilor de plată nr. 1/17.07.2013 și 2 /17.07.2013 care au fost semnate ca și borderouri de achiziție de părțile civile – în alb necompletate la toate rubricile și ulterior completate cu date false care să justifice încasarea în totalitate, în mod nereal a contravalorii mărfii. Pentru partea civilă U. V. au fost întocmite, în aceleași condiții, borderoul de achiziție nr. 3/27.04.2013 și dispoziția de plată nr. 3 din 24.07.2013 . În ceea ce privește partea civilă . înșelăciunea constă în inducerea în eroare cu ocazia întocmirii contractului nr. 49 din 12.07.2013 în care la art 6 a inscris un pret mai mare decât prețul pietii, iar la articolul 9 în care se stipula că plata se va efectua la data primirii documentelor – 12.07.2013, dar nu mai târziu de 5 zile, punerea la dispoziție de mijloace frauduloase menite să inducă în eroare partea civilă, respectiv ordinul de plata nr. R2BR3AB0746025/19.07.2013 în care, cu intenție a înscris data scadenței 19.07.2014 în loc de 19.07.2013 și ordinul de plată nr. R"BR3AK0204794 din 12.07.2013 în care, cu intenție a înscris codul eronat . Falsul în înscrisuri sub semnătură privată constă, de asemenea în întocmirea următoarelor documente menite să justifice, în mod nereal, pe de o parte, gestiunea societății și, pe de altă parte, posesia mărfii în calitate de persoană fizică, chitanțele nr. 0100/12.07.2013, 0101/15.07.2013, 0102/15.07.2013, 0103/26.07.2013, 0104 / 26.07.2013, 0105 din 26.07.2013 și facturile nr. 0251/12.07.2013, 0252 din 15.07.2013, 0253/15.07.2013, 0254/26.07.2013, 0255/26.07.2013 și 0256 din 26.07.2013 . S-a menționat că declarațiile pe propria răspundere anexe la contracte care conțin date nereale întocmite cu ocazia valorificării cerealelor în nume propriu au fost date în lipsa prezentării certificatului de producător în original nu au fost date unei instituții la care se referă art 145 C.p ci în scopul inducerii în eroare a părților civile.
În ședința publică din data de 28.11.2013 inculpatul a formulat cerere de aplicare a dispozițiilor art. 320 ind 1 C.p.p arătând că recunoaște faptele astfel cum au fost prezentate în actul de sesizare, cerere ce a fost respinsă de către instanță prin încheierea de ședință.
În cursul cercetării judecătorești a fost atașată la dosarul cauzei fișa de cazier judiciar a inculpatului din care rezultă că acesta nu se află la primul conflict cu legea penală fiind condamnat anterior la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendare prin s.p 25/23.02.2011 a Judecătoriei Filiași, definitivă prin decizia penală nr. 213 din 01.02.2012 a Curții de A. C., termen de încercare 3 ani; a fost audiat inculpatul, în declarația dată acesta negând săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, declarația fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
În cauză, . s-a constituit parte civilă cu suma de 81.329,14 lei, U. V. cu suma de 44.600 lei, V. Ș. cu suma de 21.600 lei și M. A. cu suma de 50.000 lei.
În ședința publică din data de 23.01.2014, instanța de fond a pus în discuție schimbarea încadrării juridice pentru infracțiunea de înșelăciune pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, respectiv din infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3 C.p cu aplicarea art 41 alin. 2 C.p și art 37 lit.a C.p în infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3 C.p cu aplicarea art . 41 alin. 2 C.p și art 37 lit.a C.p - părți vătămate ., Ulșiu V. și V. Ș. - și infracțiunea prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3 C.p cu aplicarea art. 37 lit. a C.p – parte vătămată M. A..
Cu privire la schimbarea de încadrare juridică astfel cum a fost anterior menționată, s-a dispus de către prima instanță schimbarea acestei,a apreciind că, în cauză, acțiunea inculpatului astfel cum a fost descrisă în actul de sesizare de inducere în eroare a părții civile M. A. nu reprezintă un act material în cadrul infracțiunii continuate de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1,2 și 3 C.p cu aplicarea art 41 alin. 2 C.p, ci o infracțiune distincta de inselaciune prev. de art. 215 alin. 1,2 și 3 C.p cu aplicarea art 37 lit. a C.p. În acest sens, s-a avut în vedere împrejurarea că această acțiune a avut loc în anul 2012, iar celelalte acte materiale în 2013, fapta priveste inducerea în eroare în ceea ce priveste incheierea unui contract de cesiune de părți sociale, nefiind astfel îndeplinită condiția rezoluției infracționale unice .
Analizând probele administrate pe parcursul întregului proces penal, instanța de fond a constatat în fapt următoarele:
1. La data de 12.07.2013 inculpatul, în calitate de administrator al . – societatea ce are ca obiect principal de activitate comerțul cu amănuntul al produselor farmaceutice în magazine specializate a încheiat cu . contractul de vânzare – cumpărare nr. 49/12.07.2013 prin care cumpăra cantitatea de 120 tone de grâu la prețul de 160 Euro /tona - 707,36 ron /tonă, preț mai mare decât prețul pieței de la acea dată .
În cuprinsul contractului semnat de către părți este prevăzut că plata se va face prin ordin de plată în RON in contul vânzătorului, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare după primirea documentelor.
Potrivit declarațiilor numitului N. P. părțile au stabilit să fie achitata suma de 15.000 lei la acea dată pentru care au fost întocmite facturi și chitanțe – documente aflate în dosarul de urmărire penală, iar pentru diferența de 81.329 lei s-a stabilit să se plătească cu bilet la ordin . Marfa a fost livrată, iar persoana care il insotea pe inculpat – " E. " a înmânat reprezentantului societății un bilet la ordin nr. RZBR3AK0204794 semnat de către inculpat - care a fost completat de reprezentantul părții civile cu datele care i-au fost indicate de către persoana care îl insotea pe inculpat . Ulterior, la momentul prezentării la bancă, biletul la ordin a fost refuzat pentru vicii de formă, conform raportului procesat din data de 17.07.2013 de Banca Italo – Romenă pentru motivul " IBAN ordonator invalid " .
După ce biletul la ordin a fost refuzat la plată reprezentantul societății a luat legătura cu inculpatul care l-a asigurat că va primi un alt bilet la ordin, iar la circa o saptamana, prin intermediul persoanei cu numele " E. " a primit un alt bilet la ordin ., pe care inculpatul a menționat, ca dată scadentă, data de 19.07.2014 în loc de 19.07.2013, împrejurare care a determinat ca acesta să nu poată fi onorat de către bancă.
Ulterior, N. P. a luat din nou legătura cu inculpatul care i-a relatat că din punctul lui vedere nu este nicio problemă că există un contract și că diferența este prin biletul la ordin.
Grâul achiziționat de la . a fost vândut de . persoanei fizice M. R. M., iar acesta a fost valorificat la un siloz din Băilești la un preț mai mic decât cel cu care fusese achiziționat, astfel cum rezultă din facturile și chitanțele depuse la dosarul de urmărire penală .
Deși inculpatul a susținut că data scadentă menționată pe cel din urmă bilet la ordin, respectiv 19.07.2014 a fost data convenită de părți, instanța reține că această apărare nu poate fi reținută fiind infirmată atât de depoziția reprezentantului legal N. P. cât și din mențiunile din contractul încheiat de către părți, mentionarea unei asemenea date pe biletul la ordin fiind un mijloc fraudulos folosit pentru neonorarea obligatiei de achitare a diferentei pentru marfa incasata.
2. În cursul aceleiași luni – respectiv iulie 2013, inculpatul M. R. M. a luat legătura cu partea civilă U. V. și a achiziționat de la acesta inițial cantitatea de 28.020 kg grâu prin intermediul numitului Trană E. la un preț de achiziție mai mare decât prețul pieței, iar apoi, la data de 24.07.2013 cantitatea de 34.920 kg, tot la un pret mai mare decat pretul pietii .
Pentru prima livrare făcută prin intermediul numitului Trană E., inculpatul a asigurat partea civila că va primi banii, iar la sugestia acestuia a fost întocmită factura cu datele indicate de către inculpat. Cea de-a doua livrare a fost făcută inculpatului personal, stabilindu-se ca plata să se facă în câteva zile . Cu această ocazie, inculpatul i-a cerut părții civile să semneze în alb o dispoziție de plată și un borderou de achiziție, solicitându-i să ii dea o copie de pe actul de identitate și de pe certificatul de producător, relatându-i că actele sunt necesare pentru transportul graului .
Ulterior aceste documente au fost prezentate de inculpat organelor de poliție cu toate datele completate, inclusiv cu date care atestau că a fost achitată contravaloarea cantității de grâu cumpărate. Potrivit declarațiilor inculpatului aceste documente au fost completate de Trană E. și au fost semnate de el, după completare .
Din declarațiile părții civile U. V. rezultă că a incercat să ia legătura în repetate rânduri cu inculpatul pentru a i se achita contravaloarea mărfii, insă inculpatul a invocat diverse motive pentru a justifica imposibilitatea plății, care au culminat cu trimiterea unor SMS – uri de intimidare și amenințare relatându-i ca a semnat pe borderou si pe dispozitia de plata . În acest sens, relevant este procesul-verbal de redare a mesajelor primite de către partea civilă - fila 144 dosar de urmărire penală.
Inculpatul a avut o poziție oscilanta, afirmand initial că a facut plata, ulterior a fost de acord cu prejudiciul părții civile, iar în faza de judecată a revenit la poziția inițială.
Grâul achiziționat a fost vândut către persoana fizică M. R. M. și ulterior către un siloz din Băilești la un pret mai mic decat cel de achizitie.
3. În cursul lunii iulie 2013 inculpatul M. R. M. a contactat-o telefonic pe partea civilă V. Ș. căreia i s-a prezentat ca fiind patronul unei societăți care cumpără cantități mari de cereale și i-a propus un preț mai mare decât pretul pietei de la acea dată. În acest sens, inculpatul s-a prezentat la data de 17.07.2013 la domiciliul părții civile, au stabilit să ii vanda cantitatea de aproximativ 65 tone grau cu pretul de 0,6 lei /kg . Au fost întocmite contractele nr. 07 și 08 din 17.07.2013, contracte care au fost semnate de către părți, inculpatul semnând în calitate de reprezentant al ., a fost cântărită cantitatea de grâu și încărcată, plata urmând a se face în aceeași zi . La momentul la care se aflau la siloz unde au fost cantarite din nou tirurile, inculpatul i-a achitat părții civile suma de 170 milioane lei vechi, diferența în cuantum de 216 milioane lei vechi urmând a fi achitată în 3 zile . Cu aceeași ocazie inculpatul i-a înmânat părții civile mai multe documente – borderouri de achiziții și dispoziții de plată, completate de o persoană care îl însoțea, respectiv "E. " și semnate de inculpat după completare, pe care l-a pus să le semneze, spunându-i că semnează pentru grâul livrat și i-a înmânat un exemplar al acestora – aspecte ce rezultă din declarația părții civile și din cea a inculpatului care a relatat că ,deși documentele au fost completate de Trană E. ,el le-a semnat după completare .
Ulterior, partea civilă a efectuat demersuri pentru recuperarea sumei ramase de achitat, ocazie cu care a constatat că inculpatul nu mai poate fi contactat telefonic, a incercat să identifice sediul societății, aflând că la acea adresă nu este societatea cu care a contractat și că înainte a avut sediul o farmacie . De asemenea, partea civilă, interesându-se la mai multe persoane a aflat că documentele pe care le-a semnat atestau că s-a făcut întreaga plată, fiind astfel indusă în eroare, aspect ce rezultă și din declarația martorului V. F. .
Inculpatul în declarațiile inițiale date a recunoscut achiziționarea cantității de grâu de la cele două părți civile persoane fizice, invocând că a achitat contravaloarea acesteia. Ulterior, în faza de urmărire penală inculpatul a revenit la poziția inițială și a precizat că recunoaște învinuirile aduse în acest sens și este de acord cu acoperirea prejudiciului către acestea, pentru ca ulterior sa revina la declaratiile initiale și să afirme ca a achitat intreaga contravaloare a graului achizitionat.
Instanța de fond nu a reținut apărarea inculpatului în sensul că a fost achitată întreaga contravaloare a cerealelor achizitionate de la cele două persoane fizice, deoarece susținerile acestuia au fost infirmate atât de declarațiile părților civile, declaratiile martorului V. F. și de procesul – verbal de redare a mesajelor primite de către partea civilă U. V. de la inculpat fila 144 dosar .
Față de stare de fapt anterior prezentată în speță, instanța de fond a reținut că este vorba de neexecutarea unor contracte privind achizitionarea unor cantitati de grâu. Neexecutarea unui obligații contractuale constituie infracțiunea de înșelăciune în situația în care este dovedită folosirea unor manopere dolosive la momentul încheierii contractului din care rezultă lipsa intenției de a executa contractul din partea debitorului obligației .
În cadrul criteriilor pentru evaluarea intenției în cazul infracțiunii de înșelăciune prevăzută în art. 215 alin. (3) C. pen. se înscriu conduita persoanei acuzate în legătură cu alte contracte, măsurile luate pentru respectarea clauzelor contractuale sau pentru efectuarea plății, coerența măsurilor cu scopul urmărit, atitudinea față de respectarea normelor care guvernează domeniul în speță, rulajul mărfurilor sau al încasărilor, precum și caracterul diferit sau consecvent al conduitei persoanei acuzate față de faptele din cauza dedusă judecății, alături de elementele determinante pentru încheierea contractului, cunoașterea de către părțile contractante a modului în care se va desfășura contractul, a momentului și a modului în care se va face plata, existența unor împrejurări imprevizibile. În speță, instanța de fond a apreciat că reaua – credință a inculpatului și faptul că acesta a actionat în mod premeditat, urmărind încă de la început să nu achite în totalitate contravaloarea cantităților de grâu achiziționate, inducând și menținând în eroare părțile civile cu privire la modalitatea de plată, folosind mijloace frauduloase – înmânarea unui bilet la ordin cu date eronate urmată de emieterea unui alt bilet la ordin cu dată scadenta 19.07.2014, determinarea persoanelor fizice să semneze documente in alb sau completate cu date care atestă în mod nereal efectuarea plății, relatându-le că sunt doar documente necesare - la momentul livrării mărfii, rezultă din următoarele aspecte:
- inculpatul a acționat în calitate de reprezentant al ., societate care nu are în obiectul de activitate principal comert cu cereale ci comercializarea de produse farmaceutice, din anul 2012 aceasta societate nu a mai desfășurat activități specifice obiectului de activitate și nu a mai avut angajați, pentru comertul cu cereale societatea nu are spații de depozitare și mijloace de transport – astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul de urmărire penală., inculpatul o ofertat si achizitionat cereale la un pret mai mare decat pretul pietei, le-a vândut în aceeași zi către persoana fizică M. R. M. si apoi la ., la un pret mai mic decat cel cu care le achizitionase, a primit contravaloarea cerealelor vândute însă a refuzat să efectueze plata către părțile civile, atitudinea ulterioară a inculpatului de a adresa amenintări la adresa părții civile U. V. în momentul în care i s-a solicitat să facă plata, emiterea unui bilet la ordin către partea civilă . pentru diferenta contravaloare marfă cu o dată scadenta in anul 2014 cu intenția de a nu efectua plata în conditiile in care un alt bilet la ordin fusese – înmânat de către inculpat și procesat la data de 17.07.2013 la bancă fusese refuzat pentru cod IBAN invalid.
Instanța de fond a rețiur că inculpatul a profitat de împrejurările în care au fost încheiate contractele, de necunoașterea de către părțile civile – persoane fizice a aspectelor ce tin de intocmirea documentelor pentru incheierea si executarea unor asemenea contracte cu intenția vădită de a nu mai efectua plata, determinându-le să semneze acte care atestă, în mod nereal că a fost făcută plata . Este relevantă în acest sens, situatia părții civile V. Ș., persoană care are 10 clase, care nu cunoaște ce reprezintă dispoziții de plată sau borderou de achiziții și care are probleme medicale, suferind un accident .
ÎN D., prima instanță a constatat că fapta inculpatului M. R. Mihaiță, care, în cursul lunilor iulie – august 2013, în mod repetat și premeditat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu intenție, a indus în eroare părțile civile ., U. V. și V. Ș. cu ocazia încheierii și derulării unor contracte de vânzare – cumpărare cereale - privind modalitatea în care se va efectua plata, prin mijloace frauduloase – înmânarea, respectiv emiterea unor documente de plată cu date incorecte sau determinarea persoanelor fizice să semneze documente al căror conținut nu era cunoscut și care atesta în mod nereal efectuarea plății profitând de situația acestora si de increderea pe care i-au acordat-o, urmărind încă de la început neonorarea obligației de plată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin . 1, 2 și 3 C.p cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p.
În cauză s-au reținut dispozițiile art 37 lit. a C.p, faptele fiind săvârșite în timpul termenului de încercare stabilit conform sentinței penale nr. 25 din 23.02.2011 a Judecătoriei Filiași, definitivă prin decizia penală nr. 213 din 01.02.2012 a Curții de apel C., prin care a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare .
La alegerea pedepsei, precum și la individualizarea cuantumului acesteia, instanța de fond, conform art. 72 C.p., a avut în vedere pericolul social concret al faptelor săvârșite, determinat atât de modul de producere cât și de importanța valorilor sociale ocrotite și persoana inculpatului. Pentru considerentele de mai sus, având în vedere disp. art. 52 alin. 2 C.p., respectiv scopul pedepsei constând în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, precum și pentru reeducarea condamnatului care a sfidat regulile de drept și de conviețuire socială prin săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa,s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3 C.p cu aplicarea art 41 alin. 2 C.p și art 37 lit. a C.p.
Având în vedere că faptele au fost săvârșite în timpul termenului de încercare de 3 ani stabilit conform sentinței penale nr. 25 din 23.02.2011 a Judecătoriei Filiași, definitivă prin decizia penală nr. 213 din 01.02.2012 a Curții de A. C. ( prin care a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare), în baza art. 83 C.p. prima instanță a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare și a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa de 3 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani închisoare .
În ceea ce privește stabilirea și aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 CP pe durata prevăzută de art. 71 CP, instanța de fond, față de jurisprudența C.E.D.O. și principiul proporționalității, în raport de natura infracțiunii, modul și împrejurările de comitere, dar și persoana inculpatului, a apreciat că este proporțională și justificată numai interdicția drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza a II a și lit. b CP, respectiv interdicția dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau funcții elective publice și interdicția dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
În ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune prev. de art 215 alin. 1,2 și 3 C.p cu aplicarea art. 37 lit. a C.p – parte civilă M. A. -, instanța de fond, în baza art . 11 pct. 2 lit. a rap. la art 10 lit. d C.p.p., a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea acestei infracțiuni, apreciind că nu sunt întrunite elementele constitutive sub aspectul laturii obiectiv .
În acest sens s-a reținut că potrivit declarațiilor părții civile M. A. în luna noiembrie 2011, în baza unei înțelegeri pe care a avut-o cu inculpatul i-a cesionat acestuia 10 părți sociale ale . și l-a numit administrator, modificare înregistrată la Oficiul Registrului Comertului. Ulterior, cei doi au stabilit ca partea civilă să cesioneze inculpatului toate părțile sociale ale societății pentru suma de 51.000 lei. Partea civilă a învederat că au fost încheiate acte privind cesionarea în totalitate a părților sociale insă actele nu au mai fost depuse la registrul comertului . De asemenea, partea civilă a învederat că în actele încheiate nu s-a stipulat că suma de 51.000 lei reprezintă sumă pe care inculpatul urma să o achite pentru primirea părților sociale și a fost o înțelegere verbală cu acesta . Au fost emise două bilete la ordin în care la rubrica emitent apare numele unei societăți ., iar la rubrica " la ordinul " apare numele de M. L. – soțul părții civile, bilete la ordin care au fost refuzate la plata intrucat semnatura nu corespunde cu specimenul, lipsa de mandat a semnatarului .
Partea civilă a arătat instanței că s-a simțit indusă în eroare întrucât i s-au dat două bilete la ordin care nu au fost onorate, că a rămas acționar majoritar al farmaciei care nu mai există.
Potrivit disp. art 215 C.p una dintre condițiile cerute pentru a fi reținută săvârșirea unei asemenea infracțiuni o constituie existența unei pagube care să se fi produs efectiv. În speță, având în vedere că nu a avut loc cesiunea părților sociale, prima instanța a apreciat că nu s-a produs o pagubă efectivă pentru a fi reținută infracțiunea de înșelăciune.
Pe de altă parte, prima instanța a apreciat că nu poate fi vorba de o inducere în eroare a părții civile atâta vreme cât aceasta a acceptat ca biletele la ordin să fie emise de către o societate la care inculpatul era administrator, pe numele soțului ei, deși potrivit propriilor declarații, cesiunea de părți sociale viza două persoane fizice, respectiv inculpatul și partea civilă .
Cu privire la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prev. de art. 290 C.p cu aplicarea art . 41 alin. 2 C.p și art 37 lit. a C.p, instanța de fond a dispus de asemenea achitarea, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiuni, sub aspectul laturii obiective neexistând nici o acțiune a inculpatului M. R. M. asupra înscrisurilor indicate care să se circumscrie noțiunilor de „contrafacere a scrierii sau a subscrierii sau de alterare a înscrisurilor în orice mod”.
Astfel, astfel cum s-a statuat în doctrină și în practica judiciară, contrafacerea ( plăsmuirea, ticluirea) este modalitatea de falsificare a unui înscris constând în reproducerea, prin imitare, a obiectului falsificat. Contrafacerea poate privi scrierea ( conținutul înscrisului ) sau subscrierea ( semnătura). Alterarea, este modalitatea de falsificare a unui înscris prin modificarea în sens material a acestuia ( de exemplu, prin efectuarea unor adăugiri, ștersături, modificări în înscris), or în speță nu se constată niciuna din aceste acțiuni ale inculpatului M. R. M., menționarea unor date care nu corespund adevarului în cuprinsul unor înscrisuri sub semnătură privată nu constituie în opinia instanței elementul material al infracțiunii prev. de art. 290 C.p.
Instanța de fond a reținut că inculpatul M. R. M. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 C.p cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. În cuprinsul actului de sesizare s-a menționat că inculpatul a emis biletele la ordin către partea civilă . pe primul a înscris, în mod eronat, codul IBAN al ordonatorului pentru a fi refuzat la plată, iar pe al doilea a înscris, în mod intenționat, data scadentă 19.07.2014 în loc de 19.07.2013 .Ulterior, prin precizarea depusă, urmare solicitării instanței de judecată nu au fost menționate aceste fapte ca făcând parte din actele materiale pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Față de descrierea acestor fapte în actul de sesizare și precizările ulterioare, instanța apreciază că nu a fost sesizată cu aceste acte materiale .
Aceeași este situația și în cazul biletelor la ordin înmânate puse la dispoziție părții civile M. A., care au fost refuzate pe motivul că semnătura nu corespunde cu specimenul, biletul la ordin RZBR3AK_ din 08.02.2012, respectiv lipsa de mandat a semnatarului, biletul la ordin RZBR3AK nr._ din aceeași dată.
Instanța de fond a reținut că și în situația în care s –ar reține că prin modalitatea în care au fost descrise aceste fapte în rechizitoriul există o sesizare a instanței cu privire la acestea fapte ca acte materiale în cadrul infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în cauză lipsește elementul material al acestei infracțiuni astfel cum acesta este prevăzut în art . 290 C.p rap. la art 288 C.p, respectiv o contrafacere a scrierii sau subscrierii.
Cu privire la facturile chitanțele nr. 0100/12.07.2013, 0101/15.07.2013, 0102/15.07.2013, 0103/26.07.2013, 0104 / 26.07.2013, 0105 din 26.07.2013 și facturile nr. 0251/12.07.2013, 0252 din 15.07.2013, 0253/15.07.2013, 0254/26.07.2013, 0255/26.07.2013 și 0256 din 26.07.2013 (despre care s-a reținut că au fost întocmite în mod nereal pentru a justifica gestiunea societății și pe de altă parte posesia mărfii în calitate de persoană fizică, instanța de fond a reținut de asemenea că nu s-a realizat nici o contrafacere a scrierii sau subscrierii de către inculpat pentru a fi reținută infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată. De altfel, aceste înscrisuri au fost găsite în mașina inculpatului și nu există probe din care să rezulte folosirea lor sau încredințarea unei alte persoane pentru a fi folosite.
De asemenea borderourile de achiziții nr. 1/17.07.2013 și 2/17.07.2013 și dispozițiile de plată aferente și borderoul de achiziție nr. 3 și dispoziția de plată nr. 3 din 24.07.2013, documente justificative care se întocmesc de persoana care efectuează aprovizionarea cu bunuri de pe piata taraneasca de la producătorii individuali, respectiv de persoana care se ocupă de compartimentul financiar –contabil – în cazul dispozițiilor de plată nu cuprind o contrafacere a scrierii sau subscrierii iar atestarea de către inculpat prin semnătură a unor date nereale cu privire la efectuarea întregii plăți pentru cerealele achiziționate de la persoanele fizice nu se circumscrie elementului material al infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată.
De altfel, instanța de fond a apreciat că în ceea ce privește dispozițiile de plată acestea nu sunt completate în totalitate, respectiv nu poartă semnătura casierului, semnătură care să ateste că într-adevăr a fost efectuată plata menționată în cuprinsul lor, nefiind apte să producă consecințe juridice.
Față de acestea, atestarea prin semnătură de către inculpat a unor date nereale în cuprinsul documentelor menționate, reprezintă doar mijloace frauduloase pentru inducerea și menținerea în eroare a părților civile.
În ceea ce privește acțiunile civile exercitate de părțile civile ., U. V. și V. Ș., prima instanță, potrivit dispozițiilor art 14 rap. la art 346 C.p.p le-a admis, obligându-l pe inculpat să achite acestora sumele solicitate, în speță fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale: fapta ilicită - infracțiunea săvârșită, prejudiciul – suma de bani reprezentând diferenta contravaloare marfa achiziționată de către inculpat -, prejudiciul cert și nereparat încă, dovedit cu probele administrate în cauză, legătura de cauzalitate directă dintre fapta ilicită și prejudiciul produs, vinovăția sub forma intenției directe.
Instanța de fond a respins însă acțiunea civilă formulată de partea civilă, M. A., constatând că nu a fost produsă nici o pagubă, neeexistând deci un prejdiciu care să fie recuperat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel atât P. DE PE L. J. S., cât și inculpatul M. R. M., precum și de partea civilă M. A..
Parchetul de pe lângă J. S. a solicitat desființarea în parte a sentinței și, în rejudecare, înlăturarea aplicării art. 83 din vechiul Cod Penal în privința pedepsei de 1 an închisoare, suspendată condiționat, motivând că suspendarea a fost anulată printr-o hotărâre ulterioară, care vizează o infracțiune concurentă cu aceea din prezenta cauză, fiind deci aplicabile dispozițiile art. 85 din vechiul Cod Penal; pentru legea mai favorabilă, s-a solicitat să fie reținute dispozițiile Codului penal anterior, față de regimul juridic al infracțiunii continuate, iar nu al concursului de infracțiuni, defavorabil inculpatului, în acordul cu prevederile noului Cod Penal. S-a solicitat înlăturarea achitării inculpatului pentru inf. prev. de art. 290 din vechiul Cod Penal și pronunțarea unei soluții de condamnare, arătând că, în cauză s-a probat că inculpatul a falsificat borderourile de achiziție și dispozițiile de plată prin consemnarea mențiunii false a achitării integrale a prețului, solicitând să se stabilească pedeapsa rezultantă, conform prevederilor art. 34 din vechiul Cod Penal raportat la art. 36 din vechiul Cod Penal în privința infracțiunilor judecate prin sentința penală nr. 3725/2012, în final cu aplicarea unui spor față de pluralitatea de infracțiuni.
Partea civilă M. A. a arătat că înscrisul depus la dosar atestă că declararea apelului s-a făcut în termen, declarația de apel fiind comunicată instanței prin poșta electronică. S-a arătat că este dovedită infracțiunea de înșelăciune și în dauna sa, deoarece inducerea în eroare s-a realizat prin predarea biletului la ordin de către inculpat, partea civilă având reprezentarea că tranzacția a fost încheiată, ceea ce a determinat-o să predea stocul de marfă aflat în farmacie (medicamente), inculpatul fiind cel care le-a comercializat și a încasat prețul; în consecință, s-a solicitat condamnarea inculpatului și obligarea la plata despăgubirilor solicitate de partea civilă.
Inculpatul a solicitat desființarea sentinței și, în rejudecare, aplicarea prevederilor codului penal anterior, ca lege mai favorabilă, precum și a prevederilor art. 85 din Cpdul penal anterior, solicitând să se stabilească o pedeapsă rezultantă în raport de toate infracțiunile concurente, judecate prin hotărâri diferite, în conformitate cu dispozițiile art. 36 rap la art. 34 din vechiul Cod Penal, dar fără aplicarea unui spor, apreciind că durata pedepselor aplicate în cauză este corespunzătoare pericolului social concret al faptelor. În privința infracțiunii prev de art. 290 Cod Penal, a solicitat menținerea soluției de achitare pronunțată de instanța de fond, cu motivarea că nu s-au produs consecințe pentru ca înscrisurile sub semnătură privată să permită reținerea infracțiunii de fals, prejudiciile produse în patrimoniul părților civile fiind rezultatul infracțiunilor de înșelăciune cu bilete la ordin, aceste instrumente de plată nefiind reținute ca fiind falsificate prin actul de trimitere în judecată.
Examinând apelurile formulate în cauză, C. reține:
În privința admisibilității apelurilor declarate, se constată că apelul inculpatului și al parchetului au fost exercitate în termenul prevăzut de lege, însă în privința apelului declarat de partea civilă M. A. a fost invocată excepția tardivității formulării apelului, raportat la dispozițiile art. 363 alin. 3 din vechiul Cod Procedură Penală.
În acest sens se reține că sentința apelată a fost pronunțată la data de 23 ianuarie 2014, partea civilă fiind reprezentată la dezbateri de apărătorul ales, conform dispozițiilor art. 174 alin. 1 din vechiul Cod Procedură Penală, astfel că apelul trebuia exercitat în termenul de 10 zile, care expira la data de 03 februarie 2014; ori, la dosarul cauzei cererea de apel a părții civile a fost înregistrată la 10 februarie 2014, partea depunând în cauză un extras din care rezultă că s-a înaintat un mesaj prin poșta electronică către J. S. la 02 februarie (fila 74 din dosarul de apel), care, în opinia sa atestă că termenul de apel nu se epuizase.
Trebuie reținut însă că, în materia calculării termenelor procedurale, sunt aplicabile dispozițiile art. 186, 187 vechiul Cod Procedură Penală, conform cărora înscrisul care atestă efectuarea în termen a unui act procedural trebuie să poarte dată certă; în speță, declarația de apel are ca dată certă data înregistrării la instanța de fond, de 10 februarie 2014, iar sarcina probei declarării apelului anterior acestei date trebuia să se realizeze în condițiile art. 187 alin.1, respectiv prin „recipisa oficiul poștal servește ca dovadă a datei depunerii actului”. Aceleași dispoziții sunt reglementate și de art. 270 alin. 1 din noul Cod Procedură Penală, astfel că, în absența acestor dovezi, apelul declarat de partea civilă după împlinirea termenului de 10 zile, constituie un apel tardiv formulat, urmând a-i fi aplicate dispozițiile art. 421 pct. 1 lit. a noul Cod Procedură Penală.
În privința fondului cauzei, probatoriul administrat confirmă situația de fapt reținută în rechizitoriu, sub aspectul tranzacțiilor frauduloase încheiate de inc. M. R. M., în calitate de reprezentant (administrator) al .., cu următoarele părți:
a) contractul încheiat de .. cu S.C. A. B. S.R.L. nr. 49/12 iulie 2013, având ca obiect achiziția de cereale, pentru care inculpatul a plătit numerar suma de 15.000 RON, iar pentru diferența de preț, în valoare de 81.329,14 RON a emis biletul la ordin ., refuzat la plată la data de 17 iulie 2013, întrucât codul e-ban era greșit consemnat; ulterior, inculpatul a emis biletul la ordin ., înscriind mențiuni eronate (data scadenței 19 iulie 2014, față de data reală de 19 iulie 2013), în scopul de a evita transferarea prețului în contul vânzătorului.
Cerealele achiziționate (grâu în cantitate de 120 to.) au fost valorificate de către inculpat prin crearea unui circuit financiar, respectiv .. vinde persoanei fizice M. R., la prețul de 0,90 lei/kg. față de prețul de achiziție de 0,700 lei/kg., după care, persoana fizică vinde la S.C. CONSULTING TRANSEURO S.R.L. la prețul de 0,65 lei/kg., tranzacții încheiate în aceeași zi cu achiziția.
b) contractul încheiat între .. și partea civilă U. V., având ca obiect achiziția de grâu în cantitate de 62,94 to., la prețul de achiziție 0,72 lei/kg., din care nu s-a achitat nimic vânzătorului, acesta fiind prejudiciat cu suma de 44.600 RON.
c) contractul încheiat între .. și partea civilă Vevriță Ș., având ca obiect achiziția de grâu la prețul de achiziție 0, 72 lei/kg., din care s-a achitat vânzătorului suma de 17.000 RON, acesta fiind prejudiciat cu valoarea de 21.600 RON reprezentând diferența de preț.
S-a reținut că, pentru aceste ultime două tranzacții din 17 și 24 iulie 2013, inculpatul a întocmit borderourile de achiziție nr. 1 și 2/17 iulie 2013 și nr. 3 din 24 iulie 2013, precum și dispozițiile de plată nr. 1 și 2/17 iulie 2013 și nr. 3 din 24 iulie 2013, în care se menționa în fals că prețul s-a achitat integral.
Această situație de fapt întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de înșelăciune în convenții săvârșită prin mijloace frauduloase (bilete la ordin în cazul faptei săvârșită față de p. civ. S.C. A. B. S.R.L. și, respectiv borderourile de achiziție și dispozițiile de plată în cazul faptelor săvârșite față de părțile civile V. Ș. și U. V.), în modalitatea continuată, infracțiune prev de art. 215 alin.1, 2 și 3 din Codul penal anterior, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal anterior, dar și ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev de art. 290 din vechiul Cod Penal cu aplic. art. 41 alin. 2 din vechiul Cod Penal (prin falsificarea borderourilor de achiziție și dispozițiilor de plată din 17 și 24 iulie 2013).
Astfel, în privința infracțiunii de înșelăciune, instanța de fond a reținut în mod corect că inculpatul a determinat pe părțile civile să încheiere contractele de vânzare-cumpărare de cereale prin inducerea în eroare asupra unui element esențial al contractului, prețul, respectiv inculpatul creând convingerea părților contractante că va plăti nun preț superior celui de piață, respectiv prețul de 0,707 lei/kg. în cazul S.C. A. B. S.R.L. și respectiv 0,72 lei/kg. în cazul părților civile Vevriță Ș. și U. V., față de prețul obișnuit, de 0,65 lei/kg., valoare la care cerealele au fost valorificate de inculpat.
Totodată, se reține în privința infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată că, prin adresa nr. 1132/P/2013 din 01.11.2013 (filele 41, 42 dosar fond), parchetul a precizat fapta dedusă judecății, în sensul că a indicat că inf. prev de art. 290 Cod Penal rezidă în întocmirea borderourilor de achiziție și a dispozițiilor de plată nr. 1, 2 din 17.07.2013 și nr. 3 din 24 iulie 2013, dar și în falsificarea chitanțelor nr. 100/12.07.2013, 101, 102 din 15 iulie 2013, 103, 104, 105 din 26 iulie 2013 și a facturilor nr. 251 din 12.07.2013, 252, 253 din 15 iulie 2013, 254, 255 și 256 din 26 iulie 2013, prin care inculpatul a vândut, aparent, cerealele achiziționate de .. către persoana fizică M. R..
Din evaluarea acestor înscrisuri se reține însă că formează obiectul acțiunii penale din cauză numai borderourile de achiziție și dispozițiile de plată din 14 iulie 2013 și 24 iulie 2013, înscrisuri intrinseci activității infracționale de înșelăciune, în timp ce facturile și chitanțele prin care societatea administrată de inculpat înstrăina către acesta, ca persoană fizică, cerealele în discuție, exced activității infracționale deduse judecății, deoarece tranzacția încheiată între inculpat și S.C. CONSUILTING TRANSEURO S.R.L. este reală atât în ceea ce privește cantitatea cât și în privința prețului de vânzare, iar față de societatea administrată de inculpat nu s-au efectuat cercetări pentru infracțiuni de evaziune fiscală sau de înșelăciune, în raport de aceste tranzacții.
În ce privește conținutul constitutiv al infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată astfel cum este reglementată de art. 290 din vechiul Cod Penal, se reține că legiuitorul a înțeles să incrimineze fapta de falsificare a unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile alternative arătate în art. 288, adică prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, dacă înscrisul falsificat estre folosit în vederea producerii unei consecințe juridice. Ori, din considerentele sentinței apelate se reține că prima instanță a analizat acțiunea de contrafacere, menționând că aceasta a fost interpretată în doctrină și jurisprudență ca reprezentând o acțiune de „plăsmuire ori ticluire” a conținutului înscrisului, operațiuni care implică redactarea unui conținut contrar realității, ceea ce s-a întâmplat în speță, concluzionând însă eronat că, pentru existența infracțiunii era necesar să se probeze că inculpatul a procedat la falsificarea înscrisului prin alterare, adică prin efectuarea de adăugiri, ștersături sau modificări în conținutul înscrisului, în absența acestui modus operandi infracțiunea neputând subzista.
Se reține însă că, în cauză, inculpatul a redactat borderourile de achiziție și dispozițiile de plată, plăsmuindu-le conținutul pentru a crea aparența producătoare de efecte juridice a achitării integrale a prețului datorat părților civile V. Ș. și U. V., după ce aceste părți au semnat înscrisurile în alb, profitând astfel de buna credință a vânzătorilor și lipsa de cunoștințe juridice a acestora, și obținând înscrisuri cu un conținut profund diferit față de situația reală a achitării parțiale (în cazul p. civ. V. Ș.), respectiv a neplății (în cazul p. civ U. V.) prețului.
În acest fel se constată că s-a realizat în cauză elementul material al infracțiunii prev de art. 290 din vechiul Cod Penal, deoarece enumerarea în conținutul obiectiv al infracțiunii a unor acțiuni alternative permite consumarea infracțiunii prin îndeplinirea oricăreia dintre activitățile incriminate.
Pe cale de consecință, se va proceda la condamnarea inculpatului pentru inf. prev de art. 290 cu aplic. art. 41 alin. 2 din vechiul Cod Penal și, corespunzător prevederilor art. 14 alin. 3 lit. a teza II-a din vechiul Cod Procedură Penală, se va dispune anularea următoarelor înscrisuri falsificate: borderourile de achiziție nr. 1/17.07.2013 ; 2/17.07.2013; 3/24.07.2013; dispozițiile de plată nr. 1/17.07.2013 ; 2/17.07.2013; 3/24.07.2013.
Pentru aceste considerente, criticile din apelul parchetului sunt fondate, urmând să se rețină că inculpatul M. R. M. a comis o infracțiune de înșelăciune în formă continuată prev de art. 215 alin.1,2 și 3 Cod Penal anterior cu aplic. art. 41 alin. 2 din vechiul Cod Penal și o infracțiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev de art. 290 din vechiul Cod Penal cu aplic. art. 41 alin. 2 din vechiul Cod Penal, aflate în concurs real, conform art. 33 lit. a din vechiul Cod Penal; în ceea ce privește pedepsele de aplicat, se constată că prima instanță a stabilit o pedeapsă egală cu minimul special în cazul infracțiunii de înșelăciune, C. reținând că se impune majorarea acesteia la 3 ani și 6 luni, corespunzător nivelului prejudiciilor produse și nerecuperate; similar, în cazul infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată urmează să se aplice o pedeapsă orientată către mediu, aceea de 1 an închisoare, față de pericolul social concret produs în speță, înscrisurile falsificate constituind mijloace frauduloase pentru comiterea înșelăciunii.
Se reține totodată că legea penală mai favorabilă aplicabilă pluralității de infracțiuni deduse judecății este reprezentată de codul penal anterior, întrucât acesta permite reținerea formei continuate a infracțiunii, pentru trei acte materiale săvârșite față de 3 părți civile, precum și stabilirea pedepsei rezultante pentru concursul de infracțiuni, în condiții mai favorabile inculpatului, în timp ce dispozițiile codului penal actual ar impune reținerea pluralității de infracțiuni în forma concursului (3 infracțiuni de înșelăciune și o infracțiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată), pentru care pedeapsa rezultantă ar fi stabilită prin aplicarea unui spor obligatoriu de 1/3 din totalul pedepselor aplicate infracțiunilor concurente, distinct față de pedeapsa cea mai grea aplicată uneia dintre aceste infracțiuni.
În ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune reclamată de p. civ. M. A. se constată că aceasta a reclamat oferta de cesionare a părților sociale pentru S.C. PHARMA REMEDICA S.R.L., ofertă adresată de inculpat în luna noiembrie 2011, partea civilă având calitatea de asociat unic și administrator la această societate, în schimbul sumei de 51.000 RON; partea civilă a reclamat împrejurarea că înțelegerea a fost în sensul ca inculpatul să emită 2 bilete la ordin pentru valoarea respectivă, emise de S.C. FLO & CRY S.R.L. în beneficiul soțului părții civile, care însă nu au fost onorate, deoarece semnătura trăgătorului era diferită de specimenul de semnătură deținut de unitatea bancară, astfel că, între părți nu a operat cesionarea părților sociale, iar partea civilă a rămas în continuare asociat la S.C. PHARMA REMEDICA S.R.L..
Față de această situație de fapt se reține că nu s-a încheiat un act juridic valabil, producător de consecințe juridice asupra patrimoniului celor două părți, între acestea operând numai o promisiune de încheiere a unui contract comercial, litigiul dintre părți având astfel caracter civil.
În ceea ce privește stocul de medicamente despre care partea civilă a afirmat că a fost predat inculpatului, în considerarea ofertei acestuia de a achiziționa părțile sociale ale societății, se constată că predarea s-a realizat cu acordul părților, în absența oricăror manopere dolozive de natura înșelăciunii prev de art. 215 din vechiul Cod Penal, ceea ce exclude răspunderea penală a inculpatului pentru această infracțiune.
Față de criticile de nelegalitate din apelul parchetului, în cauză urmează să se rețină că inculpatul este cunoscut și pentru alte condamnări, situația fiind următoarea: - prin sentința penală nr. 1320 din 15.05.2009 a Judecătoriei C., definitivă prin decizia penală nr. 669/30.10.2009 a Tribunalului D., a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare, cu aplic. art. 81 Cod Penal; - prin sentința penală nr. 25 din 23.02.2011 pronunțată de J. Filiași, defonitivă prin decizia penală nr. 213 din 01.02.2012 a Curții de A. C., inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare,. S-a anulat suspendarea condiționată dispusă prin sentința penală nr. 1320/2009 și, conform art. 85 rap la art. 36, 33 Cod Penal, s-a stabilit pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare, suspendată condiționat conform art. 81 Cod Penal; - prin sentința penală nr. 3725 din 29.11.2012 a Judecătoriei C., definitivă prin decizia penală nr. 2165 din 08.11.2013 a Curții de A. C., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare; în baza art. 85 Cod Penal a fost anulată suspendarea condiționată pentru pedeapsa rezultantă aplicată prin sentința penală nr. 25/2011, pedepsele fiind repuse în individualitate și contopite cu pedeapsa din cauză, în rezultanta de 3 ani închisoare, cu executare în regim de detenție; - prin sentința penală nr. 540/17.12.2012 a Tribunalului D., definitivă prin decizia penală nr. 3794/02.12.2013 pronunțată de Î.C.C.J., inculpatul a fost condamnat la pedeapsa principală de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art. 64 lit.a teza II-a, lit b și c Cod Penal, pe o perioadă de 2 ani; a fost anulată suspendarea condiționată a pedepsei aplicată prin sentința penală nnr. 25/2011 și au fost recontopite pedepsele în pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev de art. 64 lit.a teza II-a, lit b și c Cod Penal.
Față de acestea se constată că infracțiunile din prezenta cauză, săvârșite în iulie 2013 și, respectiv în perioada 12 – 24 iulie 2013, sunt concurente cu infracțiunile judecate prin sentința penală nr. 3725/2012 pronunțată de J. C. și sentința penală nr. 540/2012 pronunțată de Tribunalul D., prin fiecare dintre aceste sentințe dispunându-se anularea suspendării condiționate a pedepselor aplicate prin sentința penală nr. 1320/2009 a Judecătoriei C. și prin sentința penală nr. 25/2011 a Judecătoriei Filiași, situație în care infracțiunile deduse judecății în prezenta cauză nu au fost săvârșite în cadrul vreunui termen de încercare al suspendării condiționate, operând anularea suspendării și contopirea pedepselor conform art. 85 rap la art. 33, 36 din vechiul Cod Penal în pedepse rezultante pentru care s-a stabilit regimul de executare privativ de libertate.
În consecință, în cauză sa reținut în mod greșit starea de recidivă postcondamnatorie prev de art. 37 lit. a Cod Penal, precum și aplicarea art. 83 din vechiul Cod Penal, sens în care apelul parchetului este fondat, urmând să se desființeze în part sentința și să se rejudece cauza în acest sens.
Totodată, reținând că infracțiunile din prezenta cauză sunt concurente cu infracțiunile judecate definitiv prin sentințele penale nr. 3725/2012 a Judecătoriei C. și nr. 540/2012 a Tribunalului D., urmează să se dea eficiență prevederilor art. 36 din vechiul Cod Penal și, după repunerea în individualitate prin descontopirea pedepselor aplicate prin aceste sentințe, să se procedeze la stabilirea unei pedepse rezultante pentru întreaga pluralitate de infracțiuni, respectiv pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, la care se va adăuga un spor de 2 ani și 6 luni închisoare, în total 6 ani pedeapsă principală și 2 ani interzicerea drepturilor prev de art. 64 lit.a teza IIa, lit. b și c din vechiul Cod Penal. Întrucât inculpatul a fost reținut la 03.04.2012 în cauza soluționată prin sentința penală nr. 540/2012 a Tribunalului D. și a fost arestat preventiv în cauza prezentă, la 04.09.2013, urmează să se deducă în mod corespunzător perioada reținerii și arestării preventive, conform art. 88 din vechiul Cod Penal.
Corespunzător acestor operațiuni, se vor anula mandatele de executare a pedepsei închisorii emise în baza S.P. 3725/29.11.2012 a Judecătoriei C. și a S.P. 540 /17.12.2012 a Tribunalului D. și se va dispune emiterea unui nou mandat corespunzător.
În privința sporului aplicat la stabilirea pedepsei rezultante, conform dispozițiilor art. 34 lit. b din vechiul Cod Penal, se constată că inculpatul a comis 3 acte materiale având conținutul infracțiunii de înșelăciune și 6 acte materiale având conținutul infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte judecate în prezenta speță și are 4 condamnări anterioare pentru infracțiuni de înșelăciune la legea CEC-ului și la legea societăților comerciale, ceea ce dovedește perseverență și specializare infracțională, care necesită un regim sancționator corespunzător periculozității sociale manifestată de inculpat.
Se reține de asemenea că legea mai favorabilă pentru stabilirea pedepsei rezultante este Codul penal anterior, deoarece, potrivit prevederilor art. 39 lit. b Cod Penal actual, pedeapsa care s-ar putea aplica ar fi aceea de 3 ani și 6 luni la care se adaugă 1/3 din totalul celorlalte pedepse (14 ani și 6 luni), adică sporul de 3 ani și 10 luni, care ar conduce la o pedeapsă rezultantă de 7 ani și 4 luni.
Față de toate considerentele expuse se constată caracterul fondat al apelului declarat de parchet, urmând să fie admis și, în conformitate cu dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. a Cod Procedură Penală, să se desființeze în parte sentința și să fie rejudecată cauza conform rezolvărilor juridice de mai sus, pentru dispozițiile care nu contravin soluțiilor adoptate prin prezenta decizie urmând să fie aplicate prevederile art. 423 Cod Procedură Penală și să fie menținute.
În privința apelului declarat de inculpat – prin care acesta a solicitat reducerea pedepsei pentru infracțiunile din speță, stabilirea unei pedepse rezultante fără aplicarea unui spor – se reține caracterul nefondat, deoarece conduita antisocială a inculpatului, demonstrată de numărul mare al infracțiunilor concurente pe carte le-a săvârșit precum și atitudinea procesuală de total dezinteres privitor la înlăturarea consecințelor faptelor sale, demonstrează că o sancțiune mai redusă nu poate conduce la reinserția socială a inculpatului. Pe cale de consecință, apelul va fi respins, conform dispozițiilor art. 421 pct. 1 lit. b Cod Procedură Penală.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 2 Cod Procedură Penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de P. DE PE L. J. S. împotriva sentinței penale nr. 9 din data de 23 ianuarie 2014, pronunțată de J. S. în dosarul cu nr._, privind pe inculpatul M. R. M..
Respinge apelul declarat de inculpatul M. R. M. (deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C.) împotriva sentinței penale nr. 9 din data de 23 ianuarie 2014, pronunțată de J. S. în dosarul cu nr._, ca nefondat.
Respinge apelul declarat de partea civilă M. A. împotriva sentinței penale nr. 9 din data de 23 ianuarie 2014, pronunțată de J. S. în dosarul cu nr._, ca tardiv formulat.
Desființează în parte sentința apelată, sub aspectul laturii penale și, rejudecând:
Desface ped. totală de 4 ani închisoare în ped. de 3 ani închisoare, aplică prin prezenta cauză, și ped. de 1 an închisoare aplicată prin S.p. 25/2011 a Judecătoriei Filiași, pe care le repune în individualitate.
Înlătură aplicarea art. 37 lit. a V.C.P. și art. 83 V.C.P.
În baza art.215 alin. 1, 2, 3 V.C.P., cu aplic. art.41 alin.2 V.C.P. și art.5 N.C.P.;
Condamnă pe inc. M. R. M. la pedeapsa de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare (actele materiale din iulie 2013 în dauna p.civ. . și din perioada 12.07.2013 – 24.07.2013 în dauna părților civile U. V. și V. Ș.).
În baza art.290 V.C.P., cu aplic. art.41 al.2 V.C.P. și art. 5 N.C.P.
Condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare (actele materiale din 17.07.2013 – borderourile de achiziție nr.1/17.07.2013, nr. 2/17.07.2013 și 3/ 24.07.2013; - dispozițiile de plată nr. 1/17.07.2013, nr. 2/17.07.2013, nr.3/24.07.2013).
Constată că prin S.P. 3725/29.11.2012 pronunțată de J. C., definitivă prin D.P.2165/8.11.2013 pronunțată de C. de A. C. și prin S.P. 540/17.12.2012 pronunțată de Tribunalul D., definitivă prin D.P. 3794/2.12.2013 pronunțată de ICCJ, a fost anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin S.P. 25/2011 a Judecătoriei Filiași.
Descontopește pedepsele rezultante aplicate prin S.P. 3725/2012 pronunțată de J. C. și prin S.P. 540/2012 pronunțată de Tribunalul D., în pedepsele componente, pe care le repune în individualitate.
Menține anularea suspendării condiționate pentru pedepsele de: - 6 luni închisoare, aplic. prin S.P. 1320/15.05.2009 a Judecătoriei C., definitivă prin D.P. 669/30.10.2009 pronunțată de Tribunalul D.; - 1 an închisoare, aplic. prin S.P. 25/23.02.2011 a Judecătoriei Filiași, definitivă prin D.P. 213/1.02.2012 pronunțată de C. de A. C., astfel cum s-a dispus prin S.P. 25/2011 a Judecătoriei Filiași și prin S.P. 3725/2012 a Judecătoriei C., respectiv prin S.P. 540/2012 a Tribunalului D..
Constată caracterul concurent al infracțiunilor deduse judecății în prezenta cauză cu infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul prin S.P.3725/2012 pronunțată de J. C. și prin S.P. 540/2012 pronunțată de Tribunalul D..
În baza art.36 alin.1, 34 al.1 lit.b, 33 lit.a, art.35 V.C.P. cu aplic. art.5 N.C.P. și art.40 V.C.P. cu aplic. art.5 N.C.P.;
Contopește pedepsele de 3, 6 ani închisoare și 1 an închisoare, aplicate în prezenta cauză, cu pedepsele de: - 3 ani închisoare, aplic. prin S.P. 3725/2012 a Judecătoriei C. pentru o inf. prev. de art.215 alin. 1, 2,3 V.C.P. cu aplic. art.41 al.2 V.C.P.; - 2 ani închisoare și 2 ani ped. complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b și c V.C.P., aplic. ptr. o infracțiune prev. de art. 26 V.C.P. rap. la art.280/1 din Lg. 31/1990; - 3 luni închisoare aplic. ptr. o infracțiune prev. de art. 134 din Legea 295/2004, aplicate prin S.P. nr. 540/2012 a Tribunalului D.; - 1 an închisoare, aplic. ptr. o infracțiune prev. de art. 84 pct. 2 din Lg. 59/1934, cu aplic. art. 41 al.2 V.C.P., prin S.P. 25/2011 a Judecătoriei Filiași ; - 6 luni închisoare, aplic. ptr. o infr. prev. de art. 181 V.C.P. prin S.P. 1320/2009 a Judecătoriei C., în ped. rezultantă principală de 3 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 2 ani și 6 luni închisoare, și ped. rezultantă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b și c V.C.P. pe o durată de 2 ani.
Dispune ca inc. M. R. M. să execute pedeapsa rezultantă de 6 (șase) ani închisoare și 2 ( doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b și c V.C.P.
Anulează mandatele de executare a pedepsei închisorii emise în baza S.P. 3725/29.11.2012 a Judecătoriei C. și a S.P. 540 /17.12.2012 a Tribunalului D. și dispune emiterea unui nou mandat corespunzător.
Deduce din pedeapsa rezultantă perioada reținerii de la 3.04.2012 (24 ore), conform S.P. 540/2012 a Tribunalului D. și arestarea preventivă din prezenta cauză de la 4.09.2013, la zi.
Dispune anularea următoarelor înscrisuri falsificate: borderourile de achiziție nr. 1/17.07.2013 ; 2/17.07.2013; 3/24.07.2013; dispozițiile de plată nr. 1/17.07.2013 ; 2/17.07.2013; 3/24.07.2013.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Obligă apelantul inculpat la plata a 350 lei cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu, iar pe apel. p.civ. M. A. la plata a 60 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Iulie 2014.
Președinte, Judecător,
M. C. G. A. M. S.
Grefier,
F. U.
Red. Jud. M. C. G.
Jud. fond: L. M. P.
Dact. 2 ex./A.T.
| ← Neglijenţa în serviciu. Art.249 C.p.. Decizia nr. 927/2014.... | Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 974/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
