Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 126/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 126/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 12-04-2013 în dosarul nr. 126/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR. 126
Ședința publică de la 12 aprilie 2013
PREȘEDINTE G. V.- judecător
C. Ș.- judecător
Grefier B. D.
M. Public reprezentat prin procuror A. G. din cadrul
D.I.I.C.O.T. – S. T. C.
***
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 29 martie 2013, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect soluționarea apelurilor declarate de D.I.I.C.O.T. – S. T. C. și inculpații N. M., S. P., F. C. M., D. M., M. A. V., N. M. și C. C. împotriva sentinței penale nr. 408 din data de 20 septembrie 2011 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ .
CURTEA,
Asupra apelurilor de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
P. sentința penală nr. 408 din data de 20 septembrie 2011 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, a fost respinsă cererea de disjungere a cauzei în ceea ce îl privește pe inculpatul M. A. V., ca nefondată.
S-a înlăturat aplicarea disp. art. 37 lit. a și b Cp. referitor la același inculpat.
În baza art. 20 Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 5 Cp. a fost condamnat inculpatul M. A. la pedeapsa de 6 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c Cp. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 292 Cp. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. 289 Cp. a fost condamnat inculpatul M. A. la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 43 din Legea 82/1991 rap. la art. 289 Cp. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare.
A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 659 din 4 octombrie 2004 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/P/2001, definitivă prin decizia penală nr. 3349/25.05.2006 a ICCJ în următoarele pedepse componente: în pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. 1, 2, 5 Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2, art. 74, 76 Cp. și art. 80 Cp., în pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. 1, 2 Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp., art. 74 și art. 76 lit. c Cp. și art. 80 Cp. în pedepsele de câte 5 luni închisoare pentru fiecare din cele 3 infracțiuni prev. de art. 13 din Lg. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp., art. 13 Cp., art. 74 și art. 76 Cp. și art. 80 Cp., în pedeapsa de 2 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 31 alin. 2 rap. la art. 290 Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp., art. 74, 76 și art. 80 Cp. și în pedeapsa de 2 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 290 Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp., art. 74, 76 și art. 80 Cp.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 cod penal și art. 35 cod penal, au fost contopite aceste pedepse repuse în individualitatea lor cu pedepsele aplicate în prezenta cauză urmând ca inculpatul M. A., fiul lui M. și N., născut la data de 04.02.1949 în Drobeta Turnu Severin, jud. M., cu domiciliul în C., ., ., CNP –_, să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c cod penal pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c cod penal.
S-a dedus din pedeapsa rezultantă astfel stabilită, perioada executată de la 15 octombrie 2001 la 4 martie 2003 și respectiv de la 19 iulie 2006 la 07 martie 2008.
În baza art. 292 cod penal cu aplic. art. 74 lit. a, 76 lit. e cod penal a fost condamnată inculpata N. M. (fostă G.) la pedeapsa de 2 luni închisoare.
În baza art. 293 alin. 1 cod penal cu aplic. art. 74 lit. a, 76 lit. e cod penal a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 2 luni închisoare.
În baza art. 26 rap. la art. 20 combinat cu art. 215 alin. 1, 2, 5 cod penal cu aplic. art. 74 lit. a, art. 76 alin. 2 cod penal a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 33 lit. a, 34 cod penal s-a dispus ca inculpata N. M., fiica lui N. și E., născută la data de 23.05.1971 în C., cu domiciliul în C., ., .. 3, ., CNP –_, să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 861 cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 8 ani stabilit conform art.86/2 cod penal .
În baza art. 863 cod penal, pe durata termenului de încercare inculpata a fost obligată să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate, la S. de probațiune din cadrul Tribunalului D.; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință și orice deplasare ce depășește 8 zile precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de subzistență.
În baza art. 71 alin. 2 cod penal s-a dispus interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c cod penal iar în baza art. 71 alin. 5 cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
S-a atras atenția inculpatei asupra disp. art. 864 cod penal privind revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere.
În baza art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a, art. 76 lit. b cod penal, a fost condamnat inculpatul N. M. la pedeapsa de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II –a lit. b și c cod penal pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 25 cod penal rap. la art. 215 alin. 1, 2, 5 cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal și art. 74 lit. a, art. 76 alin. 2 cod penal a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c cod penal pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.p.p. s-a dispus achitarea inculpatului N. M. pentru infracțiunea de spălare a banilor prev. de art. 23 lit. b din Lg. 656/2002.
În baza art. 33 lit. a, 34 cod penal și art. 35 cod penal, s-a dispus ca inculpatul N. M., fiul lui G. și C., născut la data de 23.01.1951 în C., cu domiciliul în C., ., jud. D., fără forme legale în C., . (21), jud. D., CNP –_, să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 6 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b și c cod penal.
În baza art. 7 alin. 1 din Lg. 39/2003 cu aplic. art. 74 lit. a, art. 76 lit. b cod penal a fost condamnat inculpatul F. C. M. la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 215 alin. 1, 2 și 5 cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal și art. 74 lit. a, art. 76 alin. 2 cod penal a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 43 din Legea 82/1991 rap. la art. 289 cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal și art. 74 lit. a, art. 76 lit. e cod penal a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.p.p. s-a dispus achitarea inculpatului F. C. M., pentru infracțiunea de spălare a banilor prev. de art. 23 lit. b din Lg. 656/2002.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 și art. 35 cod penal, s-a dispus ca inculpatul F. C. - M., fiul lui Ș. și A., născut la data de 05.09.1980 în C., jud. D., cu domiciliul în C., ., jud. D., fără forme legale în C., . A, ., jud. D., CNP –_, să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c cod penal.
În baza art. 7 alin. 1 din Lg. 39/2003 cu aplic. art. 74 lit. a, art. 76 lit. b cod penal a fost condamnat inculpatul S. P. la pedeapsa de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 25 rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 5 cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal și art. 74 lit. a, art. 76 alin. 2 cod penal a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.p.p. s-a dispus achitarea inculpatului S. P., pentru infracțiunea de spălare a banilor prev. de art. 23 lit. b din Lg. 656/2002.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 și art. 35 cod penal, s-a dispus ca inculpatul S. P., fiul lui M. și A., născut la data de 18.07.1964 în C., jud. D., cu domiciliul în C., Calea Unirii, nr. 97, jud. D., CNP –_, să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c cod penal.
În baza art. 7 alin. 1 din Lg. 39/2003, cu aplic. art. 37 lit. b cod penal, art. 74 lit. a, art. 76 lit. b cod penal a fost condamnată inculpata D. M. la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
În baza 26 rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 5 cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal, art. 37 lit. b cod penal și art. 74 lit. a, art. 76 alin. 2 cod penal a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 43 din Legea 82/1991 rap. la art. 289 cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal, art. 37 lit. b cod penal și art. 74 lit. a, art. 76 lit. e cod penal a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 5 luni închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.p.p. s-a dispus achitarea inculpatei D. M., pentru infracțiunea de spălare a banilor prev. de art. 23 lit. b din Lg. 656/2002.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 și art. 35 cod penal, s-a dispus ca inculpata D. M., fiica lui M. și A., născută la data de 12.10.1960 în ., cu domiciliul în C., .. 18, ., CNP –_, să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c cod penal.
S-a înlăturat aplicarea art. 37 lit. a cod penal și s-a făcut aplicarea art. 37 lit. b cod penal privind pe inculpatul C. C..
În baza art. 7 alin. 1 din Lg. 39/2003, cu aplic. art. 37 lit. b cod penal, art. 74 lit. a, art. 76 lit. b cod penal a fost condamnat inculpatul C. C. la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 215 alin. 1, 2 și 5 cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal, art. 37 lit. b cod penal și art. 74 lit. a, art. 76 alin. 2 cod penal a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 43 din Legea 82/1991 rap. la art. 289 cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal, art. 37 lit. b cod penal și art. 74 lit. a, art. 76 lit. e cod penal a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.p.p. s-a dispus achitarea inculpatul C. C., pentru infracțiunea de spălare a banilor prev. de art. 23 lit. b din Lg. 656/2002.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 și art. 35 cod penal, s-a dispus ca inculpatul C. C., să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c cod penal.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă ANAF – București și au fost obligați în solidar inculpații N. M., Stiean P., F. C. M., C. C. și D. M. la plata sumei de 653.100 lei către partea civilă cu majorările legale aferente reprezentând TVA de plată compensat în mod ilegal prin deconturile TVA nr._/18.04.2006 (suma de 41.613 lei); decontul TVA nr._/25.07.2006 (suma de 21.733 lei); decontul TVA nr._/24.10.2006 (suma de 408.068 lei) și decontul TVA nr. 101.997/25.01.2007 (suma de 181.686 lei).
S-a constatat că . – C. a fost radiată din registrul Comerțului prin sentința nr. 475/15.03.2011 pronunțată de Tribunalul D. – secția comercială
În baza art. 445 C.p.p. s-a dispus anularea actelor falsificate de inculpați, respectiv: contractul de vânzare cumpărare nr. 7/4.02.2004; contractul de vânzare – cumpărare autentificat la BNP – G. I. sub nr. 1459/12..05.2004 încheiat între . ., actul adițional la contractul de vânzare cumpărare nr. 1459/12.05.2004; act adițional autentificat sub nr. 2423/6.09.2004, cererea către BNP G. I. nr. 2925/12.05.2004, borderourile de achiziții cereale întocmite în mod fictiv de . seriile DJWHA de la nr._ la numerele_ (vol.7 - dosar urmărire penală – filele 159 -170).
Au fost menținute măsurile asigurătorii instituite asupra autoturismului marca Daewoo . 19 Y 16 D077790 cu nr._, prin procesul verbal din 26.02.2008, precum și cu privire la autoturismul marca OPEL VECTRA cu nr. de înmatriculare_ și nr. de identificare WOLOJBF_ instituit prin procesul verbal din 5 martie 2008.
A fost obligat inculpatul M. A. – V. la 8.400 lei cheltuieli judiciare statului din care 400 lei onorariu avocat oficiu (la fond), pe inculpatul N. M., la 8.300 lei cheltuieli judiciare statului, din care 300 lei onorariu avocat oficiu (la fond) pe inculpatul C. C. la 8.800 lei cheltuieli judiciare statului din care 800 lei onorariu avocați oficiu și pe inculpații S. P., F. C., D. M. și N. M. (fostă G.) la câte 8.000 lei fiecare cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a constatat că la data de 04 martie 2010, a fost înregistrat pe rolul instanței sub nr._, rechizitoriul nr. 21 D/P/2006 al Ministerului Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism S. T. C., prin care s-a dispus trimiterea în judecată, a inculpaților:
- M. A. - V. , pentru săvârșirea infracțiunilor de: tentativă la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 20 Cp rap. la art. 215 al. 1, 2 și 5 din Cp, cu aplic. art. 37 lit. a și b Cp; fals în declarații, faptă prev. și ped. de art. 292 din Cp, cu aplic. art. 37 lit. a și b Cp; fals intelectual, faptă prev. și ped. de art. 289 din Cp cu aplic. art. 37 lit. a și b Cp. și fals la Legea Contabilității nr. 82/1991, faptă prev. și ped. de art. 43 din Legea 82/1991 rap. la art. 289 Cp, cu aplic. art. 37 lit. a și b Cp, toate în final cu aplic. art. 33 lit. a și b Cp.
- N. M. fostă G., pentru săvârșirea infracțiunilor de: fals în declarații faptă prev. și ped. de art. 292 Cp.; fals privind identitatea faptă prev. și ped. de art. 293 Cp. și complicitate la tentativă la înșelăciune faptă prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 20 combinat cu art. 215 alin. 1, 2, 5 din Cp., toate în final cu aplic. art. 33 lit. a și b Cp.
- N. M., pentru săvârșirea infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, faptă prev. și ped. de art. 7 pct. 1 Legea 39/2003, privind prevenirea și combaterea criminalității organizate; instigare la infracțiunea de înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 25 Cp rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 5 din Cp cu aplic. art. 41 alin. 2 din Cp. și spălare a banilor, faptă prev. și ped. de art. 23 lit. b din Legea 656/2002, toate în final cu aplic. art. 33 lit. a și b Cp.
- F. C. - M., pentru săvârșirea infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, faptă prev. și ped. de art. 7 pct. 1 din Legea 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate; înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 215 alin. 1, 2 și 5 din Cp cu aplic. art. 41 alin. 2 din Cp.; fals la legea contabilității, faptă prev. și ped., de art. 289 Cp. rap. la art. 43 din Legea 82/1991 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp și spălare a banilor, faptă prev. și ped. de art. 23 lit. b din Legea 656/2002, toate în final cu aplic. art. 33 lit. a și b Cp.
- S. P. pentru săvârșirea infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, faptă prev. și ped. de art. 7 pct. 1 din Legea 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate; instigare la infracțiunea de înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 25 Cp rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 5 din Cp cu aplic. art. 41 alin. 2 din Cp. și spălare a banilor, faptă prev. și ped. de art. 23 lit. b din Legea 656/2002, toate în final cu aplic. art. 33 lit. a și b Cp.
- C. C., pentru săvârșirea infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, faptă prev. și ped. de art. 7 pct. 1 din Legea 39/2003, privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, cu aplic. art. 37 lit. a Cp.; înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 215 alin. 1, 2 și 5 din Cp cu aplic. art. 41 alin. 2 din Cp și cu aplic. art. 37 lit. a Cp.; fals la Legea Contabilității faptă prev. și ped. de art. 289 Cp. rap. la art. 43 din Legea 82/1991 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp și cu aplic. art. 37 lit. a Cp. și spălare a banilor, faptă prev. și ped. de art. 23 lit. b din Legea 656/2002 cu aplic. art. 37 lit. a Cp, toate în final cu aplic. art. 33 lit. a și b Cp.
- D. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup faptă prev. și ped. de art. 7 pct. 1 din Legea 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, în final cu aplic. art. 37 lit. b Cp.; complicitate la infracțiunea de înșelăciune faptă prev. și ped. de art. 26 Cp rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 5 din Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 din Cp. în final cu aplic. art. 37 lit. b Cp. și fals la Legea Contabilității, faptă prev. și ped. de art. 289 Cp rap. la art. 43 din Legea 82/1991 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp., în final cu aplic. art. 37 lit. b Cp., toate în final cu aplic. art. 33 lit. a și b Cp.
În actul de sesizare al instanței s-a reținut următoarea situație de fapt:
P. adresa nr. 3602/29.07.2004, aflată în volumul 2 fila 1, Direcția G. a Finanțelor Publice D. a sesizat Inspectoratul de Poliție al Județului D. cu privire la faptul că în urma verificării efectuate la . C., în vederea rambursării soldului sumei negative a TVA-ulului în valoare de 18._ lei solicitată de societate, organele de control au constatat existența de documente fictive, neîntocmirea și neînregistrarea de documente justificative și contabile aferente tranzacției efectuate între . C. și . C., în perioada aprilie-mai 2004. Totodată, în vederea stabilirii realității și legalității acestei tranzacții precum și pentru efectuarea de cercetări, conducerea Direcției Generale a Finanțelor Publice D. a înaintat și Nota de Constatare întocmită la data de 27.07.2004 cu ocazia controlului efectuat la . C..
Din Nota de Constatare, aflată în volumul 2 filele 2-4, s-a reținut că lucrătorii D.G.F.P. D. delegați cu controlul la S C Mitcos Gen SRL C. au constatat că această societate comercială era înmatriculată la O.R.C. D., avea sediul social pe . din C. și conform Actului Constitutiv și Actului Adițional la Statutul Societății autentificat sub nr. 2390/20.11.2000, avea ca asociați pe învinuitul M. A. V., care deținea 12 părți sociale și pe C. M. T., care deținea 8 părți sociale din societate.
La verificarea respectivă a participat învinuitul M. A. - V. în calitate de asociat și administrator, iar cu această ocazie s-a constatat că prin decontul de TVA înregistrat la DGFP D. sub nr._/01.07.2004, . C. a solicitat rambursarea sumei de 18._ lei, reprezentând TVA aferentă în principal tranzacției efectuate între . C. și . C. în perioada aprilie – mai 2004.
În continuarea notei de constatare s-a arătat că, din documentele aferente tranzacției (contract de vânzare - cumpărare nr. 7/04.02.2004,contract de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1459/12.05.2004 la Biroul Notarului Public - G. I., factura fiscală . ACB nr._/30.04.2004), . C. a vândut către . C. un teren în suprafață de 60.000 mp situat în extravilanul comunei Budești, județul Maramureș, cu valoarea totală de_.000 lei.
Verificarea efectuată de consilierii DGFP D. a atestat că prețul vânzării nu corespundea cu suma facturată și în luna aprilie 2004, . C. a înregistrat plata terenului achiziționat fără a prezenta documente justificative în acest sens. De asemenea, conform înregistrării contabile, suma de_.000 lei reprezenta aport în numerar al administratorului societății și a fost evidențiată în contabilitatea societății fără documente justificative.
Totodată, din verificarea balanței din luna mai 2004, s-a reținut că societatea nu înregistrase în evidența contabilă taxa notarială în sumă de_ lei și onorariul notarial în sumă de_ lei, sume pe care învinuitul M. A. - V. în calitate de administrator, declara că le-a achitat cu filă cec, așa cum era atestat și în contractul de vânzare-cumpărare. Mai mult, în cuprinsul notei de constatare se arată că administratorul societății nu a prezentat pentru verificare fila cec menționată, iar conform datelor din balanța de verificare până la data de 31.05.2004, societatea nu a efectuat plăți sau încasări prin bancă și nu are disponibil în conturi bancare.
Așa cum s-a constatat și în Nota de Constatare prezentată anterior, decontul de TVA înregistrat la D.G.F.P. D. sub nr. 3528/01.07.2004, prin care . C. a solicitat rambursarea sumei de 18._ lei, provenea din tranzacția efectuată între . C. și . C. în perioada aprilie-mai 2004.
Această tranzacție dintre cele două societăți comerciale avea ca obiect un teren în suprafață de 60.000 m.p. situat în extravilanul localității Budești, județul Maramureș, care avusese un preț de vânzare – cumpărare de_.000 lei.
Demersurile „vânzării - cumpărării” acestei suprafețe de teren intitulată „M.” de către participanții la activitatea infracțională, începe prin anul 2002 când martorii R. I., G. F. și P. S.-E., toate persoane respectabile în municipiul C., au fost convinse de către numita R. M. să achiziționeze suprafețe de teren în județul Maramureș, . unor importante sume de bani pe care martorii îi oferiseră acesteia.
În vederea încheierii formalităților legale de cumpărare a acelei suprafețe de teren, au fost întocmite și unele procuri pe numele lui P. I. A. C..
Ca urmare, prin contractul de vânzare – cumpărare cu nr. 72/26.01.2002, declarația de parcelare și contractul de vânzare - cumpărare imobiliară cu nr. 214/23.03.2002, (vol.4, filele 66-70), martorul R. I. prin mandatarul P. I. A. C. și P. S. E. au devenit proprietarii unei suprafețe de 8 ha 3.355 mp, situat în extravilanul localității Budești, jud. Maramureș, cu destinația fâneț respectiv a 20.000 mp, 3.355 mp și încă 60.000 mp.
Vânzarea terenului respectiv s-a realizat la data de 12.05.2004 când, conform contractului de vânzare – cumpărare autentificat prin încheierea 1453/12.05.2004 (vol. 2, fila 65), R. I. a vândut numitei R. M. terenul extravilan de natură - fâneț, în suprafață de 60.000 mp, teren situat în extravilanul localității Budești, jud. Maramureș, în locul numit „Muncsel” având numărul topografic nou 2980/2/3.
Prețul de vânzare - cumpărare al acestui teren a fost de 15 milioane lei, iar conform relatării martorului R. I. acesta a încasat această sumă, respectiv aproximativ 400 USD.
În aceeași zi de 12.05.2004, conform contractului de vânzare –cumpărare 1455/12.05.2004 (vol. 2, fila 124), de la același cabinet notarial, R. M. a vândut la . C., reprezentată prin asociatul unic N. E. G., aceeași suprafață de teren, respectiv terenul extravilan de natură - fâneț, proprietate a sa în suprafață de 60.000 mp teren situat în extravilanul localității Budești, jud. Maramureș, în locul numit „Munscel” având numărul topografic nou 2980/2/3. Prețul de vânzare – cumpărare al acelui teren nu a mai fost de 15 milioane lei, ci de 300 milioane lei așa cum s-a reținut din contract.
În cursul aceleiași zile de 12.05.2004, la același cabinet notarial, a fost încheiat un alt contract de vânzare – cumpărare cu privire la aceeași suprafață de teren de 60.000mp teren situat în extravilanul localității Budești, jud. Maramureș, în locul numit „Muncsel” având numărul topografic nou 2980/2/3.
Așa cum s-a reținut din contractul de vânzare – cumpărarea aflat în vol. 2, fila 125, de această dată, cabinetul notarial a autentificat prin încheierea 1459/12.05.2004 vânzarea – cumpărarea terenului între . C. reprezentată prin asociatul unic N. E. G. în calitate de vânzător și . C., reprezentată prin M. A. V.. La cea de-a treia vânzare în cursul aceleași zile, prețul acelui teren a fost de 2.779.305 Euro, echivalentul a_.000 lei, inclusiv TVA-ul, menționându-se că prețul a fost primit la data autentificării contractului.
Ca atare, s-a arătat că în cursul aceleași zile de 12.05.2004 terenul vândut de martorul R. I. la prețul de 15.000.000 lei a ajuns după trei vânzări succesive la prețul de_.000 lei.
S-a mai arătat în actul de inculpare că în ceea ce privește vânzarea – cumpărarea efectuată de . C., la data respectivă de 12.05.2004, numita N. E. G., fiica lui N. și E., născută la data de 14.12.1969 în C., posesoare a CI ., nr._, CNP_, nu se afla pe teritoriul României fapt ce rezultă din adresa cu nr. 5319/24.07.2004 a IPJ D. – Cabinet, numita N. E. G. și A. D. ieșiseră din țară la data de 13.02.2004, iar conform procesului – verbal încheiat la data de 12.11.2004, aceștia nu intraseră niciodată pe teritoriul României în această perioadă (vol. 2, filele 140 - 143). S-a precizat și că la acea dată figura evidențierea intrărilor și ieșirilor persoanelor de pe teritoriul României.
N. E. G. în calitate de administrator al . C. nu avea cunoștință despre aceste vânzări – cumpărări de teren așa cum arată prin declarația sa. Din declarația acesteia s-a mai reținut că M. A. deținea o ștampilă a firmei . din perioada când era asociat al acestei societăți împreună cu N. E. G..(vol.4, filele 29-30).
Faptul că terenul prezentat anterior, din localitatea Budești județul Maramureș, a fost „vândut” la prețul de_.000 lei s-a arătat că s-a datorat „ingeniozității” învinuiților M. A. V., în calitate de administrator al . C., și N. M., persoană care nu avea nici o calitate în cadrul societății respective la acea vreme dar care „sponsorizase” vânzarea-cumpărarea terenului.
Scopul real al vânzării-cumpărării terenului s-a reținut că era obținerea în scurt timp a unei importante sume de bani, in condițiile în care, la acea vreme, rambursările de TVA deveniseră o modă pentru orice „om de afaceri” din C.
Valoarea acelui teren nu ar fi putut crește însă în cursul aceleiași zile de la 15 milioane lei la suma de_.000 lei dar „spiritul de afaceri” al celor menționați anterior a condus la „descoperirea” unor studii de Documentație Tehnico - Economică în ..
Acest material atașat în volumul 7 filele 65 - 125, atestă că în subsolul acelui teren se aflau materiale care puteau fi folosite la drumuri. însă bogățiile solului și subsolului nu pot fi exploatate în modalitatea în care intenționau M. A. V. sau N. M..
Aceeași situație a fost reținută și din graba cu care s-a întocmit contractul de vânzare-cumpărare atașat în volumul 2 fila 36, din care s-a reținut că, la data de 04.02.2004 „…. vinde și . cumpără terenul de natură fîneț situat …pe numele de R. I. care l-a vândut la . …predă firmei . C. odată cu factura și Documentația Tehnico-Economică privind zăcământul de andezit bazaltoid întocmită de Universitatea din București, Facultatea de Geologie și Fizică, . M. și . la cererea doamnei R. M.”. La vremea respectivă (04.02.2004), terenul era în proprietatea lui R. I. care avea să-l vândă mai târziu, respectiv la data de 12.05.2004.
Referitor la vânzarea-cumpărarea din data de 12.05.2004 încheiată între . C. și . C. reprezentată de inculpatul M. A. V., s-a arătat că materialul probator administrat în cauză este covârșitor sub aspectul faptului că prețul vânzării-cumpărării nu era la îndemâna oricărei societăți comerciale și cu atât mai mult la îndemâna . C. sau a administratorului M. A. V.. Astfel s-a arătat că, actele furnizate de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor aflate în vol.10, filele 94 – 115, precizează că în perioada 2002 – 2004 această societate a înregistrat valori foarte mici în bilanțurile aferente, iar în anul 2004 nu numai că nu a înregistrat venituri dar a mai adunat și datorii de 113,4 miliarde lei.
Ca atare, s-a reținut că inculpatul M. A. V. nu avea cum să plătească suma de_.000 lei, deoarece fondurile societății nu i-ar fi permis acest lucru.
Nevoia de plată prezentată anterior, a fost „rezolvată” de către învinuitul N. M. care menționează faptul că la împrumutat pe M. A. V. suma de 2 milioane euro, fără a întocmi cu acesta vreun document și fără a fi de față vreun martor. (vol.4, filele 27, 28).
Faptul că învinuitul N. M. nu avea de unde să ofere învinuitului M. A. V. suma de 2,5 milioane Euro, se dedus fără echivoc nu numai din sesizarea Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor care menționează că „Din verificarea documentelor contabile ale . C., în calitate de cumpărător și ale . în calitate de vânzător, s-a constatat că niciuna dintre părți nu a înregistrat în evidența contabilă plata și respectiv încasarea celor 2.779.305 Euro, cu toate că această operațiune este menționată în contractul de vânzare cumpărare” ci și din relatarea numitei N. E. G. (vol. 4, filele 29, 30), care menționează că: „În data de 12.11.2004 m-a sunat sora mea G. M. fostă N. să îmi spună că M. N. vrea să vorbească cu mine și dacă poate să îi dea numărul meu de telefon…În aceeași zi, la ora 12:30 ora Spaniei, m-a sunat M. N. să îmi spună că mă caută poliția pentru că s-a făcut o recuperare de TVA și să spun că eu am semnat un act de vânzare – cumpărare pentru un munte și că am plecat în străinătate cu 2 milioane și jumătate de euro pentru a cumpăra utilaje. Pentru această declarație el mi-a oferit suma de 100.000 dolari. Nu am cunoștință de această recuperare de TVA, nu am cerut să mi se recupereze TVA, nu am delegat pe nimeni în perioada cât am stat în România și nu am făcut nicio tranzacție pe firma mea din luna iulie a anului 2003. Actele firmei cât și buletinul meu le-am avut acasă în România, în casa tatălui meu. Buletinul mi-a fost trimis ulterior în luna august cred”.
În lucrarea întocmită de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a spălării banilor, inculpatul M. A. V. a susținut că „…sunt bani proprii cu care am creditat societatea.” contrazicând inclusiv cele prezentate de N. M..
Faptul că inculpații N. M. ori M. A. V. nu aveau de unde să ofere suma de 2,5 milioane lei pentru cumpărarea terenului respectiv s-a dedus indirect și din relatarea martorului Bărbălan I. (volumul 4 filele 71-72), din comunicarea Băncii Naționale a României (volumul 2 fila 84) în care se menționează că, în perioada 08.10._05, . Craioava era declarată în interdicție bancară de a emite cecuri și din adresa nr. 217/30.08.2004 a Biroului Notarului Public - G. I., (vol. 2, fila 79) din care rezultă că:„…actele de vânzare – cumpărare autentificate sub numărul 1455 și 1459, taxele și onorariile nu au fost achitate în numerar, dar s-a eliberat de către . o filă CEC…cu valoarea de 1._ lei. Menționăm că CEC-ul nu a fost încasat deoarece am verificat la bancă și nu sunt bani în contul plătitorului”.
În aceste împrejurări, s-a reținut că banii care au constituit prețul vânzării - cumpărării terenului, nu au fost reali întrucât „reprezentanții” . C. nu au fost capabili să plătească nici măcar onorariul și taxele notariale, astfel că suma exorbitantă ca preț a vânzării – cumpărării era cu atât mai dificil de realizat.
Reprezentanții . C. erau inculpații M. A. V. în calitate de administrator de drept și N. M. în calitate de administrator în fapt al „relațiilor comerciale” ale acestor societăți.
S-a arătat și că administratorul . C., respectiv N. E. G. nu avea cum să participe la încheierea acestui contract de vânzare – cumpărare, întrucât nu era în țară la acea dată și avea să revină mult mai târziu.
Perfectarea vânzării – cumpărării dintre cele două societăți comerciale nu a fost un impediment pentru reprezentanții . C., deoarece inculpatul M. A. V. avea o ștampilă a . C., iar în țară se afla sora lui N. E. G., respectiv învinuita G. M. fostă N..
Această învinuită, s-a reținut că se afla și ea în cercul de cunoștințe al inculpaților M. A. V. și N. M. și mai mult decât atât avea acces la documentele de legitimare și identificare (cartea de identitate) pe care sora ei N. E. G. o lăsase acasă atunci când plecase în străinătate.
Faptul că inculpata G. M. fostă N. a participat la semnarea contractului de vânzare – cumpărare s-a reținut din raportul de expertiză nr._/17.11.2004 al Biroului Criminalistic din cadrul poliției Municipiului C., care menționează la capitolul concluzii că: „Semnăturile de la rubrica . reprezentată de N. E. G. existente pe următoarele înscrisuri: - contractul de vânzare – cumpărare nr.7/04.02.2004 încheiat între . și .; - cererea către BNP - G. I. nr. 2925/12.05.2004; - cererea către BNP – G. I. nr. 2917/12.05.2004; - contractul de vânzare – cumpărare autentificat la BNP – G. I. sub numărul 1455/12.05.2004; - contractul de vânzare – cumpărare autentificat la BNP – G. I. sub numărul 1459/12.05.2004; - actul adițional la contractul de vânzare ; - cumpărare nr. 1459/12.05.2004 autentificat la BNP – G. I. sub nr. 2423/06.09.2004, au fost executate de G. M.”. (volumul 2 filele 115-122).
După ce au fost întocmite formalitățile cerute de lege pentru vânzarea-cumpărarea terenului respectiv, inculpatul M. A. -V. s-a preocupat de înregistrarea lor în documentele contabile ale societății. Astfel, . C. a înregistrat în balanța de verificare și nota contabilă plata terenului achiziționat de la . C., în sumă de 113,_ lei, fără a prezenta documente justificative.
Aceste încălcări ale dispozițiilor legale în materia restituirilor de TVA au determinat consilierii DGFP D. să sesizeze organele de cercetare penală.
La data de 04.08.2004, inculpatul M. A. V., în calitate de administrator al . C. a formulat contestație la Nota de Constatare cu nr. 3602/29.07.2004. (volumul 2 fila 101).
În paralel cu această modalitate de a contesta concluziile nefavorabile din actul de control prezentat anterior, învinuitul M. A. V. nu a mai așteptat rezultatul contestației și a solicitat o nouă rambursare de TVA având ca temei aceleași aspecte prezentate anterior.
De această dată, contrar metodologiei de efectuare a controlului DGFP vizând rambursările de TVA, verificarea s-a efectuat de către un singur consilier - învinuitul A. G..
Din Nota de Constatare cu nr. 4333/15.09.2004, atașată în volumul 2 filele 110-111 s-a reținut faptul că angajatul DGFP D. nu a verificat nimic din punct de vedere contabil însă a menționat că: „… societatea Mitcos Gen SRL are dreptul la rambursarea sumei solicitate prin decontul de TVA sub nr._/2004.”
Această notă de constatare a reprezentat doar o „hârtie” pe care învinuiții din prezenta cauză au prezentat-o autorităților cu un scop precis; obținerea de bani pe căi ilegale.
Aspectul prezentat anterior s-a reținut din comunicarea DGFP D. cu nr. 3808/14.11.2008 (volumul 9 fila 50) în care se arată că „… în Registrul de corespondență al DGFP D. … la nr. 4333/15.09.2004 figurează Nota de Constatare întocmită la . C.....S. …care gestionează dosarele fiscale …ne-a comunicat imposibilitatea transmiterii în xerocopie a Notei de Constatare nr. 4333/15.09.2004 întocmită la . C. deoarece aceasta nu a fost primită spre arhivare….documentul în cauză, respectiv Nota de Constatare înregistrată sub nr. 4333/15.09.2004 întocmită la . C., ulterior înregistrării, nu a fost predată nici Serviciului Sinteză din cadrul DGFP D. spre valorificare.”
Faptul că învinuitul A. G. întocmise o Notă de Constatare care nu putea fi valorificată în mod direct în fața autorităților financiare se deduce nu numai din inexistența ei în arhiva DGFP D. ci și din relatare sa aflată în volumul 9 filele 22-23, declarație care atestă că neregulile constatate la . C. erau de notorietate astfel că foarte probabil actul învinuitului A. G. fusese oprit de la valorificare de un funcționar mai atent.
În raport de această împrejurare s-a apreciat în faza de urmărire penală că atitudinea funcționarului respectiv, indiferent cine a fost el, a lăsat fapta învinuitului A. G. într-o tentativă absolut improprie deoarece Nota de Constatare întocmită de acest consilier DGFP nu a mai urmat circuitul obișnuit, pierzând scopul pentru care fusese întocmită. De altfel, acest decont nici nu exista în baza de date a DGFP D.. Cu toate acestea s-a arătat că, existența înscrisului întocmit de către consilierul DGFP D., A. G. confirmă în mod suplimentar faptul că, nu învinuitul M. A. – V. era adevăratul beneficiar al rambursării de TVA ci N. M..
După ce inculpații M. A. – V. și N. M. „îl găsiseră” pe consilierul DGFP, A. G. și acesta întocmise Nota de Constatare favorabilă obținerii rambursării de TVA, la data de 08.11.2004, învinuitul M. A.-V. în calitate de administrator al S.C. Mitcos Gen SRL C. înaintează o adresă la DGFP D. în care menționează că: „…firma noastră RENUNȚĂ la solicitarea făcută prin Decontul privind taxa pe valoarea adăugată aferent lunii septembrie, înregistrat la DGFP D. sub numărul_/01.10.2004, de rambursare de TVA.”
Acest act unilateral de renunțare la rambursarea de TVA făcut de către inculpatul M. A. V. la data de 08.11.2004 s-a arătat că nu a fost nici întâmplător și nici rezultatul preocupărilor sale licite, ci a fost determinată de o situație particulară: la acea vreme, respectiv 08.11.2004, M. Finanțelor împreună cu P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție începuseră o verificare a tuturor rambursărilor de TVA din jud. D., având ca obiect sume de peste 5 miliarde lei. La capătul acestei verificări efectuate, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut pentru efectuarea de cercetări o parte din rambursările de TVA de peste 5 miliarde lei, iar restul de rambursări tot de peste 5 miliarde lei au fost înaintate la P. de pe lângă Curtea de Apel C., care la rândul său le-a declinat la D. cum este și cazul acestei cauze penale.
Ca atare, renunțarea efectuată de inculpatul M. A. V. a avut la bază teama de răspundere penală întrucât la acea vreme el era deja cunoscut cu antecedente penale în infracțiuni economico – financiare.
Din acest moment, respectiv data de 08.11.2004, s-a arătat că inculpatul M. A. V. iese dintr-o participare activă la activitățile infracționale care formează obiectul prezentei cauze, iar . C., societate al cărei administrator era, cunoaște o trecere sub aspectul asociațiilor pe la mai multe persoane.
Astfel, în cursul lunii octombrie 2004 așa cum rezultă din relatarea martorului D. C. (vol.4 filele 79-80) acesta era interesat să intre în posesia unei societăți comerciale mai vechi de un an, care să aibă rulaj și fără probleme financiare, deoarece dorea un împrumut în bancă.
Potrivit relatării acestui martor „…am fost contactat de numitul N. M. pe care îl cunoșteam de mai mult timp și care mi-a spus că el poate să-mi pună la dispoziție o astfel de societate comercială, societate la care el nu este asociat în drept dar în realitate conducea societatea, însă dorea să-mi pună unele condiții pe care eu ar fi trebuit să le respect pentru a intra în această societate comercială. …într-una din zilele lunii octombrie 2004 m-am reîntâlnit cu N. M. care a venit împreună cu M. A. V. și R. M., persoane pe care eu le cunoșteam dinainte și N. M. mi-a spus că M. A. V. este asociatul de la . C., însă hotărârile ce privesc această societate precum și toate garanțiile le prelua el, N. M.”.
Totodată, din relatarea acestui martor, s-a arătat că se confirmă faptul că N. M. era cel interesat de obținerea rambursării de peste 18 miliarde lei.
P. actul adițional nr. 1819 din data de 01.11.2004 la actul constitutiv al . C., s-a produs ieșirea din societate a numiților C. M. T. și M. A. V. și . numitei U. M. și a lui D. C., aceștia devenind atât asociați cât și administratori.
Martorul D. C. a menționat că în lunile următoare preluării societății, nu a reușit să-i achite suma de 10 miliarde lei lui N. M. și nici acesta nu a obținut rambursarea de TVA pe care o solicitase, astfel că a fost nevoit să predea . C., lui N. M..
Martorul D. C. a mai menționat că „…în perioada în care am fost asociat și administrator împreună cu U. M., această societate nu a înregistrat nicio activitate”.
Această situație, s-a reținut că este confirmată și de martora U. M. în declarația din vol.4, filele 76 – 77.
. C. a fost preluată de către inculpatul N. M. de la martorul D. C.. Astfel, din relatarea învinuitului N. M. aflată în vol. 8, filele 67 - 78, rezultând că „…am preluat . C. fără nici un ban de la D. C., iar referitor la preluarea acestei societăți comerciale menționez că am preluat această societate întrucât în cursul anului 2004 îl împrumutasem pe administratorul M. A. V. cu suma de 2 milioane euro, bani lichizi, pentru ca acesta să achiziționeze un munte valoros….înainte de a prelua eu societatea, aceasta fusese preluată de către D. C. de la numitul M. A. V., eu cunoscând acest lucru…D. C. a ținut societatea o perioadă destul de scurtă, timp în care a realizat că nu avea de unde să-mi restituie suma investită…în cursul anului 2005 am preluat eu ca asociat unic și ca administrator . C., care în perioada de până în anul 2006 nu a desfășurat nicio activitate comercială.
După ce a preluat societatea și în drept, nu numai în fapt, inculpatul N. M. a realizat în scurt timp că această firmă nu îi permitea sub nici o formă să realizeze un profit în mod legal și nici să obțină un eventual împrumut de la vreo bancă atâta vreme cât . C. nu avea rulaj de ani de zile.
Ca urmare, în cursul anului 2006, l-a reîntâlnit pe S. P., asociatul și administratorul de la . C. care i-a spus că îl va ajuta el să fac rulaj, sfătuindu-l să achiziționeze produse agricole.
Din declarația inculpatului N. M. s-a reținut că acesta stăruia în continuare în obținerea banilor din solicitarea de rambursare de TVA eșuată în împrejurările prezentate anterior.
În aceste împrejurări a fost numit ca administrator al . C. învinuitul F. C. M., finul învinuitului S. P..
Învinuitul F. C. M. nu aveam experiență în derularea relațiilor comerciale și nu cunoștea atribuțiile unui administrator de societate comercială.
Întrucât nici inculpatul N. M. și nici administratorii . C. ori . C. – inculpații S. P. și respectiv F. C. M. – nu cunoșteau oamenii și locurile prin județele O. și Teleorman, inculpatul S. P. s-a gândit și la rezolvarea acestei probleme. Astfel, în vara anului 2006, acesta l-a contactat pe inculpatul C. C., originar din . dar locuind în .. Din relatarea acestui inculpat aflată în volumul 8 filele 53 - 58 s-a reținut faptul că încă de la început, inculpatul S. P. i l-a prezentat pe finul său F. C. M. precum și scopul real al acelei întâlniri: „.... dorea să efectueze un rulaj important pentru o societate cu denumirea . C. care aparținea unui prieten de-al său ...el dorea niște achiziții de cereale pe . C., cu livrare către . C. ... rugămintea lui S. P. pe care îl știu de mai mult timp a fost ca eu, fiind cunoscut de oameni în zonă, să-l sprijin pe administratorul . C. în achiziția de cereale pe care o dorea.... la discuția menționată anterior eu nu știam cine era administratorul . C. .... m-am reîntâlnit cu S. P. care și de această dată era însoțit de nepotul său F. C. M. spunându-mi că acesta fusese numit administrator al . C. ...la puțin timp a apărut și asociatul care mi s-a prezentat ca fiind N. M. din C.....N. M. a menționat că îl numise administrator pe F. C. M....acesta avea specimen de semnătură în bancă și se va ocupa de achizițiile de cereale pentru . C.”.
Deoarece planificarea minuțioasă a activității infracționale de prejudiciere a bugetului consolidat al statului presupunea și un contabil care „să potrivească” documentele contabile ale tuturor societăților comerciale implicate, inculpatul S. P. a apelat la învinuita D. M. care ținea evidența contabilă la . C. și . C. firme al cărui administrator era inculpatul S. P., aceasta ocupându-se ulterior și de evidența contabilă a . C..
Referitor la cele cinci persoane arătate anterior s-a arătat că încă de la bun început, inculpații N. M. și S. P. stabiliseră exact ce activități urmau a desfășura fiecare dintre ei.
Astfel, inculpatul C. C. urma a se ocupa de achizițiile de cereale și depozitarea lor, inculpatul F. C. M. cu unele activități financiare dar mai ales cu consemnarea inexactă, însă tot timpul în plus, în borderourile de achiziție, iar inculpata D. M. se ocupa cu punerea la punct a documentelor contabile ale celor trei societăți comerciale implicate, respectiv . SRL C., . C. și . C..
În fruntea acestui grup infracțional organizat, s-a reținut că se află inculpații N. M. și S. P., ei dirijând întreaga activitate infracțională și adunând produsul finit al acesteia: banii.
Schemele relaționale întocmite de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, aflate în volumul 10 filele 106 și 115, s-a reținut că atestă în mod fidel mecanismul conceput de învinuiți pentru fraudarea bugetului de stat.
Faptul că inculpații prezentați anterior concepuseră acest mecanism de fraudare a bugetului de stat, s-a reținut că rezultă și din actele atașate în volumul 7, filele 6 - 14 care atestă că . C. reprezentată de F. C. M. și . C. reprezentată prin S. P. au încheiat cu . Slatina contracte de închiriere pentru spații de depozitare a cerealelor. Potrivit adresei nr.116/18.02.2008 a . Slatina, „.... Nici una din societățile menționate mai sus nu a utilizat spațiile solicitate spre închiriere....Mai mult, reprezentanții legali ai . SRL și respectiv ai ., nu s-au mai prezentat, după semnarea contractelor perfectate, la bazele noastre pentru preluarea pe bază de documente ... a spațiilor de depozitare solicitate pentru închiriere și respectiv administrare și utilizare în perioada ce a fost contractată....de la două societăți nu au achitat niciodată chiria conform clauzelor contractuale...”.
În acest context, s-a reținut că este clar că învinuiți încheiaseră acele contracte de închiriere doar de formă întrucât știau că spațiile de depozitare urmau să nu le utilizeze niciodată. Nu de alta, dar nu aveau de unde să adune atâtea cereale, după cum rezultă din relatările producătorilor particulari.
După ce inculpatul F. C. M. și-a preluat „atribuțiile” de administrator al . C. și a fost „instruit” cu privire la sarcinile pe care le avea pe raza județului O., potrivit relatării sale „.... C. C. m-a condus în județul O. pe la producătorii particulari din zona Băbiciu, Vișina, Brastavățu, Vlădila, unde mergeam pe câmp și discutam cu oamenii pentru a achiziționa produse agricole de la aceștia....Producătorii particulari veneau cu produsele agricole la silozul de lângă D. unde mă găseau pe mine sau de cele mai multe ori pe C. C.. Se făcea cântărirea produselor, se depozitau în siloz, iar C. C. îmi prezenta listele cu producătorii particulari și cantitățile livrate pentru ca eu să mă ocup de borderourile de achiziție pentru ca eu să mă ocup să le aduc banii”.
Fără a convinge în vreun fel că avea cunoștință cât de cât de modalitatea de achiziționare a cerealelor precum și că timpul fizic (era profesor) îi permitea desfășurarea activităților, învinuitul F. C. M. dezvăluie și că în timpul activității de administrator al . C.: „.... Întrucât puteam fi sancționat de organele de control cu privire la borderourile de achiziție care erau în format vechi, după ce mi-au venit borderourile personalizate eu le-am retranscris pe acestea prin octombrie - noiembrie 2006, am semnat pe borderouri inclusiv pentru producătorii particulari, iar pe cele vechi le-am aruncat la ghena de gunoi”.
Totodată, fiind conștient de faptul că activitatea sa trebuia să „corespundă” cerințelor impuse de învinuiții N. M. și S. P., învinuitul F. C. M. menționează că: „În cea ce privește prețul de achiziție și de vânzare, eu mă consultam de fiecare dată cu S. P. și N. M. și mă ocupam de întocmirea facturii....exemplarul albastru îl dădeam reprezentantului firmei care îmi cumpăra marfa, iar exemplarul roșu mergea în contabilitate la doamna contabilă D. M.”.
Din materialul probator administrat la dosar s-a reținut că rezultă nu numai faptul că inculpatul F. C. M. nu se ocupase el de achizițiile de cereale și nici nu avea calitățile necesare pentru o astfel de activitate dar, mai mult decât atât, el fusese văzut ocazional prin zona respectivă, dacă nu cumva chiar deloc . Această situație s-a reținut din relatările martorelor F. A. – contabila silozului Corabia aparținând de . Slatina și C. I. – șefă depozit la Silozul Port Corabia aparținând de . Slatina, ambele declarații aflate în volumul 8 filele 1-12. Totodată, din relatările celor două martore s-a reținut faptul că întreaga achiziție de cereale s-a realizat de către inculpatul C. C. .Totodată, această martoră a menționat că „...Din când în când, dar foarte rar, la Silozul Port Corabia a apărut și S. P., pe care l-am cunoscut mult mai puțin decât pe C. C., iar între cei doi existau unele discuții pe care eu nu le-am cunoscut, dar am dedus faptul că era un șef de-al lui C. C. și vedea dacă se ocupă de sarcinile sale....”
Fiind întrebată de către procuror dacă, la Silozul Port Corabia, a existat vreo relație comercială cu . C., răspunsul este negativ, în sensul că: „fiind singura contabilă a Silozului Port Corabia, de la angajarea mea din iulie 2004 și până în prezent, nu am găsit nici măcar o factură sau vreun document care să ateste o relație comercială între Silozul Port Corabia și . C. și nu cunosc nici reprezentanții acestei societăți comerciale.....producătorii particulari....toți știau și toți au vândut pentru . C., nicidecum pentru . C., o societate de care practic nici nu am auzit.”
Aspecte asemănătoare celor menționate anterior s-a arătat că sunt prezentate și de către martora C. I. cu mențiunea că aceasta reiterează faptul că „...modalitatea de plată, acest lucru se făcea de către C. C. care din câte cunosc eu întocmea și borderourile de achiziție pentru . C. ... nu erau borderouri uninominale, ci erau tipuri de borderouri în care se treceau cumulativ mai multe persoane cu cantitățile predate”, aspect care se coroborează perfect cu relatarea inculpatului F. C. M. conform căruia „întrucât puteam fi sancționat de organele de control cu privire borderourile de achiziție care erau în format vechi, după ce mi-au venit borderourile personalizate eu le-am retranscris pe acestea prin octombrie-noiembrie 2006, am semnat pe borderouri inclusiv pentru producătorii particulari, iar pe cele vechi le-am aruncat la ghena de gunoi”.
Aceste aspecte erau în totalitate adevărate întrucât, din relatările producătorilor particulari aflate în volumul 11 rezultă clar nu numai faptul că aceștia nu au vândut pentru . C. dar nici măcar nu l-au cunoscut pe administratorul F. C. M..
Mai mult decât atât, nu se potrivesc nici cantitățile livrate de producătorii particulari care, de pe niște suprafețe nesemnificative, nu aveau în nici un fel posibilitatea de a asigura beneficiile fabuloase pe care le-au obținut inculpații N. M. și S. P. în principal. Această situație este certificată în mod real și de registrul de basculă de la Silozul Port Corabia, aflat în volumul 20, care atestă exact cantitățile livrate de producătorii particulari pentru . C.. Totodată, acest registru confirmă faptul că nu se vânduse nici o cantitate de cereale pentru . C..
Aceiași situație s-a constatat că rezultă și din volumele 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18 și 19 în care sunt atașate Buletinele de Cântărire și Analiză, documente care atestă exact ce cantități au fost obținute de către producătorii particulari precum și ce cantități au intrat pe poarta silozului și au fost apte pentru comerț.
Faptul că nu întâmplător inculpații menționați anterior inițiaseră această modalitate ilicită de a frauda bugetul de stat, rezultă indirect și din relatarea inculpatei D. M., declarație atașată în volumul 8 filele 16-33. Această inculpata se ocupa de evidența contabilă și a . SRL și . C., societăți comerciale implicate și ele prin administratorii lor S. P. și C. C. în această inginerie financiară ilicită. Din această cauză era important ca evidența contabilă să fie întocmită în așa fel încât să nu fie trezite suspiciuni iar contabilul care o întocmea (în speță D. M.) să cunoască datele contabile a celor trei societăți implicate.
În acest context, inculpata D. M. a observat în balanțele de verificare ale . C. „...înregistrările în contul 2134 terenuri pentru investiții și subsecvența TVA aferentă în contabilitate....”, menționând faptul că a întocmit și semnat fie ea în fals, fie inculpații N. M. sau F. C. M., documentele contabile ale . C..
Totodată, inculpata D. M. menționează că „....eu nu cunosc ce obligații sau datorii avea societatea la N. M., dar din când în când eram sunată de către N. M. sau F. C. M. ori chiar de către amândoi și aceștia îmi spuneau că au retras o sumă de bani de ordinul sutelor de milioane. Eu atunci întocmeam dispoziția de casierie pentru sumele respective, iar ulterior, fie N. M., fie F. C. M. veneau și le ridicau....scriam eu pe dispoziția de plată ceea ce cunoșteam din evidența contabilă pe care o știam...eu le dădeam dispozițiile de plată nesemnate și mi se aduceau către sfârșitul lunii, semnate”.
Acest tip de evidență financiară și a fost sesizat în mod real și de către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor prin lucrările cu numerele C VI 3/27.03.2007 și C VII/2700/20.03.2008 (volumul 10 filele 94-115), dar și de raportul de expertiză contabilă judiciară efectuat în cauză, document aflat în volumul 10 filele 1-93.
Revenind la evidența contabilă ținută de către inculpata D. M., s-a arătat că relatarea sa se coroborează perfect cu cea a inculpatului F. C. M. sub aspectul borderourilor personalizate în sensul că „... sunt obligatorii numai din luna iunie 2006, numai pentru cereale, însă . C. le-a achiziționat spre sfârșitul anului 2006, undeva prin lunile octombrie, noiembrie. După achiziționarea borderourilor înseriate, personalizate, F. C. M. a venit la mine și a luat dosarele contabile din lunile iunie, iulie, august, septembrie și cred că și din luna octombrie 2006, pentru a le schimba cu borderourile înseriate personalizate...i-am atras atenția că nu voiam să muncesc eu pentru el și să mențină aceiași structură a borderourilor, în sensul de a menționa pe borderourile înseriate aceleași nume, cantitate, preț și valoare, ca și cele inițiale, nepersonalizate....după ce F. C. M. a întocmit borderourile de achiziție înseriate personalizate și le-a legat la dosarele contabile, eu nu le-am mai verificat după ce acesta mi le-a adus înapoi...”
Pe parcursul audierii sale, învinuitei D. M. i s-au prezentat ca exemplu, un număr de trei borderouri de achiziție, exemplarul albastru, fără dată, personalizate, pentru cumpărătorul . C., pentru produsele: porumb, rapiță și grâu, în valoare de aproximativ 60.000 RON. Cu privire la aceste borderouri, învinuita D. M. a menționat că „...au fost scrise de către mine în luna noiembrie 2006, la solicitarea lui F. C. M.....m-a rugat să-i întocmesc niște borderouri de achiziție, întrucât el nu avea timp și mi-a spus cantitatea și prețul indicându-mi totodată numele și prenumele vânzătorului și . numărul de buletin”.
Totodată, învinuita D. M. a menționat că „...în luna septembrie 2006, m-a contactat telefonic N. M. și mi-a spus că primise o somație de plată în numele . C. pentru suma de aproximativ 5-6 miliarde rol, atrăgându-mi atenția să verific dacă n-am făcut vreo greșeală în contabilitate.
Am mers la D.G.F.P. D. unde m-am interesat despre fișa rol și o posibilă origine a acestei erori contabile, comunicându-mi-se neoficial că în anul 2004, . C. solicitase o rambursare de TVA care îi fusese respinsă și că s-a dispus de către D.G.F.P.D. revenirea la situația anterioară și stornarea TVA respectiv din fișa rol....l-am sunat pe S. P. și l-am întrebat ce se întâmplă și mi-a spus că urmează să discute el cu N. M., după care îmi vor spune care este situația. În cursul aceleiași zile am fost sunată de S. P. care mi-a spus că vorbise cu N. M. și mi-a propus să ne întâlnim pentru a merge să ne întâlnim și cu N. M. pentru ca acesta să-mi spună sau să-mi arate ceva....ne-am întâlnit pe stradă cu N. M., a urcat într-un apartament și a revenit la mine și la S. P. arătându-mi un decont de TVA și un proces - verbal de control. Procesul – verbal de control era întocmit de un anume inspector A., de la finanțe, prevedea repunerea în drepturi a TVA și să dispună să se ramburseze suma în cauză.
Din acel moment i-am cerut lui N. M. să-și rezolve singur problemele cu finanțele iar eu am continuat să efectuez înregistrările contabile ca și când nimic n-ar fi intervenit, ignorând ce aflasem de la D.G.F.P. D..... de când mi-a spus N. M. despre rambursarea de TVA de 18 miliarde rol pe care o avea la . C. ..., acest lucru mi l-a spus încă de la începutul ținerii evidenței contabile de către mine la această societate comercială, respectiv din ianuarie 2006”.
Din conținutul sesizării întocmite de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor s-a reținut și faptul că, la data de 07.09.2006, . C. a încasat în contul deschis la FINANSBANK suma de 100.000 lei de la . cu titlu de contravaloare factură, cu precizarea că banii proveneau prin transferuri efectuate în aceiași zi între Uniconfex Exim SRL - Dafic Company SRL – Lanchim Group SRL, prin conturi deschise la aceiași bancă. Totodată, din monitorizarea activității contului societății, efectuată de către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a rezultat că . C. a retras în numerar cu titlu „diverse” respectiv „achiziții cereale”, toate încasările din cont, acestea provenind numai de la . C. și . C..
Din conținutul aceleiași sesizării s-a reținut că: „La data de 13.11.2006 . și-a schimbat obiectul principal de activitate în comerțul cu ridicata al cerealelor, semințelor și furajelor....în perioada 02.03._06, din conturile Credit Europe Bank și Banca Transilvania, societatea . C. a efectuat retrageri de numerar în valoare de 2.750.270 RON cu justificarea achiziții animale și alte operațiuni.”
Urmare acestei analize financiare, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a precizat că „...apreciem că suma spălată este de 2.710.270 RON, aproximativ 774.363 euro, reprezentând sumele retrase în numerar din conturile . în perioada aprilie-noiembrie 2006.”
La data de 20.03.2008, cu analiza înregistrată sub nr. CVII/2700/20.03.2008, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a înaintat o altă sesizare la P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la tranzacțiile suspecte care formează obiectul prezentei cauze, material care se află atașat în volumul 10 filele 107-115.
Acest material, ulterior celui prezentat, s-a reținut că menționează aspecte particulare dezvoltate în paginile anterioare ale rechizitoriului. Dintre aceste aspecte particulare respectiv „... informațiile transmise de ANAF ... a reieșit că . :nu a achiziționat documente cu regim special cotoarele cu regim special s-au pierdut nu deține registre obligatorii de contabilitate”.
În aceste condiții, urmare unei noi analize efectuate de către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor s-a apreciat că suma de 689.081 RON a fost retrasă prin casieria societății, stabilindu-se totodată că a fost supusă procesului de spălare suma de 10.660.723 RON, echivalentul a 3.216.000 euro, reprezentând suma împrumutată societăți comerciale Mitcos Gen SRL C. în anul 2004 pentru achiziționarea terenului de la . C..
Datorită faptului că, sub aspectul prejudiciului cauzat bugetului de stat, a inexistenței decontării de TVA precum și a fictivității achizițiilor de cereale în cantitățile impresionante, exista o contradicție cu privire la suma încasată ilegal precum și cea supusă procesului de spălare, D.I.I.C.O.T.- S. T. C. a dispus efectuarea unei expertize judiciar - contabile.
Conform Raportului de Expertiză Contabilă Judiciară cu nr. 2332/14/XI/2008 al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (volumul 10 filele 1 - 93), întocmit de expertul numit de D.I.I.C.O.T.- S. T. C., precum și de cei doi experți – parte, numiți de învinuitul S. P. și respectiv învinuiții N. M., F. C. M. și C. C., „...Suma reprezentând TVA de plată, înregistrată de . C. în deconturile de TVA aferente anului 2006, este de 653.100 lei, această sumă a fost compensată cu TVA-ul de recuperat înregistrat anterior.”
Totodată, conform expertizei judiciar-contabile, ”Sumele de bani retrase în cursul anului 2006 de către N. M. în calitate de asociat al . C. – cu titlu restituire - creditare societate de către asociat sunt în valoare de 1.686.359,40 lei.”
În cuprinsul expertizei s-a reținut că se menționează că „Din punct de vedere al înscrisurilor din documente rezultă înscrieri fictive deoarece nu se pot vinde cantități mai mari decât cele care au fost achiziționate. Acest fapt rezultă din analiza mișcării stocurilor ...”
Ca atare, s-a arătat că și expertiza judiciar contabilă atestă faptul că „hârtiile” întocmite de învinuiți nu au putut acoperi integral fictivitatea cantităților de cereale achiziționate.
În conținutul expertizei judiciar - contabile este menționat că „... decontului de TVA la septembrie 2006 înregistrat la DGFP D. cu nr. 31.268/13.10.2005 este completat NU la solicitarea sumei negative de TVA, iar TVA-ul la care se face referire în prezentul dosar este înregistrat la rândul 24, respectiv # Soldul sumei negative de TVA reportată din perioada precedentă pentru care nu s-a solicitat rambursare.#”
În constatările expertizei s-a reținut că se menționează că „nu este stipulată înregistrarea inspecției fiscale în Registrul unic de control conform Legii 252/2003, iar în documentele expertizate nu se regăsește acest registru "și de asemenea" se stipulează rambursarea soldului sumei negative a TVA înregistrat la 20.06.2004, rambursare solicitată de . conform decontului de TVA înregistrat la DGFP sub nr._/01.07.2004”.
Raportat la documentele financiar –contabile prezentate anterior s-a apreciat că prejudiciul cauzat de învinuiți bugetului de stat este cel stabilit prin raportul de expertiză judiciar - contabilă și totodată, această sumă a fost supusă procesului de spălare de bani.
În cauză s-au instituit măsuri asiguratorii cu privire la un autoturism marca Daewoo CIELO, ., cu nr. de înmatriculare_, aparținând învinuitului F. C. M. precum și cu privire la autoturismul marca OPEL VECTRA cu nr. de înmatriculare_, cu nr de identificare W0L0JBF_ aparținând . SRL.( a se vedea în acest sens procesele verbale aflate în volumul 8 filele 48 și 86 ). S-a menționat că învinuitul S. P. a evitat să prezinte actele autoturismul marca F., pentru a nu se institui sechestru și cu privire la acest vehicul.
S-a încercat instituirea sechestrului asigurător și cu privire la imobilul din .. 9 (21), C., D., aparținând învinuitului N. M. (volumul 8 fila 80), dar solicitarea D.I.I.C.O.T. – S. T. C. a fost respinsă de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară D., deoarece imobilul era trecut pe numele lui N. L. S. și N. R. (volumul 9 fila 64)
Referitor la cercetarea judecătorescă efecutată în cauză prima instanță a reținut că inculpații M. A., N. M., N. M. (fostă Ghită), S. P. F. C., D. M., C. C. audiați nemijlocit nu au recunoscut activitatea infracțională pentru care au fost trimiși în judecată.
Susținerile și apărările inculpaților din declarațiile date în fața primei instanțe s-a reținut că sunt contrazise însă de probatoriul administrat în cauză.
Astfel, martorul R. I. a declarat că a cunoscut-o pe avocata R. M. căreia i-a împrumutat o sumă de bani și în contul acestei sume R. M. i-a propus să îi faciliteze cumpărarea unui teren în Maramureș conținând zăcăminte, lucru cu care a fost de acord, ajungând să cumpere suprafața de 6ha teren.
Martorul a precizat că a încheiat contractul de vânzare cumpărare după ce a văzut terenul, cu adevăratul proprietar numita C. M., însă nu a remis proprietarei nici o sumă de bani, deoarece R. M. i-a spus că se va descurca ea cu proprietara.
A mai arătat martorul că după 2 ani de la cumpărarea terenului, aceeași R. M. la rugat să îi vândă ei terenul deoarece găsise un investitor care să îl exploateze, și astfel la data de 12 mai 2004 a încheiat la biroul notarului G. un contract de vânzare – cumpărare prin care i-a vândut lui R. M. suprafața de 6 ha teren în . de 15 milioane lei
Referitor la modalitatea cum s-a vândut succesiv această suprafață de 6 ha teren, martora R. M. a relatat că în luna aprilie 2004 a fost căutată la cabinetul său de avocatură de un bărbat pe nume D., care s-a arătat interesat de vânzarea - cumpărarea terenului, însă la aceea vreme terenul aparținea lui R. I..
Pentru că acel bărbat pe nume D. a insistat, l-a convins pe R. să îi vândă terenul și în ziua de 12 mai 2004 au încheiat la cabinetul notarului G. contractul de vânzare – cumpărare a suprafeței de 6 ha teren în Maramureș, achitându-i lui R. suma de 15 milioane lei și tot ea a plătit și taxele notariale.
A mai susținut martora că la ieșirea din cabinetul notarului a fost acostată de o femeie care s-a recomandat G. și care i-a propus să-i vândă ei terenul spunându-i că de fapt firma pentru care vroia să cumpere terenul acel bărbat pe nume D. este a sa. În final, în aceeași zi la același cabinet notarial s-a încheiat un contract de vânzare cumpărare cu . de N. G. căreia i-a vândut suprafața de 6 ha cu suma de 300 milioane lei.
Coroborând susținerile acestei martore cu restul probatoriului administrat în cauză s-a constatat că nici aceasta nu a relatat adevărul.
Astfel, în primele declarații date la Poliție inculpatul M. a susținut că a aflat despre acest teren conținând zăcăminte de andezit la începutul anului 2004, totodată a aflat că terenul este în proprietatea lui . avea ca asociați pe N. G. și pe A. D. concubinul acesteia, iar pe N. G. o cunoștea deoarece fuseseră împreună asociați la . încât a contactat-o și în luna februarie 2004 au încheiat un înscris sub semnătură privată intitulat contract de vânzare - cumpărare pentru acel teren.
Aceste susțineri ale inculpatului, s-a reținut că nu au nici un corespondent în realitate deoarece în luna februarie 2004 terenul era în proprietatea lui R..
Deși inculpatul M. a mai susținut că acel contract de vânzare - cumpărare a fost semnat de N. G. reprezentantă a . administrate relevă că în perioada respectivă N. G. era plecată din țară.
Astfel, conform adresei nr. 5319/24.07.2004 a I.P.J. - D., N. G. și A. D. ieșiseră din țară la data de 13 februarie 2004 și până în luna noiembrie 2004 nu au figurat cu intrări pe teritoriul României așa cum rezultă din procesul verbal din 12 noiembrie 2004.
De altfel, N. E. G. audiată în faza de urmărire penală a declarat că nu a avut cunoștință despre această vânzare - cumpărare de teren pe numele . că aceasta a plecat să muncească în străinătate în luna august 2003, a revenit în luna decembrie după care aplecat din nou în luna februarie 2004 și până la data de 2 noiembrie nu a mai revenit în țară.
Martora a mai susținut că inculpatul M. A. cu care a fost asociat la . păstrat una din ștampilele societății.
Susținerile martorei, s-a reținut că sunt confirmate și de declarațiile date de A. F. fratele concubinului inculpatei, de N. N. – tatăl martorei N. G., de sora acesteia P. I., toți martorii confirmând că numita N. G. în perioada februarie 2004 –noiembrie 2004 a fost plecată din țară.
De altfel, probatoriile au relevat că inculpatul N. M. a fost cel care a întreprins toate demersurile și l-a îndemnat pe M. A. să cumpere acel teren uzând chiar de documente fictive în scopul de a obține venituri pe căi ilicite, în aceste demersuri fiind ajutat și de numita R. M. care făcea parte din cercul de cunoștințe al inculpatului N..
Astfel, martorii D. C. și U. M. au arătat în declarațiile date la urmărirea penală și în instanță că atunci când au discutat că au fost contactați de inculpatul N. în legătură cu cesionarea . de inculpatul M. care era în societate asociat și administrator la această firmă.
Martorul D. C. a mai susținut că atunci când s-au întâlnit să discute despre preluare, N. M. a venit însoțit de M. V. și de R. M. despre care martorul afirmă că aceasta împrumutase bani de la mai multe persoane și nu reușea să îi restituie.
De asemenea din nota de relații date de notarul G. s-a reținut că onorariile și taxele notariale pentru contractele încheiate între R. M. și . și între această din urmă societate și .-au fost achitate însă în cabinetul notarului a fost prezent și N. M. care i-a spus că va garanta pentru plata taxelor iar inculpatul M. a lăsat o filă cec ce ulterior nu a putut fi introdusă la plată neexistând disponibil.
Cu toate acestea, N. M. s-a prezentat la notarul G. și i-a propus că în contul taxelor notariale să îi dea un imobil situat în C. pe . aparține unui prieten, notarul acceptând acest lucru.
Referitor la acest imobil martorul Bărbălan I. a declarat că în primăvara anului 2004, N. M. a venit la acesta însoțit de avocata R. M. și i-a spus că d-na avocat are unele probleme financiare și vrea să vândă un imobil în C., .>
Martorul a mai precizat că a acceptat să cumpere acest imobil, a încheiat și actele la notar iar ulterior a aflat că imobilul respectiv era în litigiu reproșându-i acest lucru inculpatului N. M..
Acesta i-a spus că va rezolva situația și i-a cerut să îi dea o procură notarială pentru a se preocupa de vânzarea acelui imobil.
În consecință, fiind în posesia acelei procuri inculpatul N. a ajuns să îi facă propuneri notarului G. că îi va da imobilul respectiv în contul taxelor achitate de M. A..
Toate aceste probatorii, s-a reținut că relevă faptul că aflând despre existența acelui teren, conținând zăcăminte minerale de la R. M., cu ajutorul acesteia, inculpatul N. l-a determinat pe M. A. să încheie acele acte fictive de vânzare cumpărare cu . de N. G., trecând drept preț sume exorbitante de 300 milioane și respectiv_.00 ROL (sume care este puțin probabil să se fi achitat în realitate, achiziționarea făcându-se în scopul de a obține venituri în mod licit cum s-a și întâmplat ulterior).
Relevante însă, cu privire la fictivitatea contractelor de vânzare - cumpărare privind aceea suprafață de 6 ha teren situată în .-au reținut constatarea tehnico – științifică efectuată în cauză, raportul de expertiză întocmit la 7 noiembrie 2004 concluzionând că semnătura de la rubrica . reprezentant N. G. de pe contractul de vânzare - cumpărare nr. 7 încheiat pe 4 februarie între . . cererile adresate cabinetului notarial G. I. la 12 mai 2004, de pe contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.1455 /12 mai 2004 și 1459/12mai 2004 a fost executat în realitate de inculpata G. M. și nu de N. G. adevărata reprezentantă a .>
S-a arătat că inculpata G. M. se afla de fapt în cercul de cunoștințe ale inculpaților M. și N. și, mai mult, sora sa N. G. îi lăsase cartea de identitate atunci când plecase în străinătate, act pe care inculpata G. M. l-a folosit pentru a-și declina o altă identitate cu prilejul încheierii celor 2 contracte.
S-a reținut ca relevantă și declarația martorei N. G. care a arătat că în timp ce se afla în străinătate, sora sa G. M. a sunat-o și i-a spus că N. M. vrea să vorbească cu ea și i-a solicitat nr. de telefon.
A mai declarat martora N. G. că a fost sunată de inculpatul N., care i-a relatat că este căutată de poliție deoarece s-a făcut o recuperare de TVA și i-a cerut să spună că a semnat un act de vânzare cumpărare pentru „un munte” și că aplecat în străinătate cu suma de 2,5 milioane EURO pentru a cumpăra utilaje iar inculpatul N. i-a promis că îi va da o sută de mii de dolari pentru a face acele declarații.
Faptul că aceste contracte de vânzare cumpărare au fost încheiate în mod fictiv s-a reținut și din aspectul că în aceeași zi prețul terenului a crescut de la 15 milioane lei la 300 milioane lei și apoi la_.000 ROL, bani pe care . cum să îi plătească așa cum rezultă din evidențele contabile de la aceea dată.
De altfel s-a arătat că, M. A. a susținut că acești bani i-ar fi primit împrumut de la N. M. iar N. M. la rândul său i-a luat de la diverși cămătari din C..
După ce au fost întocmite formalitățile cerute de lege pentru vânzarea cumpărarea terenului, inculpatul s-a preocupat de înregistrarea lor în documentele contabile, s-a întocmit și un act adițional, însă înregistrarea în documentele contabile s-a făcut fără documente justificative și deci suma de bani reprezentând prețul vânzării cumpătării terenului, nu a intrat practic în patrimoniu .> După înregistrarea contractelor de vânzare cumpărare în evidențele contabile, . C. a solicitat rambursarea sumei de 18._ ROL reprezentând TVA aferent în principal tranzacției efectuate între . și . privind vânzarea - cumpărarea acelui teren în suprafață de 6 ha situat în ..
Așa cum s-a reținut din nota de constatare întocmită la 27.07.2004 de către Inspectorii N. Iosev și P. C. din cadrul Direcției Controlului Fiscal, s-a constat că . plata terenului achiziționat de la ., fără a prezenta documente justificative în acest sens,
Mai mult, s-a mai constatat că în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1459/12.mai 2004, s-a declarat ca preț al vânzării suma de 12._ ROL dar s-a facturat suma de_.000 ROL iar această din urmă sumă a fost evidențiată în contabilitate fără documente justificative.
De asemenea, s-a mai constatat de către inspectori că din balanța de verificare a rezultat că . înregistrat în evidențele contabile taxele notariale de_ ROL și onorariu de 600 milioane ROL pe care le-ar fi achitat cu o filă cec, însă din verificări s-a constatat că până în luna mai 2004 . efectuat plăți sau încasări prin bancă și nici nu avea disponibil în cont.
S-a apreciat de către inspectori că și prețul terenului declarat în contractele de vânzare cumpărare încheiate în mod succesiv în aceeași zi a crescut exagerat de mult, existând dubii cu privire la realitatea acestor vânzări efectuate.
Într-un final, inspectorii au înaintat propunere de respingere a cererii de rambursare de TVA, menționându-se că în urm verificării s-au constatat existența de documente fictive neîntocmirea și neînregistrarea de documente justificative și contabile aferente tranzacției efectuate între . SILICON DATA în luna mai 2004.
De altfel, s-a arătat că martorii N. Iosev și P. C., audiați în instanță au declarat că verificând evidentele contabile la . nereguli în legătură cu achiziționarea acelui teren de la . i-au cerut inc. M. să-l contacteze pe administratorul . a face un control încrucișat.
Au precizat martorii că a doua zi s-a prezentat o femeie care s-a recomandat N. G., i-au cerut acesteia să le prezinte anumite documente dar le-a spus că le va aduce, după care nu a mai apărut și atunci au propus respingerea cererii de rambursare a TVA solicitat de .> Din actele dosarului s-a mai reținut că, inculpatul M. A. V. a contestat această notă de constatare și paralel a formulat o nouă cerere de rambursare de TVA iar verificarea cerută de legislația în materie a fost făcută de data aceasta de consilierul A. G. care a făcut o verificare contabilă formală, concluzionând că . la rambursarea sumei solicitate prin decontul de TVA nr._/2004.
Această ultimă notă de constatare nici nu a fost practic predată către compartimentele corespunzătoare din cadrul DGFP – D., astfel încât activitatea inspectorului A. G. a rămas în faza tentativei absolut improprii, nefiind realizat scopul în vederea realizării căreia a fost întocmită nota de constatare, motiv pentru care A. G. a fost scos de sub urmărire penală.
Întrucât, în aceea perioadă s-au intensificat controalele ca urmare a multitudinii de rambursări ilegale de TVA către societăți comerciale din zona județului D., inculpatul M. A. a renunțat la solicitarea privind rambursarea de TVA și la îndrumarea lui N. M. cei doi au făcut demersuri pentru a cesiona societatea care a ajuns să fie preluată de martorii D. C. și U. M..
După cum s-a arătat mai sus, D. C. a declarat că el a fost contactat în realitate de N. M. care i-a dat relații despre . tranzacția privind acel teren din Maramureș din exploatarea căreia putea obține beneficii, motiv pentru care i-a și solicitat martorului suma de 10 miliarde lei pentru cesionarea societății.
Deși D. C. a preluat ., întrucât a avut discuții cu cealaltă asociată U. M. așa cum a declarat aceasta din urmă nu a desfășurat practic nici o activitate pe numele acestei societăți și în final tot la inițiativa lui Nițioiu M. i-au cedat-o acestuia.
Urmărind același scop de a obține venituri prin intermediul acestei societăți inculpatul N. M. a încercat să obțină un împrumut de la Raiffaisen Bank, punând garanție acel teren, însă i s-a comunicat că societatea trebuie să aibă și rulaj și ca atare i s-a respins creditul.
Deși inculpatul M. A. prin apărător a solicitat la ultimul termen de judecată disjungerea cauzei în ceea ce îl privește, arătând că acesta nu a avut nici o implicare în activitatea descrisă în partea a doua a rechizitoriului constând în constituirea unui grup infracțional, având drept scop achiziții fictive de cereale, învederând că acesta nu mai era administrator la . anul 2004 iar vânzarea – cumpărarea terenului din Maramureș nu are nici o legătură cu activitățile derulate pe . date, prima instanță a apreciat că cererea acestuia este nefondată deoarece între activitatea descrisă la primul punct din rechizitoriu și activitatea descrisă în ultima parte a rechizitoriului există o strânsă legătură, aspect care a impus administrarea probatoriilor privind toate faptele și deci judecarea întregii activități infracționale într-o singură cauză.
Toate aspectele mai sus învederate, s-a reținut că atestă că faptele inculpatului M. A. V., constând în încheierea fictivă a acelor contracte de vânzare cumpărare privind suprafața de 60.000 m2situat în extravilanul comunei Budești, județul Maramureș urmată de formularea unei cereri de rambursare de TVA. În baza acestor tranzacții ilegale, precum și efectuarea în calitate de administrator al . C., de înregistrări inexacte în evidența contabilă sau omisiunea a unor înregistrări în contabilitate a operațiunilor economico – financiar efectuate întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la înșelăciune prev. de art. 20 rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 5 cod penal, fals în declarații prev. de art. 292 cod penal precum și fals la legea contabilității prev. de art. 43 din Legea 82/1991 republicată rap. la art. 289 cod penal.
De asemenea, s-a constatat că faptele săvârșite de inculpata G. M. (fostă N.) constând în ajutorul pe care la dat inculpatului M. A. cu prilejul încheierii acelor contracte de vânzare – cumpărare declinându-și identitatea sorei sale N. G. și calitatea de administrator al . semnând în numele acesteia, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la tentativă de înșelăciune prev. de art. 20 rap. la art. 215 1 alin. 1, 2, 5 cod penal, fals în declarații prev. de art. 292 cod penal și fals privind identitatea prev. de art. 293 cod penal, fapte aflate de asemenea în concurs.
S-a constatat de asemenea, că inculpatul N. M. a săvârșit acte de instigare a inculpatului M. A. la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 2, 5 cod penal, determinându-l pe acesta să acționeze în modul mai sus descris, deși în final prin activitatea desfășurată de inculpatul M. A. nu s-a produs rezultatul scontat inițial de aceștia.
Referitor la activitatea infracțională descrisă la ultimele puncte din rechizitoriu, probatoriile administrate în faza de urmărire penală și nemijlocit în instanță au relevat următoarele:
După ce a preluat . C., inculpatul N. M. și-a schimbat strategia de a obține totuși venituri ilicite prin intermediul acestei societăți și a tranzacțiilor nelegale pe care le inițiase anterior prin intermediul lui M., în activitatea infracțională antrenând și alte persoane.
Astfel, văzând că încercările sale de a obține un împrumut de la bănci punând ipotecă acel teren achiziționat în maniera mai sus arătată, sunt sortite eșecului, s-a hotărât să urmeze (dar pe căi ilicite) îndrumările date de bănci, în sensul de a face rulaj pe firmă.
În acest sens, a discutat cu inculpatul S. P. care l-a rândul său era asociat și administrator la două societăți – . C. și . ce aveau ca obiect de activitate achiziționarea și vânzarea de cereale și acesta l-a sfătuit să nu renunțe la aceea cerere de rambursare de TVA și să procedeze la achiziționarea de cereale, iar pe baza acestor tranzacții să obțină o compensare cu TVA-ul pe care . de rambursat.
Inculpatul N. chiar a susținut că o perioadă l-ar fi însoțit pe S. P. pe câmp pentru a achiziționa cereale direct de la producători – persoane fizice - dar borderourile de achiziții le întocmea S. P. și tot acesta preda marfa la Siloz, întocmind actele corespunzătoare.
Mai mult, inculpatul a arătat că la un moment dat vroia să renunțe, dar pentru că i-a propus lui S. P. „să îl facă părtaș la afacerea cu muntele” acesta din urmă l-a îndemnat să continue activitatea de achiziții de cereale obligându-se să îi găsească un administrator care să se ocupe nemijlocit și o contabilă.
S. P. a făcut demersuri așa cum s-a obligat și a cooptat în activitatea infracțională pe o rudă de a sa, inculpatul F. C., care era profesor și în nici un caz nu avea cunoștință de activități comerciale așa cum a recunoscut acesta din urmă în declarațiile date la urmărirea penală și nemijlocit în instanță.
În continuare, S. P. a contactat o altă persoană despre care știa că se mai ocupă tot cu achiziții de cereale, care locuia la țară și cunoștea producătorii agricoli, respectiv pe numitul C. C., căruia i-a solicitat să îl ajute pe inculpatul N. M., să achiziționeze cereale pe numele .> Această activitate de achiziționare a cerealelor s-a desfășurat însă în mod nelegal, deoarece în realitate cerealele erau achiziționate de C. C. de la producătorii particulari, dar nu pentru . C. ci achiziționarea se făcea pentru . C. sau . C..
De altfel, inculpatul C. C. audiat fiind, a declarat că inculpatul S. P. pe care îl cunoștea de mai multă vreme i l-a prezentat pe inculpatul F. C. M. spunându-i că acesta este administrator la . aparține unui prieten și că doreau să efectueze un rulaj important pentru această societate prin achiziții de cereale pe . apoi către .> A mai arătat inculpatul că l-a cunoscut și pe N. M., acesta din urmă spunându-i că F. C. se va ocupa de achizițiile de cereale pentru . are drept de semnătură.
În vederea derulării acestei activități, inițial . inculpatul F. C. și . de inculpatul S. P. au încheiat contracte de închiriere pentru spații de depozitare a cerealelor cu . în final cele două societăți nu au mai utilizat spațiile respective și nici nu au achitat chiria tocmai datorită faptului că modul în care erau achiziționate cerealele era ilegal.
În realitate, achiziționarea cerealelor nu s-a realizat de către inculpatul F. C. și nici de S. P., ci inculpatul C. C. era cel care prelua cereale de la cetățeni, era prezent zilnic la silozul port Corabia sau la un depozit pe care îl avea în localitatea Scărișoara, jud. O., acesta era cel care întocmea borderourile de achiziții, un tabel cu persoanele care aduceau cerealele – unde erau trecute buletinul de identitate, localitatea și cantitatea.
Aceste aspecte, s-a reținut că rezultă și din depozițiile martorilor F. A. și C. I., respectiv contabila și șefa depozit la siloz port Corabia, care au relatat că la siloz era prezent tot timpul C. C. și foarte rar apărea și S. P. și din discuțiile purtate între ei martorele au dedus că S. P. era un fel de șef al lui C. C..
Martorele au mai declarat de asemenea că, în realitate achiziționarea de cereale nu se făcea pentru . ci pe numele . C. precizând că în evidențele silozului nu s-a găsit în aceea perioadă nici o factură sau vreun document care să ateste vreo relație comercială cu . C..
De asemenea martorele au mai afirmat că borderourile de achiziții pe care le întocmea C. C. pentru . borderouri uninominale, ci borderouri care se trecea cumulativ mai multe persoane, cu cantitățile predate într-o zi și oricum actele pe care le întocmea C. C. erau întotdeauna confruntate cu actele întocmite de angajații silozului.
Martora C. a mai declarat că la un moment dat unul din inculpați – S. sau C. au întrebat-o dacă ar exista posibilitatea să facă tranzacții de pe o firmă pe alta, adică să treacă de pe numele . MITCOS dar le-a spus că acest lucru nu este posibil, și deși cei doi au mai insistat, i-a refuzat.
Totodată martora a precizat că uneori producătorii aduceau singuri cereale la depozit dar borderoul de achiziție se întocmea fie pe numele . numele . pentru .> Inculpatul C. C. audiat în instanță a declarat că în realitate tranzacțiile de cereale se derulau în felul următor: cumpărător inițial erau . direct de la producător după care . către . lui S. P. sau către . C. C. o preluase de la S. P. și procedau în această manieră întrucât doar . LANCHIM aveau încheiate contracte cu silozul Corabia.
Aceste susțineri ale inculpatului că doar cele două societăți aveau încheiate contracte cu Siloz Corabia, s-a reținut că vin în contradicție cu aspectul că și . contract pentru închirierea de spații de depozitare la siloz Corabia și deci putea foarte bine să achiziționeze direct cereale și să le depoziteze la siloz, însă a optat pentru achiziționarea cerealelor în mod ilicit.
De altfel și inculpatul S. P. audiat fiind în instanță a declarat că a acceptat că acele tranzacții cu cereale să fie derulate de . societății sale . scopul de al ajuta pe N. M. să facă rulaj pe firmă deoarece acesta îi promisese o colaborare la afacerea cu acel teren din Maramureș. Aceste susțineri ale inculpatului conduc de fapt la concluzia că inculpații N. și S. au discutat de la început modalitatea ilicită în care urmau să facă aceste achiziții de cereale pentru a putea uza cumva de aceea rambursare de TVA decurgând din tranzacția cu terenul din Maramureș, folos care s-a și realizat în final sub forma unei compensări.
Același inculpat a mai învederat că . o adresă către . avea spațiile de depozitare la siloz Corabia prin care solicita ca cerealele aduse de . să fie înregistrate pe . evita astfel plata unor prestări de servicii legale de recepția cerealelor depozitate la siloz.
În realitate, însă referitor la acest aspect martorele C. I. și F. A. au învederat că această solicitare care a fost făcută verbal de inculpatul S. P. a fost respinsă deoarece părea ilegală iar inculpatul nu a făcut vreo dovadă privind efectuarea acestei adrese.
În vederea derulării acestei activități de achiziții de cereale pe cele trei societăți inculpatul S. P. i-a propus lui N. ca de evidența contabilă a . ocupe inculpata D. M. care ținea contabilitatea și la . . de inculpatul N..
De altfel, audiată fiind în faza de urmărire penală cât și în instanță inculpata D. M. a declarat că la începutul anului 2006 ținea contabilitatea pentru cele 2 societăți aparținând inculpatului S. și acesta a rugat-o să țină contabilitatea pentru societatea unui prieten, acesta fiind inculpatul N. M. și . C. pe care o preluase.
A precizat martora că a acceptat și încă de la început printre documente, inculpatul N. M. i-a arătat și un decont TVA din care rezulta că . rambursat suma de 18 miliarde lei și că această sumă avea legătură cu achiziționarea de către societate a unui teren din Maramureș.
Acest aspect nu face decât să conducă la ideea că inculpatul N. a urmărit ca prin activitățile derulate prin . totuși aceea sumă ce rezulta din decontul de TVA din anul 2004.
Martora a mai arătat că la început a completat câteva borderouri de achiziții și facturi după datele pe care i le-a dictat inculpatul N. M., respectiv cantități și prețuri iar ulterior de întocmirea borderourilor și a facturilor s-a ocupat inculpatul F. care i le aducea apoi la sfârșit de lună să le înregistreze și pentru aceste tranzacții cu cereale a întocmit deconturi de TVA.
Tot în legătură cu modalitatea în care erau întocmite acele borderouri de achiziție, din declarațiile unora din inculpați, respectiv D. M. și F. și din celelalte probatorii administrate a rezultat că întrucât în lunile iunie, iulie au apărut borderouri personalizate și . să folosească astfel de borderouri, însă le-a achiziționat mai târziu, respectiv în luna octombrie 2006.
Inculpata D. M. a relatat că administratorul F. s-a obligat să completeze el noile borderouri, i-a dat toate dosarele și i-a cerut să nu modifice nimic referitor la cantități și prețuri deoarece făcuse deja declarații la Administrația Financiară, iar după câtva timp F. i-a adus noile borderouri spunând că nu a modificat nimic.
În realitate însă, așa cum declară însăși inculpatul F. C. acesta a întocmit alte borderouri fictive, trecând cantități de cereale mult mai mari pe numele fiecărei persoane de la care se efectuaseră achiziții, în condițiile în care cetățenii nu predaseră astfel de cantități.
Referitor la acest aspect, inculpatul F. s-a apărat de maniera că ar fi trecut pe un singur borderou cantități însumate de la mai multe persoane dar în fapt a respectat cantitățile pe care le-a achiziționat în realitate și valoarea.
Susținerile sale sunt contrazise de martorii audiați în cauză – persoanele fizice care au predat cereale fie la silozul din Corabia fie la cel din Scărișoara unde supraveghea activitatea C. C., respectiv martorii J. N., B. M., G. M. I., M. S. D., C. Lucică, D. D., O. I., V. M., V. P., R. V., Trană I., B. I., B. V. și Bărbălan I..
Aceștia au declarat că în anul 2006 au predat cereale fie la Siloz Corabia fi la silozul unde inculpatul C. C-tin îl avea în . predare nu li s-a întocmit nici un borderou de achiziții ci primeau doar un bon de la cântar pe care era trecută cantitatea, după care primeau banii.
De fiecare dată l-au văzut prezent pe C. C. iar pe F. sau pe N. martorii au declarat că nu i-au văzut și nu îi cunosc.
Martorii au mai arătat că la organele de cercetare penală li s-au arătat niște borderouri de achiziții întocmite pe numele lor unde erau trecute cantități mult mai mari pe care nu aveau cum să le predea și deși apărea semnătura lor în realitate nu au semnat astfel de borderouri pentru că nu au fost întocmite în prezența lor în momentul în care predau cerealele.
Declarațiile martorilor, s-a reținut că nu se coroborează și cu cele declarate de inculpatul F. C. care în faza de urmărire penală a afirmat că a retranscris vechile borderouri pe noile borderouri personalizate pe care le-a semnat el pentru producătorii particulari.
Faptul că aceste borderouri de achiziții au fost întocmite în mod fictiv rezultă și din documentele de la siloz Port Corabia, respectiv registru de basculă și buletinele de cântărire și analiză în care se arată ce cantități au fost predate zilnic, de către producătorii particulari și din care rezultă că de fapt achizițiile nu au fost făcute niciodată pe ., numele acestei societăți neapărând în evidențele silozului.
Și mai relevante, s-a reținut că sunt concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză în care se menționează că din examinarea înscrisurilor și documentelor financiar contabile prezentate de . rezultă înscrieri fictive cu privire la achizițiile de cereale deoarece nu se pot vinde cantități mai mari decât cele care au fost achiziționate.
Acest aspect a rezultat din analiza mișcării stocurilor cantitative exemplificându-se: că în luna ianuarie se înregistrează achiziționarea a 17.708 kg soia și vânzarea a 18.154 kg soia și în mod similar în septembrie 2006 s-a înregistrat vânzarea cantității de 18.435 kg floarea soarelui peste stocul existent iar în alte luni vânzarea cantității de 9.736 kg grâu tot peste stocul existent.
Expertul a mai constatat că unele facturi au fost întocmite eronat referindu-se la descărcarea în contabilitate a unei cantități de 99.150 kg grâu cu cheltuiala aferentă de 21.8143 lei iar venitul aferent în înregistrările din notele contabile este de 2.280,45 lei, însă în jurnalul de TVA această factură a fost înregistrată la valoarea de 2.280,45 lei echivalentul a 9.915 kg grâu.
Tot din raportul de expertiză dar și din declarațiile inculpaților D. M. și F. C. s-a reținut că N. M. ar fi creditat pe . sume de bani, după care N. o suna pe contabilă și îi spunea că au retras sume de bani punând-o pe aceasta să întocmească dispozițiile de casierie corespunzătoare.
De altfel, inculpata D. M. a declarat că aceasta întocmea dispoziția de plată cu datele pe care le cunoștea din evidența contabilă și cu sumele pe care i le indica inculpatul N., iar uneori era anunțată și de F. de retragerea unor sume de bani din conturile . cerea să întocmească dispozițiile de plată corespunzătoare.
În faza de urmărire penală, inculpata D. M. a relatat că uneori fie a întocmit fie a semnat ea pentru inculpații N. sau F. documentele contabile ale . C..
Referitor la aceste sume de bani retrase de inculpatul N. din conturile . anului 2006 cu titlu de restituire - creditare societate de către asociat, expertiza întocmită în cauză a stabilit că s-a retras suma totală de 1.686.359,40 lei.
Probatoriul administrat, s-a reținut că relevă că prin această activitate fictivă de achiziționare a cerealelor pentru . M. ca de altfel și ceilalți inculpați implicați în cauză au urmărit obținerea de venituri ilicite, în final . în luna decembrie 2006 cu titlu de TVA de plată, așa cum rezultă din decontul de TVA pentru acest an suma de 653.100 lei, sumă ce a fost compensată cu TVA-ul de recuperat care apărea în decontul de TVA înregistrat la DGFP – D. sub nr._/1.07.2004, această din urmă sumă fiind de 18._ ROL.
Referitor la acest aspect, raportul de expertiză a concluzionat că din notele de constatare întocmite de DGFP - D. și din documentele prezentate se constată că decontul de TVA la septembrie 2005 înregistrat la DGFP D. cu nr. 31.268/13.10.2005 este completat NU la solicitarea sumei negative de TVA, iar TVA-ul la care se face referire în prezentul dosar este înregistrat la rândul 24, respectiv „soldul sumei negative de TVA reportată din perioada precedentă pentru care nu s-a solicitat rambursarea.”
S-a mai menționat în raportul de expertiză că în legătură cu acest TVA „nu este stipulată înregistrarea inspecției fiscale în Registrul unic de control conform Legii 252/2003, iar în documentele expertizate nu se regăsește acest registru” și de asemenea expertiza a constatat că „se stipulează rambursarea soldului sumei negative a TVA-ului înregistrat la 20.06.2004, rambursare solicitată de . conform decontului de TVA înregistrat la DGFP sub nr._/01.07.2004”.
Aceste constatări au determinat expertul să menționeze că, din „documentele expertizate se deduce concluzia că TVA-ul nu a fost compensat cu respectarea prevederilor codului fiscal și OMFP 338/2004, acte normative ce reglementează modalitatea de evidențiere a sumelor negative de TVA”.
Ca atare, această sumă de 653.100 lei reprezentând TVA de plată înregistrată de . C. în deconturile de TVA a ele anului 2006 (sumă decurgând din acele achiziții de cereale) a fost compensată nelegal cu TVA-ul de recuperat, din decontul nr._/1.07.2004 fiind fraudat bugetul consolidat al statului.
Față de toate considerentele mai sus menționate, prima instanță a constatat că activitatea inculpaților N. M. și S. P. care au constituit și inițiat un grup infracțional organizat în care au cooptat apoi pe inculpații F. C., C. M. și D. M., derulând tranzacții fictive constând în achiziționarea de cereale de la producătorii particulari prin întocmirea unor borderouri în care s-au consemnat date nereale, în sensul că achizițiile s-ar fi făcut de ., deși în realitate, achizițiile se făceau pe . LANCHIM (așa cum rezultă din evidențele silozului și a depozitelor de cereale și din declarațiile martorilor), și totodată s-au trecut cantități de cereale mult mai mari decât cele preluate de la producătorii particulari și predate la siloz, sau în cazul valorificării, pe facturi s-au trecut cantități mai mari decât cele achiziționate sau prețuri care nu corespundeau cantităților de cereale, având drept scop obținerea unor sume de bani în mod ilicit, scop care s-a realizat în final prin compensarea pentru ., a TVA-ului de plată înregistrat în deconturile anului 2006, că o parte din TVA-ul pe care aceeași societate îl avea de recuperat în urma acelei vânzări – cumpărări fictive a suprafeței de 6 ha teren în extravilanul comunei Budești, (rambursare de altfel ilegală) fiind astfel prejudiciat bugetul consolidat al statului cu suma de 653.100 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 7 pct. 1 din Lg. 39/2003, instigare la infracțiunea de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 25 rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 5 cod penal cu art. 41 alin. 2 cod penal în ceea ce îl privește pe inculpatul N. M..
De asemenea, activitatea infracțională descrisă anterior săvârșită de inculpatul F. C. M., s-a apreciat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 7 pct. 1 din Lg. 39/2003, infracțiunea de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 25 rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 5 cod penal cu art. 41 alin. 2 cod penal, fals la legea contabilității, prev. de art. 43 din lg.82/1991 cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal.
Activitatea infracțională dovedită a fi săvârșită de inculpatul S. P. întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 7 pct. 1 din Lg.39/2003, instigare la înșelăciune în formă continuată prev. de art. 25 rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 5 cod penal cu art. 41 alin. 2 cod penal, acesta împreună cu N. M. fiind cel care i-a instigat pe ceilalți inculpați să întocmească și să evidențieze acele borderouri de achiziții de cereale pe baza cărora s-a compensat apoi TVA-ul colectat de .-ul de recuperat ce figura în decontul din 2004.
De asemenea, faptele săvârșite de inculpatul C. C., așa cum au fost descrise anterior întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 pct. 1 din Lg.39/2003, infracțiunea de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 25 rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 5 cod penal cu art. 41 alin. 2 cod penal, fals la legea contabilității, prev. de art. 43 din Lg. 82/1991 cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal.
De asemenea, s-a constatat că activitatea infracțională desfășurată de inculpata D. M. care a fost cooptată în grupul infracțional constituit, și a efectuat operațiuni și înregistrări în evidențele contabile a . realizat că documentele erau întocmite în mod fictiv de ceilalți inculpați anterior, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 pct. 1 din Lg. 39/2003, complicitate la infracțiunea de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 5 cod penal cu art. 41 alin. 2 cod penal, fals la legea contabilității, prev. de art. 43 din Lg. 82/1991 cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal.
Deși apărătorii inculpaților M. A. și N. M. au invocat că în ceea ce privește infracțiunile prev. de art. 292, cod penal, 289 cod penal și art. 43 din Lg. 82/1991 rap. la art. 289 cp. pentru M. A. și respectiv infracțiunile prev. de art. 292 și 293 cod penal pentru N. M. ar fi intervenit prescripția, prima instanță a constatat următoarele:
Potrivit art. 122 lit. d C.p.p., termenul de prescripție pentru aceste infracțiuni este de 5 ani având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, iar conform art. 124 Cp. prescripția înlătură răspunderea penală ori câte întreruperi ar interveni dacă termenul de prescripție prevăzut în art.122 este depășit cu încă jumătate.
În cauză, s-a reținut că infracțiunile de fals în declarații, fals intelectual și fals la legea contabilității în ceea ce îl privește pe inculpatul M. A., respectiv fals în declarații și fals privind identitatea s-au săvârșit la 12 mai 2004 cu prilejul încheierii contractelor de vânzare – cumpărare privind acel teren din . art. 124 cod penal, termenul după care operează prescripția specială este de 7 ani și 6 luni și deci se împlinește în luna noiembrie 2011, deci la data soluționării cauzei nu a intervenit încă prescripția specială pentru a fi incidente disp. art. 11 pct. 2 lit. b C.p.p. rap. la art. 10 lit. g C.p.p.
Cu privire la infracțiunea de spălare a banilor prev. de art. 23 lit. b din Lg. 656/2002 republicată pentru care au fost de asemenea trimiși în judecată inculpații N. M., D. M., S. P., F. C. și C. C. tribunalul a constatat următoarele:
În cauză s-a sesizat Oficiul Național de prevenire și Combatere a Spălării Banilor referitor la modul cum s-a derulat aceea tranzacție privind vânzarea – cumpărarea suprafeței de 60.000 mp teren situat în extravilanul comunei Budești jud. Maramureș, între cele două societăți . reprezentată la aceea dată de M. A. și . ca administrator pe N. E. G..
În lucrarea întocmită de Oficiu se arată că verificându-se documentele contabile ale celor două societăți s-a constatat că nici una din părți nu a înregistrat în evidența contabilă plata și respectiv încasarea sumei de 2.779.305 EURO – prețul terenului menționat în contractul de vânzare cumpărare iar cu privire la proveniența sumei administratului de atunci – M. a susținut că sunt bani proprii cu care a creditat societatea.
S-a mai menționat în lucrarea Oficiului că s-a constatat înregistrarea în evidența contabilă a . în valoare de 11.340.000 RON cu mențiunea primit de la asociatul M. A. V. și acest împrumut a fost înregistrat în bilanțul contabil la grupa datorii, astfel încât în anul 2004 . cu datorii în cuantum de 11.348.172 RON în anul 2005 cu datorii de 11.349.804 RON iar în anul 2006 cu datorii de 10.669.260 RON.
Verificându-se și datele transmise de ANAF – C. s-a constatat că soldul contului „decontări cu asociații” avea la data de 30 iunie 2007 valoarea de 10.660.723 RON, a-a apreciat de Oficiu că această sumă de 10.660.723 RON reprezentând suma împrumutată în anul 2004 societății de către asociatul acesteia a fost supusă procesului de spălare a banilor.
În cauză, din probatoriul administrat pe parcurs a rezultat că de fapt prețul vânzării cumpărării terenului „a fost primit de M. A.” de la N. M. care l-a și instigat să încheie aceea tranzacție ilegală de vânzare - cumpărare a terenului pentru a putea uza de rambursarea de TVA corespunzătoare tranzacției respective.
De altfel, deși în declarațiile date la urmărirea penală M. A. a susținut că el ar fi creditat societatea, în instanță a precizat că a primit banii de la N. M., iar pe de altă parte și N. M. a declarat că el la împrumutat pe M. pentru cumpărarea terenului.
Totodată s-a mai efectuat o verificare de Oficiul Național de Spălare a Banilor și referitor la faptul că . perioada aprilie 2006 – noiembrie 2006 cu retrageri de sume în numerar din conturi deschise la banca Transilvania sau la Credit Euro Bank România de către inculpații F. C. M. și N. M..
S-a stabilit că în această perioadă din conturile . retrasă suma de 2.710.270 RON – retragerile figurând cu justificarea achiziții cereale, animale și alte operațiuni și că această sumă ar fi fost supusă procesului de spălare a banilor.
În rechizitoriu, referitor la cele menționate de Oficiul Național de Spălare a Banilor, în referatele întocmite la 27 martie 2007 și respectiv la 20 martie 2008, s-a reținut că: datorită faptului că sub aspectul prejudiciului cauzat bugetului de stat a inexistenței decontării de TVA precum și a fictivității achizițiilor de cereale în cantități impresionante, s-a apreciat că ar existat o contradicție cu privire la suma încasată ilegal de reprezentanții . supusă a procesului de spălare la care face referire Oficiul, motiv pentru care s-a dispus lămurirea acestui aspect prin expertiza financiar contabilă efectuată în cauză.
Raportul de expertiză a concluzionat că la nivelul anului 2006, inculpatul N. M., în calitate de asociat la . cu titlu restituire - creditare societate de către asociat suma totală de 1.686.359,40 lei.
De asemenea, așa cum s-a arătat anterior în urma acelor tranzacții fictive de cereale, s-a înregistrat de . de plată în deconturile de TVA aferente anului 2006 suma de 653.100 lei, sumă care a fost compensată cu TVA-ul de recuperat, (acesta din urmă fiind aferent acelei tranzacții cu terenuri din anul 2004).
În final, în rechizitoriu s-a precizat că bugetul de stat a fost prejudiciat de inculpați cu suma de 653.100 lei și tot această sumă ar fi fost supusă procesului de spălare a banilor.
Potrivit art. 23 din Lg. 656/2002 modificată, este încriminată ca infracțiune de spălare a banilor - modalitatea constând în ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor sau a drepturilor asupra acestora cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni .
Din această definiție ca de altfel și din cea reglementată de lit. a din art. 23 din Lege rezultă că subiectul activ al infracțiunii de spălare de bani este întotdeauna altul decât subiectul activ al infracțiunii din care provin bunurile sau banii.
De altfel, și Convenția Europeană privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii încriminează ca infracțiunea de spălare a banilor fapta de a achiziționa deține s-au folosi bunuri despre care persoana care le achiziționează le deține sau folosește, știe în momentul dobândirii lor că acestea constituie produse
Reiese deci, cu claritate că se face distincție între autorul infracțiunii de spălare de bani și cel al infracțiunii din care provin bunurile iar legiuitorul român a preluat aproape în întregime dispozițiile convenției.
Rezultă că în mod obligatoriu trebuie să existe un autor distinct care să cunoască proveniența ilicită a bunurilor fără de care nu ar putea exista infracțiunea de spălare de bani.
Se poate deci concluziona că sintagma ”cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni” este folosită de legiuitor pentru a exclude din sfera subiecților activi persoanele care au participat la comiterea infracțiunii din care provin bunurile ce formează obiectul spălării banilor.
P. urmare, inculpații N. M., F. C., S. P., D. M. și C. C. nu pot fi subiecți ai infracțiunii de spălare de bani, atâta timp cât aceștia au participat în calitate de autori, instigatori și complici la săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 2, 5 cod penal, fals la legea contabilității, din această activitate infracțională rezultând acea sumă de 653.100 lei, cu care a fost prejudiciat bugetul consolidat al statului.
Totodată, în cauză nu s-a dovedit că acele sume de bani cu care N. M. a creditat societatea pentru derularea tranzacțiilor cu cereale și pe care apoi și le-a retras, ar proveni din infracțiuni pentru a se constata că prin această modalitate banii respectivi au fost supuși procesului de spălare.
Față de aceste considerente prima instanță a apreciat că acele acte materiale la care se face referire în rechizitoriu și în referatele întocmite de Oficiul Național de Spălare a Banilor, în ceea ce îi privește pe inculpații N. M., F. C., S. P., D. M. și C. C-tin nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de spălare a banilor prev. de art. 23 din Lg. 656/2002 astfel încât în baza a disp. art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.p.p. s-a dispus achitarea celor patru inculpați pentru această faptă.
Pe cale de consecință, constatându-se că vinovăția inculpaților M. A. V., N. M. (fostă G.), N. M., F. C. M., D. M. și C. C. privind săvârșirea infracțiunilor care au fost descrise anterior și pentru care aceștia au fost trimiși în judecată, (mai puțin infracțiunea de spălare a banilor) a fost pe deplin stabilită și dovedită, la individualizarea pedepselor, au fost avute în vedere natura și gravitatea faptelor date de împrejurările în care au fost comise, consecințele produse, frecvența acestui fenomen infracțional dar și circumstanțele personale ale inculpaților.
În ceea ce îl privește pe inculpatul M. A. V., prin rechizitoriu acesta a fost trimis în judecată cu reținerea stării de recidivă atât postcondamnatorie cât și postexecutorie, prev. de art. 37 lit. a și b, însă din examinarea fișei de cazier judiciar care a fost solicitată de instanță nu rezultă că în cauză își găsesc incidența disp. art. 37 lit. a și b cod penal.
Astfel inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 659/4 octombrie 2004 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/P/2001 definitivă prin decizia penală nr. 3349/25.05.2006 a ICCJ pentru infracțiunile prev. de art. 215 alin. 1, 2 cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal, art. 74 și art. 76 lit. c cod penal și art. 80 cod penal pentru trei infracțiuni prev. de art. 13 din Lg. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal, art. 13 cod penal, art. 74 și art.76 cod penal și art. 80 cod penal, pentru infracțiunea prev. de art. 31 alin. 2 rap. la art. 290 cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal, art. 74, 76 și art. 80 cod penal precum și pentru infracțiunea prev. de art. 290 cod penal.
Examinându-se sentința prin care a fost aplicată această pedeapsă s-a reținut că faptele respective au fost comise de inculpatul M. A. în perioada 1998- 1999, fiind concurente cu infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză.
Din fișa de cazier s-a mai reținut că acesta a mai fost trimis în judecată la data de 26 octombrie 2005 alături de alți inculpați pentru săvârșirea unor infracțiuni de criminalitate organizată prev. de art. 7 din Lg. 39/2003 și complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 cod penal fiind condamnat prin sentința penală 569/19.12.2007 a Tribunalului D. la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, c pe o durată de 2 ani, însă această sentință nu a rămas definitivă, cauza aflându-se pe rolul I.C.C.J. așa cum rezultă din referatul întocmit de grefa secției penale (faptele din această cauză fiind comise în cursul anului 2005)
P. urmare în ceea ce îl privește pe inculpatul M. A. V. s-a înlăturat aplicarea disp. art. 37 lit. a și b cod penal deoarece în cauză își găsesc incidența dispozițiile art. 33 - 34 cod penal privind concursul de infracțiuni.
În ceea ce privește infracțiunile deduse judecății și cu privire la care s-a constat vinovăția inculpatului, chiar dacă nu s-a reușit obținerea unui folos ilicit, avându-se în vedere frecvența acestui fenomen infracțional în perioada respectivă și aspectul că inculpatul în această perioadă a săvârșit fapte de același gen profitând de cunoștințele sale de contabilitate în scopul de a obține venituri ilicite, manifestând deci perseverență infracțională prima instanță a apreciat că numai aplicarea unor pedepse privative de libertate în cuantum de 6 ani și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c cod penal pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară, pentru infracțiunea prev. de art. 20 rap. la art. 215 alin. 1, 2, 5 cod penal, de 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 292 cod penal și câte 3 ani închisoare pentru infracțiunile prev. de art. 289 cod penal și art. 43 din Lg. 82/1991 vor fi în măsură să realizeze scopul preventiv educativ stabilit de legiuitor și să preîntâmpine săvârșirea de noi infracțiuni .
Totodată, a fost descontopită pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 659 din data de 4 octombrie 2004 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/P/2001 definitivă prin decizia penală nr. 3349/25.05.2006 a ICCJ în următoarele pedepse componente: în pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. 1, 2, 5 cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2, art. 74, 76 cod penal și art. 80 cod penal, în pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. 1, 2 cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal, art. 74 și art. 76 lit. c cod penal și art. 80 cod penal în pedepsele de câte 5 luni închisoare pentru fiecare din cele 3 infracțiuni prev. de art. 13 din Lg. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal, art. 13 cod penal, art. 74 și art. 76 cod penal și art. 80 cod penal, în pedeapsa de 2 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 31 alin. 2 rap. la art. 290 cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal, art. 74, 76 și art. 80 cod penal și în pedeapsa de 2 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 290 cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal, art. 74, 76 și art. 80 cod penal.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 cod penal și art. 35 cod penal, au fost contopite aceste pedepse repuse în individualitatea lor cu pedepsele aplicate în prezenta cauză dispunându-se ca inculpatul M. A. să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c cod penal pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
Au fost aplicate disp. art. 71, art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c cod penal avându-se în vedere că inculpatul a săvârșit aceste fapte în calitatea sa de administrator și asociat al unei societăți comerciale.
S-a dedus din pedeapsa rezultantă astfel stabilită perioada executată de la 15 octombrie 2001 la 4 martie 2003 și respectiv de la 19 iulie 2006 la 07 martie 2008.
De asemenea, constatându-se că a fost pe deplin stabilită și dovedită vinovăția inculpatei N. M. (fostă G.), la individualizarea pedepsei au fost avute în vedere natura și gravitatea faptelor date de împrejurările în care au fost comise, consecințele produse dar și circumstanțele persoanele ale inculpatei.
Avându-se în vedere că aceasta este infractor primar, că anterior avut o bună comportare, că nu este cunoscută cu antecedente penale, s-au reținut în favoarea acesteia circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a apreciindu-se că pedeapsa de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal pe o durată de 2 ani, va realiza scopul social al pedepsei la care face referire art. 52 cod penal, respectiv reeducarea inculpatei și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
S-a apreciat în consecință că o suspendare a executării sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 8 ani stabilit conform art. 862 cod penal va fi în măsură să formeze convingerea inculpatei că se impune în viitor respectarea prescripțiilor legii penale și evitarea săvârșirii de noi fapte antisociale.
Referitor la inculpatul N. M., și în privința acestuia s-a constatat pe deplin stabilită și dovedită vinovăția sa privind săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Lg. 39/2003 și respectiv instigare la înșelăciune în formă continuată prev. de art. 25 cod penal rap la art. 215 alin. 1, 2, 5 cod penal cu art. 41 alin. 2 cod penal.
La individualizarea pedepsei au fost avute de asemenea în vedere circumstanțele reale cum au fost săvârșite faptele, consecințele produse – prejudiciul cauzat bugetului de stat fiind unul considerabil precum și circumstanțele personale ale inculpatului.
Avându-se în vedere că acesta este infractor primar, că anterior avut o bună comportare, că nu este cunoscut cu antecedente penale, au fost reținute în sarcina sa circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a apreciindu-se că pedeapsa de 6 ani închisoare (în condițiile în care a fost de fapt instigatorul întregii activități infracționale) și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal pe o durată de 3 ani, va contribui la reeducarea inculpatului și la prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
S-a aplicat totodată și pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal
Si vinovăția inculpatului F. C. Marisus privind săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Lg. 39/2003, respectiv înșelăciune în formă continuată prev. de art. 215 alin. 1, 2, 5 cod penal cu art. 41 alin. 2 cod penal și art. 43 din Legea 82/1991 rap. la art. 289 cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal s-a arătat că a fost pe deplin stabilită și dovedită astfel încât în ceea ce privește pedeapsa i-a fost aplicată s-a ținut seama de împrejurările comiterii faptelor, de consecințele produse, de circumstanțele sale personale.
Avându-se în vedere aspectul că acesta este infractor primar, că anterior avut o bună comportare, că nu este cunoscut cu antecedente penale, că este o persoană integrată social, fiind căsătorit și având în întreținere un copil minor s-au reținut în favoarea sa circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a apreciindu-se că pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară, va contribui la reeducarea inculpatului și la prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Față de gravitatea faptelor și consecințele produse – prejudiciul cauza bugetului de stat fiind unul considerabil, s-a apreciat că executarea pedepsei se impune a se face prin privare de libertate spre a determina formarea unei noi convingeri a inculpatului privind respectarea prevederilor legii penale și a valorilor sociale ocrotite penal.
S-a aplicat totodată și pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal
S-a constatat că și inculpatul S. P. se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, mai puțin de infracțiunea de spălare a banilor, iar la individualizarea pedepselor au fost avute în vedere împrejurările comiterii faptelor, gradul său de participare, consecințele produse dar și circumstanțele sale personale.
Ținându-se seama că și acesta este infractor primar, având anterior o bună comportare, au fost reținute circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a cod penal, apreciindu-se că o pedeapsă rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare dar cu executare prin privare de libertate și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal, va fi în măsură să preîntâmpine săvârșirea de noi infracțiuni.
S-a aplicat și pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal.
În ceea ce o privește pe inculpata D. M., s-a reținut vinovăția acesteia privind săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Lg. 39/2003, respectiv complicitate la înșelăciune în formă continuată prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1, 2, 5 cod penal cu art. 41 alin. 2 cod penal și fals la legea contabilității prev. de art. 43 din Legea 82/1991 rap. la art. 289 cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal a fost pe deplin stabilită și dovedită.
Din fișa de cazier s-a reținut că faptele au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. b cod penal, astfel încât la individualizarea pedepsei ce a fost aplicată, s-a ținut seama de gravitatea faptelor, de starea de recidivă a inculpatei dar și de comportamentul avut anterior, fiind o persoană integrată social și cu unele oscilații a recunoscut activitatea infracțională pentru care a fost trimisă în judecată, în consecință și în sarcina acesteia au fost reținute circumstanțe atenuante prev. de art. 74 cod penal.
Pe cale de consecință, s-a apreciat că o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare dar prin privare de libertate și interzicerea drepturilor 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară va fi în măsură să direcționeze convingerea inculpatei spre ideea respectării prescripțiilor legii penale și evitării săvârșirii de noi infracțiuni, aplică art. 71, art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c cod penal.
Și vinovăția inculpatului C. C., privind săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Lg. 39/2003, respectiv înșelăciune în formă continuată prev. de art. 215 alin. 1, 2, 5 cod penal cu art. 41 alin. 2 cod penal și fals la legea contabilității prev. de art. 43 din Legea 82/1991 rap. la art. 289 cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal a fost pe deplin stabilită și dovedită.
Deși în rechizitoriu s-a reținut că aceste fapte au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, din fișa de cazier judiciar s-a reținut că acesta a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, prin sentința penală nr. 44/13.04.2000 a Tribunalului O., definitivă prin decizia penală nr. 377/7.09.2000 a Curții de Apel C., a fost arestat la 10 ianuarie 2000 și eliberat la 16.10.2001 cu un rest neexecutat de 1 an, 8 luni și 24 de zile.
Față de aceste aspecte s-a constatat că în cauză își găsesc incidența art. 37 lit. b cod penal și nu ale art. 37 lit. a cum greșit s-a reținut în rechizitoriu, aceste din urmă dispoziții fiind înlăturate.
Și în sarcina acestui inculpat au fost reținute circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a cod penal avându-se în vede că anterior a fost o persoană integrată social desfășurând activități lucrative pentru a-și câștiga existența, că a recunoscut oarecum activitatea infracțională dedusă judecății.
În consecință s-a apreciat că o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare dar prin privare de libertate și interzicerea drepturilor 64 lit. a teza II-a lit. b și c cod penal pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară va realiza scopul preventiv educativ stabilit de legiuitor.
S-au aplicat art. 71, art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c cod penal.
Sub aspectul laturii civile s-a constatat că în cauză S. R. reprezentat prin Agenția Națională de A. Fiscală București s-au constituit parte civilă, solicitând să fie obligați inculpații N. M., S. P., F. C. M., C. C. și D. M. în solidar cu . C. la plata sumei de 653.100 lei reprezentând prejudiciul adus bugetului consolidat al statului la care să fie calculate accesoriile prevăzute de codul de procedură fiscală, după cum urmează: suma de 41.613 lei reprezentând TVA de plată compensat în mod ilegal prin decontul TVA nr._/18.04.2006, suma de 21.733 lei rezultând din decontul TVA nr._/25.07.2006; suma de 408.068 lei rezultând din decontul TVA nr._/24.10.2006 și suma de 181.686 lei rezultând din decontul TVA nr. 101.997/25.01.2007 la care să fie adăugate accesoriile legale prevăzute de codul de procedură fiscală până la stingerea obligației.
În ceea ce o privește însă pe partea responsabilă civilmente ., actele depuse la dosar respectiv adresele emise de Registrul Comerțului și copie de pe sentința comercială pronunțată de Tribunalul D. relevă că această societate a fost radiată din Registrul Comerțului din luna martie 2011, ne mai având deci personalitate juridică.
Probatoriile administrate în cauză, inclusiv raportul de expertiză contabilă au demonstrat într-adevăr că prin activitatea infracțională desfășurată de inculpații N. M., S. P., F. C. M., C. C. și D. M. a fost prejudiciat bugetul consolidat al statului cu suma de 653.100 lei, reprezentând TVA de plată cu care figura . de TVA ale anului 2006,TVA ce a fost compensat în mod ilegal cu TVA–ul de rambursat ce figura în decontul de TVA nr._/01.07.2004.
Pe cale de consecință, în baza disp. art. 14 C.p.p. rap. la art. 998, 999 cod civil și art. 1003 cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de ANAF – București și au fost obligați în solidar inculpații N. M., Stiean P., F. C. M., C. C. și D. M. la plata sumei de 653.100 lei către partea civilă cu majorările legale aferente reprezentând TVA de plată compensat în mod ilegal prin deconturile TVA nr._/18.04.2006 (suma de 41.613 lei); decontul TVA nr._/25.07.2006 (suma de 21.733 lei); decontul TVA nr._/24.10.2006 (suma de 408.068 lei) și decontul TVA nr. 101.997/25.01.2007 (suma de 181.686 lei).
În baza art. 445 C.p.p. s-a dispus anularea actelor falsificate de inculpați, respectiv: contractul de vânzare cumpărare nr. 7/4.02.2004; contractul de vânzare – cumpărare autentificat la BNP – G. I. sub nr. 1459/12..05.2004 încheiat între . ., actul adițional la contractul de vânzare cumpărare nr. 1459/12.05.2004; act adițional autentificat sub nr. 2423/6.09.2004, cererea către BNP G. I. nr. 2925/12.05.2004, borderourile de achiziții cereale întocmite în mod fictiv de . seriile DJWHA de la nr._ la numerele_ (vol. 7 - dosar urmărire penală – filele 159 - 170).
Avându-se în vedere că prejudiciul nu a fost recuperat au fost menținute măsurile asigurătorii instituite asupra autoturismului marca Daewoo . 19 Y 16 D077790 cu nr._, prin procesul verbal din 26.02.2008, precum și cu privire la autoturismul marca OPEL VECTRA cu nr. de înmatriculare_ și nr. de identificare WOLOJBF_ instituit prin procesul verbal din 5 martie 2008.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel D.I.I.C.O.T. – S. T. C. și inculpații N. M., S. P., F. C. M., D. M., M. A. V., N. M. și C. C., în termen și motivat.
În motivarea apelului D.I.I.C.O.T. – S. T. C. a arătat că hotărârea primei instanțe este nelegală deoarece în mod greșit s-a dispus achitarea inculpaților N. M., F. C., S. P., D. M. și C. C. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 23 din Legea 656/2002 modificată.
În acest sens s-a argumentat că în mod eronat prima instanță a interpretat dispozițiile art. 23 din Legea 656/2002 în sensul că trebuie să existe un autor distinct al infracțiunii de spălare de bani care să cunoască proveniența ilicită a bunurilor. P. urmare s-a apreciat de către prima instanță că inculpații nu pot fi subiecți ai infracțiunii de spălare de bani atât timp cât aceștia au participat în calitate de autori, instigatori și complici la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune și fals la legea contabilității.
Deși s-a reținut corect de prima instanță că din activitatea infracțională a inculpaților a rezultat suma de 653.100 lei cu care a fost prejudiciat bugetul statului, aceasta a arătat că în speță nu s-a dovedit că sumele de bani cu care inculpatul N. M. a creditat societatea pentru derularea tranzacțiilor cu cereale și pe care apoi le-a retras ar proveni din infracțiuni pentru a se constata că prin această modalitate banii respectivi au fost supuși procesului de spălare de bani.
S-a argumentat că întreaga activitate infracțională derulată de inculpați a fost în sensul obținerii în final a unor sume de bani pe care să le folosească în interes propriu, scop în care au fost săvârșite infracțiunile de înșelăciune și infracțiuni la legea contabilității. Inculpații cu bună știință au mărit scriptic nejustificat cantitățile de cereale sau produse agricole achiziționate tocmai pentru a putea ca ulterior să scoată din firmă mai mulți bani, acesta fiind scopul urmărit de la bun început, astfel că activitatea lor se încadrează în prevederile art. 23 din Legea 656/2002.
S-a mai susținut și că întotdeauna în spețe în genul celei deduse judecății, infracțiunea de bază este urmată de infracțiunea de spălare de bani, această ultimă infracțiune neputând exista de sine stătător.
De altfel, s-a arătat că și Oficiul Național de Combatere și Prevenire a Spălării Banilor confirmă în cele două materiale întocmite că prin faptele inculpaților au fost spălate importante sume de bani.
În raport de aceste argumente s-a arătat că se impunea condamnarea inculpaților și pentru infracțiunea de spălare de bani.
În cel de-al doilea motiv de apel s-a arătat că hotărârea pronunțată de instanța de fond este netemeinică deoarece aceasta în mod neoportun a făcut aplicarea prevederilor art. 74, 76 Cp. în raport de pedepsele aplicate inculpaților N. M., F. C., S. P., D. M. și C. C.. Subsumat acestui motiv de recurs s-a argumentat că simplul fapt că inculpații N. M., F. C. și C. C. nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, nu este suficient în a aprecia că aceștia au avut o conduită bună înainte de săvârșirea faptelor pentru care s-a dispus condamnarea lor.
În situația inculpaților S. P. și D. M. s-a arătat că nici acest raționament nu este justificat deoarece aceștia sunt cunoscuți cu antecedente penale reținându-se că faptele pentru care au fost condamnați în prezenta cauză au fost săvârșite în stare de recidivă postexecutorie.
Referitor la inculpata N. M. s-a arătat că pedeapsa aplicată acesteia este greșit individualizată atât prin faptul că și în favoarea acesteia s-au reținut în mod nejustificat circumstanțe atenuante judiciare precum și prin modalitatea de executare aleasă de prima instanță respectiv aplicarea art. 861 și urm. Cp.
S-a subliniat pericolul social concret deosebit al faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată ce derivă din asocierea acestora în vederea săvârșirii unor infracțiuni grave.
În motivarea apelului inculpata N. M. a solicitat achitarea sa, deoarece prin probatoriul administrat nu s-a demonstrat indubitabil că a săvârșit infracțiunile pentru care a fost condamnată. În acest sens referitor la infracțiunile prevăzute în art. 292 și art. 293 Cp. s-a arătat că nu s-au administrat dovezi clare din care să rezulte că aceasta s-a prezentat la biroul notarial la data de 12 mai 2004 și a semnat contractul de vânzare cumpărare în numele surorii sale N. E. G.. Probele pe baza căreia s-a tras această concluzie au fost comunicarea organelor de poliție prin care se susține că N. E. G. nu se afla la data semnării actului autentic în țară, precum și concluzia raportului de expertiză grafică întocmit în cauză prin care se arată că semnătura din actul notarial îi aparține apelantei inculpate. Celelalte probe administrate în cauză confirmă apărarea inculpatei în sensul că cea care a semnat contractul încheiat în formă autentică a fost sora sa N. E. G.. În consecință, în cadrul apelului s-a solicitat întocmirea unei adrese către S. de pașapoarte D. pentru a se comunica dacă în cursul anului 2004 numita N. E. G. și-a ridicat personal pașaportul turistic de la această instituție precum și data acestei operațiuni dacă ea a existat și efectuarea unei noi expertize grafice avându-se în vedere concluziile raportului inițial și documentele depuse de inculpată care conțin semnături executate pe acte contabile de sora sa.
În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 20 combinat cu art. 215 alin. 1, 2 și 5 Cp., s-a arătat că prin probele administrate în cauză nu s-a stabilit o înțelegere prealabilă între inculpată și ceilalți coinculpați pentru a încheia contractul de vânzare cumpărare în scopul ca acesta să fie ulterior folosit în fața organelor fiscale și ca în temeiul său să se solicite rambursarea de TVA. Chiar dacă s-ar reține că inculpata a semnat contractul încheiat în formă autentică în locul surorii sale nu avea cum să bănuiască că acesta va fi ulterior folosit la organele fiscale cu atât mai mult cu cât nu s-a dovedit că inculpata ar fi avut un câștig financiar în urma solicitării de rambursare TVA. În consecință nu a rezultat o înțelegere între inculpați cu privire la solicitarea acestei rambursări.
În situația în care se va reține vinovăția inculpatei în raport cu infracțiunile prev. de art. 292 Cp. și art. 293 Cp. s-a solicitat să se constate că raportat la aceste infracțiuni a intervenit prescripția răspunderii penale.
S-a mai solicitat și ca în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b1 C.p.p., să se dispună achitarea inculpatei deoarece faptele sale nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Într-o teză subsidiară s-a solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate inculpatei sub minimul special prevăzut de lege iar ca modalitate de executare suspendarea condiționată a executării pedepsei apreciindu-se că pedeapsa de teri ani închisoare aplicată de prima instanță este mult prea mare în raport de natura infracțiunilor săvârșite, circumstanțele atenuante judiciare reținute în favoarea acesteia, vârsta tânără a inculpatei și faptul că aceasta nu are antecedente penale.
Motivând apelul formulat în cauză inculpatul F. C. M. a solicitat desființarea sentinței apelate și pe fond achitarea sa pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.p.p. În acest sens inculpatul a arătat că motivarea sentinței apelate preia aproape în integralitate cele reținute prin rechizitoriu fără a face o analiză critică a acestora. În consecință inculpatul a precizat că începând cu vara anului 2006 la propunerea inculpatului S. P., care îi cunoștea situația materială dificilă, a acceptat ajutorul acestuia pentru a deveni administrator al societății . în condițiile în care nu își neglija programul și activitatea din învățământ.
Inculpatul a susținut că a exercitat astfel sporadic activități specifice funcției de administrator al societății mai sus amintite, de activitatea de bază a acestei societăți ocupându-se inculpatul S. P. care avea experiența necesară în domeniul comercial și l-a îndrumat pe inculpatul F. C. M. în activitățile societății.
Având în vedere relații apropiate inculpatul F. C. M. s-a bazat pe buna credință a inculpatului S. P. și a avut încredere în sfaturile pe care aceasta i le-a dat. De asemenea, datorită lipsei de pregătire în domeniu inculpatul nu a cunoscut condițiile legale în care se întocmeau anumite acte în societate și s-a bazat pe experiența în domeniu și buna credință a celor cu care colabora. Mai mult inculpatul a precizat că inculpatul nu a cunoscut și nu a discutat amănunte în legătură cu cererea de restituire de TVA.
Motivul pentru care a procedat la transcrierea borderourilor de cereale a fost acela că a aflat cu întârziere că începând cu luna iunie a anului 2006 erau obligatorii anumite borderouri personalizate și înseriate astfel că a procedat la transcrierea borderourilor care fuseseră întocmite pe modele vechi pentru lunile iunie – octombrie 2006 preluând însă întocmai datele din vechile borderouri.
În consecință, nu se poate reține în sarcina inculpatului efectuarea cu știință de înregistrări inexacte în contabilitate în sensul disp. art. 43 din Legea 82/1991 și nu sunt întrunite nici elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune deoarece pentru existența acesteia se cere ca vinovăția făptuitorului să îmbrace forma intenției directe ceea ce în cauză nu se poate reține în raport cu inculpatul, acestuia fiindu-i imputabil doar că nu a procedat la verificarea exactității datelor cuprinse în borderourile de achiziție întocmite anterior, însă nu avea nici o bănuială că datele înscrise în aceste borderouri ar fi fost incorecte. Dacă s-a săvârșit totuși vreo eroare de transcriere a borderourilor de achiziție, aceasta a fost una neintenționată.
S-a mai precizat și că în situația achiziționării de cereale o astfel de achiziție generează TVA de plată iar nu TVA de dedus or, o astfel de obligație fiscală nu poate genera câștiguri respectiv profit pentru societate. S-a mai argumentat și că dacă se rețin achizițiile de cereale ca fiind fictive, atunci și obligația de plată a TVA aferent acestor achiziții nu este una reală, astfel că sumele plătite cu acest titlu de . bugetului consolidat al statului, trebuiau restituite.
În ceea ce privește infracțiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional s-a arătat că nu sunt întrunite nici elementele constitutive ale acestei infracțiuni deoarece în cauză nu s-a demonstrat o coeziune intelectivă și volitivă de acțiune între inculpat și ceilalți coinculpați iar inculpatul nu a avut niciodată imaginea unui grup organizat, acesta cunoscându-l îndeaproape doar pe inculpatul S. P. cu care nu a discutat despre relațiile sau intențiile de afaceri pe care acesta le avea cu inculpatul N. M. sau ceilalți coinculpați.
În subsidiar s-a solicitat să se procedeze la reindividualizarea pedepsei principale aplicată de instanța de fond acordându-se o mai mare eficiență dispozițiilor art. 74, 76 Cp. în sensul reducerii cuantumului acesteia cu aplicarea disp. art. 861 Cp. avându-se în vedere circumstanțele reale în care s-au săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată și personale ale inculpatului.
P. completarea motivelor de apel din data de 09 martie 2012 inculpatul F. C. M. a arătat că înțelege să invoce disp. art. 3201 C.p.p. în sensul că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare și solicită ca judecata sa să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Motivând apelul formulat în cauză inculpatul S. P. a arătat că probele administrate în cauză au fost interpretate într-un mod unilateral. Astfel, în cadrul urmăririi penale s-au efectuat două expertize contabile însă dintre acestea se reține și se face trimitere numai la expertiza favorabilă acuzării. Or, prin expertiza inițial întocmită în cauză se constată că nu au existat operațiuni fictive de achiziție a unor produse agricole.
Faptele pentru care a fost trimis în judecată nu pot constitui mai mult decât simple contravenții și în nici un caz nu se poate considera că acesta a aderat, constituit sau ajutat un grup infracțional, fiind vorba doar de idei de afaceri și de recomandarea făcută de către inculpat către administratorul unei alte societăți, a unor persoane pe care le cunoștea și care erau angajații sau colaboratorii săi, respectiv inculpata D. M. care ținea contabilitatea la două din societățile pe care inculpatul S. P. le administra, inculpatul C. C. colaborator al său care se ocupa de achizițiile de cereale pentru societatea sa . și cunoștea persoanele din localitățile în care se făceau achizițiile de cereale și inculpatul F. C. M. în raport de care recomandarea inculpatului S. nu a avut nici o finalitate deoarece reprezentanții . cunoșteau că vânzările de cereale s-au făcut pentru . iar nu pentru ..
Pentru cerealele care au fost achiziționate de . și revândute către cele două firme ale inculpatului respectiv . și . s-a arătat că s-au întocmit actele necesare respectiv facturi care cuprindeau cantitățile reale de cereale achiziționate și predate, acestea fiind confirmate și de siloz, iar controlul efectuat ulterior de ANAF nu a constatat nereguli. Cerealele achiziționate de . erau depozitate la silozul din Corabia pentru acest siloz nefiind plătită chirie conform înțelegerii cu ..
În consecință, inculpatul a susținut că fapta sa nu întrunește elementele necesare pentru a fi reținută ca infracțiune de înșelăciune, probatoriul administrat indicând doar existența unor raporturi strict comerciale între societățile implicate, lucru verificat și confirmat și cu ocazia expertizelor contabile efectuate în faza de urmărire penală.
Ca urmare, s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și pe fond achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. b și d C.p.p.
P. motivele scrise de apel formulate de inculpata D. M., s-a arătat că aceasta a fost achitată pentru infracțiunea de spălare de bani, deși nu fusese trimisă în judecată pentru săvârșirea acesteia.
S-a mai arătat și că inculpata prin toată activitatea realizată nu a comis nici o faptă cu vinovăție. S-a argumentat astfel că inculpata este contabil de profesie în această calitate ținea evidența contabilă atât la cele două societăți aparținând inculpatului S. P. cât și la ..
La data la care inculpata a început să țină evidența contabilă la ., aceasta avea TVA de rambursat de la bugetul de stat din tranzacțiile anterioare, însă inculpata nu a avut cunoștință de acest aspect. Mai mult, s-a arătat că în actele fiscal-contabile întocmite și depuse de către inculpată la AFP D. pentru ., aceasta figurează cu sume de plată la TVA iar nu cu sume de rambursat, așa cum rezultă din deconturile de TVA depuse la organul fiscal.
Actele și balanțele contabile erau întocmite în baza actelor de contabilitate primară ce i-au fost prezentate de administratorul F. C. iar inculpata a avut convingerea că acestea reprezintă realitatea. Inculpata a mai susținut și că prin raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză s-a relevat legalitatea operațiunilor efectuate de aceasta în calitate de contabil, astfel că nu se poate reține în sarcina sa săvârșirea infracțiunii de înșelăciune sau aderare la un grup infracțional.
Referitor la sumele de bani ridicate de către inculpații N. M. și F. C. din contul societății s-a arătat că inculpata la preluarea evidenței contabile a . a observat că anterior inculpatul Nițou M. creditase această societate cu sume de ordinul sutelor de milioane. În temeiul acestei obligații și la solicitarea inculpatului N. M. precum și la solicitarea inculpatului F. C. în calitatea sa de administrator al societății, inculpata a întocmit dispozițiile de plată pe care aceștia le indicau și care erau evidențiate în extrasul de cont.
Cu privire la infracțiunea de aderare la un grup infracțional organizat s-a arătat că nici aceasta nu subzistă, inculpata prin activitatea sa neavând în nici un moment convingerea că aderă sau sprijină un grup infracțional, având dimpotrivă reprezentarea că își îndeplinește atribuțiile de serviciu cu bună credință.
În consecință s-a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate și pe fond achitarea potrivit art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.p.p.
În motivarea apelului formulat, inculpatul N. M. a arătat că instanța de fond a făcut o apreciere eronată, incompletă și unilaterală a probelor administrate în cauză, fapt care a condus la pronunțarea unei sentințe nelegale și netemeinice. Astfel, în mod nelegal inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infr. prev. de art. 25 rap. l art. 215 alin. 1, 2 și 5 Cp. și art. 7 pct. 1 din Legea 39/2003 cu toate că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni. Inculpatul a subliniat că nu a avut nici o contribuție sau participare la săvârșirea unor astfel de infracțiuni și nu s-a stabilit că el i-ar fi îndemnat pe ceilalți coinculpați să desfășoare activități ilegale. Astfel, latura obiectivă a infracțiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată nu este realizată.
În cea de-a doua critică s-a arătat că instanța de fond a aplicat inculpatului pedepse greșit individualizate, mult prea aspre, astfel că se impune ca instanța de apel să reconsidere gradul său de implicare în săvârșirea faptelor cercetate în cauză și să se redozeze cuantumul pedepselor aplicate acestuia sub minimul special potrivit art. 72, 74 și 76 Cp.
S-a susținut că scopul preventiv, educativ și coercitiv al pedepsei aplicate poate fi realizat față de inculpat și astfel.
În concluzie s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și în principal achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.p.p. iar în subsidiar reducerea pedepsei aplicate acestuia sub minimul special și chiar spre minimul general.
Inculpatul C. C. prin motivele de apel a arătat că nu se face vinovat de faptele pentru care a fost condamnat de către instanța de fond astfel că se impune achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.p.p.
În subsidiar s-a solicitat reducerea pedepselor aplicate inculpatului sub minimul special prevăzut pentru infracțiunea săvârșită prin reținerea de circumstanțe atenuante judiciare în favoarea acestuia.
P. motivele de apel formulate în cauză inculpatul M. A. V. a arătat că în fața primei instanțe a solicitat disjungerea cauzei în ceea ce privește faptele pentru care este cercetat însă aceasta nu a motivat respingerea cererii formulate de inculpat. Inculpatul susține că disjungerea solicitată se impunea deoarece trebuia să facă o delimitare concretă între activitatea vizând achiziționarea de cereale pe care . a desfășurat-o după ce acesta nu a mai avut nici o calitate în cadrul societății și activitatea anterioară privind achiziționarea terenului în suprafață de 60.000 m2 situat în intravilanul comunei Budești, județul Maramureș, desfășurată pe când inculpatul deținea calitatea de asociat și administrator al acestei societăți. S-a precizat și că S. R. prin ANAF s-a constituit parte civilă în cauză doar în ceea ce privește pe ceilalți inculpați și nu referitor la tranzacția imputată inculpatului.
Referitor la activitatea cu privire la care inculpatul este acuzat în cauza de față s-a arătat că prin coroborarea probelor administrate rezultă că banii cu care s-a creditat societatea în vederea achiziționării terenului provin de la inculpatul N. M. ce la rândul său i-a împrumutat de alte persoane astfel că este elucidat modul în care s-au găsit resursele financiare pentru efectuarea tranzacției analizate.
Pe de altă parte s-a arătat că inspectorul A. G. din cadrul D.G.F.P. D. a fost scos de sub urmărire penală întrucât foaia de constatare cu privire la controlul efectuat la . a fost anulată reținându-se că aceasta nu și-a atins scopul iar fapta inspectorului fiscal întrunește caracterul unei tentative absolut improprii. În aceste condiții se impunea să se rețină și pentru inculpatul M. A. V. că nu a obținut nici un folos din tranzacția cu privire la care a fost trimis în judecată, astfel că infracțiunii de înșelăciune reținută în sarcina sa îi lipsește unul din elementele constitutive.
Simpla constatare a instanței de fond în sensul că inculpatul este cercetat și în alte dosare penale al căror obiect este înșelăciunea nu reprezintă o justificare pentru condamnarea sa în cauza dedusă judecății.
P. cererea formulată la data de 06 aprilie 2012 apărătorul ales al inculpatului M. A. V. a solicitat expertizarea psihiatrică a inculpatului ca urmare a actelor medicale și medico-legale anterioare prezentate de acesta din care rezultă că, încă din anul 2001 suferă de o afecțiune care poate conduce la pierderea discernământului, cerere încuviințată de instanță prin încheierea din data de 11 mai 2012, încheiere prin care s-a încuviințat și audierea martorului D. Nicușor la propunerea apelantului S. P.. P. aceeași încheiere s-a încuviințat emiterea unei adrese către AFP C. în vederea înaintării dosarului fiscal al ., emiterea unei adrese către IPJ D. – S. pașapoarte în vederea comunicării dacă în cursul anului 2004 inculpata N. E. G. a ridicat personal pașaportul turistic de la această instituție și data ridicării acestuia, efectuarea unor referate de evaluare pentru inculpați și comunicarea cazierelor judiciare pentru aceștia, actualizate. S-a respins proba cu martori în circumstanțiere solicitată de inculpatul S. P. prin apărător ca nefiind utilă, urmare a faptului că s-a dispus întocmirea unor referate de evaluare pentru inculpați și de asemenea s-a respins proba cu martori solicitată de apelanta inculpată D. M. deoarece prin aceasta tinde a se dovedi modalitatea în care se ține contabilitatea unei societăți comerciale, împrejurare care este reglementată de acte normative și nu poate face obiectul probei testimoniale. În continuarea cercetării judecătorești în fața instanței de apel s-a dispus și citarea martorilor propuși spre audiere prin rechizitoriu și neaudiați în fața primei instanțe.
P. aceeași încheiere s-a prorogat discuția cu privire la expertiza contabilă solicitată de apelantul inculpat M. A. V., prin apărător și expertiza grafică solicitată de apelanta N. M., probe asupra cărora instanța s-a pronunțat prin încheierea de la termenul la care au avut loc dezbaterile respingându-le ca neutile cauzei.
În apel au fost ascultați inculpații, s-au comunicat cazierele judiciare ale acestora și referatele de evaluare dispus a fi întocmite, s-a efectuat expertizarea medico – legală psihiatrică a inculpatului M. A. V. din care se reține că acesta are discernământ în raport cu faptele cercetate în cauză, a fost audiat martorul D. Nicușor. S-a constatat imposibilitatea audierii martorilor C. F. și V. I. ca urmare a faptului că au decedat.
Cu adresa nr._/06.06.2012 AFPCM D. a înaintat documentele privind pe contribuabilul . aflate în arhiva acestei instituții, iar cu adresa nr._ din 28 mai 2012 SPC pentru eliberarea și evidența pașapoartelor a comunicat relațiile solicitate de instanță.
Deoarece în cauză s-a pus problema prescripției răspunderii penale pentru infracțiunea de fals pentru care au fost trimiși în judecată inculpații M. A. V. și N. M., a fost ascultat inculpatul M. A. V. referitor la acest aspect iar prin declarația sa acesta a arătat că nu solicită continuarea procesului penal în raport cu aceste infracțiuni.
Inculpata N. M. nu a putut fi ascultată referitor la acest aspect datorită faptului că nu s-a prezentat în fața instanței.
Analizându-se actele și lucrările dosarului în raport cu dispozițiile art. 371 C.p.p. se reține că apelurile formulate în cauză sunt fondate și urmează a fi admise pentru următoarele considerente:
Analizându-se starea de fapt reținută de prima instanță prin probelor administrate la urmărirea penală și pe parcursul cercetării judecătorești așa cum acestea au fost suplimentate în apel se reține că aceasta este pe deplin concordantă probatoriului administrat și urmează a fi reținută ca atare și de către instanța de apel.
Astfel nu vor fi reținute ca fiind fondate apărările inculpatului M. A. V. în sensul că nu ar fi săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată deoarece tranzacția privind „muntele” ar fi fost una reală și realizată în scopul îndeplinirii obiectivelor ..
În acest sens din probele administrate în cauză se reține că prin contractul de vânzare – cumpărare cu nr. 72/26.01.2002, declarația de parcelare și contractul de vânzare - cumpărare imobiliară cu nr. 214/23.03.2002, (vol.4, filele 66-70 d.u.p.), martorul R. I. prin mandatarul P. I. A. C. și P. S. E. au devenit proprietarii unei suprafețe de 8 ha și 3.355 m2, situat în extravilanul localității Budești, jud. Maramureș, cu destinația fâneț.
Ulterior prin contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub. nr. 1453/12.05.2004 (vol. 2, fila 65 d.u.p.), martorul R. I. a vândut numitei R. M. terenul extravilan de natură - fâneț, în suprafață de 60.000 mp, teren situat în extravilanul localității Budești, jud. Maramureș, în locul numit „Munscel”. Prețul de vânzare - cumpărare al acestui teren a fost de 15 milioane lei în mod real conform declarație martorului R. I. care a arătat că a primit această sumă ca preț al vânzării.
În aceeași zi de 12.05.2004, conform contractului de vânzare –cumpărare autentificat sub nr. 1455/12.05.2004 (vol. 2, fila 124 d.u.p.), la același cabinet notarial, R. M. a vândut la . C., reprezentată prin asociatul unic N. E. G., aceeași suprafață de teren. Prețul de vânzare – cumpărare al terenului a fost de 300 milioane lei precizat în contract.
În cursul aceleiași zile de 12.05.2004, la același cabinet notarial, a fost încheiat un alt contract de vânzare – cumpărare cu privire la aceeași suprafață de teren autentificat sub nr. 1459/12.05.2004 între . C. reprezentată prin asociatul unic N. E. G. în calitate de vânzător și . C., reprezentată prin M. A. V.. La această a treia vânzare din aceeași zi prețul terenului a fost de 2.779.305 Euro, echivalentul a_.000 lei, inclusiv TVA-ul, menționându-se în contract că prețul a fost primit la data autentificării actului.
Ca atare, în cursul aceleași zile, terenul vândut de martorul R. I. la prețul de 15.000.000 lei a ajuns după trei vânzări succesive la prețul de_.000 lei.
Pe de altă parte între . și . s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu privire la această suprafață de teren (vol. 2 fila 36 d.u.p.) la data de 04.02.2004, când terenul nu se afla în proprietatea vânzătorului și în aceleași condiții s-a întocmit și factura fiscală . ACB nr._/30.04.2004. Verificarea efectuată de consilierii DGFP D. a atestat că prețul vânzării nu corespunde cu suma facturată și în luna aprilie 2004, . C. a înregistrat plata terenului achiziționat fără a prezenta documente justificative în acest sens.
Pe de altă parte actele furnizate de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor aflate în vol. 10, filele 94 – 115 d.u.p., precizează că . C. în perioada 2002 – 2004 a înregistrat valori foarte mici în bilanțurile aferente, iar în anul 2004 nu a înregistrat venituri având datorii de 113,4 miliarde lei.
De asemenea în sesizarea Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor care menționează că „Din verificarea documentelor contabile ale . C., în calitate de cumpărător și ale . în calitate de vânzător, s-a constatat că niciuna dintre părți nu a înregistrat în evidența contabilă plata și respectiv încasarea celor 2.779.305 Euro
Mai mult, din comunicarea Băncii Naționale a României (volumul 2 fila 84 d.u.p.) rezultă că, în perioada 08.10._05, . C. era declarată în interdicție bancară de a emite cecuri iar din adresa nr. 217/30.08.2004 a Biroului Notarului Public - G. I., (vol. 2, fila 79 d.u.p.) rezultă că pentru actele de vânzare – cumpărare autentificate sub numărul 1455 și 1459, taxele și onorariile nu au fost achitate în numerar, dar s-a eliberat de către . o filă cec cu valoarea de 1._ lei însă aceasta nu a fost încasată deoarece urmare a verificării contului plătitorului s-a constatat că în acesta nu sunt bani.
În același sens urmare a verificării efectuate de consilierii DGFP D. asupra balanței contabile . C. din luna mai 2004, s-a reținut că societatea nu înregistrase în evidența contabilă taxa notarială în sumă de_ lei și onorariul notarial în sumă de_ lei, iar conform datelor din balanța de verificare până la data de 31.05.2004, societatea nu a efectuat plăți sau încasări prin bancă și nu are disponibil în conturi bancare.
Astfel nu poate fi reținută ca veridică nici apărarea inculpatului în sensul că pentru achitarea prețului vânzării ar fi împrumutat de la coinculpatul N. M. suma de 2,5 milioane euro cu atât mai mult cu cât inculpații nu au prezentat nici un înscris în acest sens, or, în contextul mai sus arătat această apărare a inculpatului, nesusținută de nici un mijloc de probă va fi înlăturată ca neveridică. De altfel, în lucrarea întocmită de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a spălării banilor, inculpatul M. A. V. a susținut că suma cu care s-a plătit contravaloarea terenului sunt bani proprii cu care a creditat societatea contrazicând inclusiv cele prezentate de inculpatul N. M.. În același sens verificarea efectuată de consilierii DGFP D. a atestat că prețul vânzării reprezenta aport în numerar al administratorului societății.
Toate cele mai sus arătate dovedesc cu prisosință faptul că vânzarea cumpărarea terenului extravilan, în suprafață de 60.000 mp situat în extravilanul localității Budești, jud. Maramureș, între . și . C. pentru prețul de 2.779.305 euro nu corespunde unei operațiuni economice reale deși s-a încercat a se justifica majorarea artificială a prețului terenului de către inculpați prin Documentația Tehnico - Economică (vol. 7 filele 65 – 125 d.u.p.), care atestă că în subsolul terenului se aflau materiale care puteau fi folosite la drumuri, însă această documentație nu poate demonstra realitatea trenzacției analizate în contextul probator mai sus prezentat.
După ce au fost întocmite formalitățile cerute de lege pentru vânzarea-cumpărarea terenului, inculpatul M. A. -V. s-a preocupat de înregistrarea lor în documentele contabile ale societății. Astfel, . C. a înregistrat în balanța de verificare și nota contabilă plata terenului achiziționat de la . C., în sumă de 113,_ lei.
Ulterior prin decontul de TVA înregistrat la DGFP D. sub nr. 3528/01.07.2004, . C. a solicitat rambursarea sumei de 18._ lei, reprezentând TVA aferentă în principal tranzacției efectuate între . C. și . C. în perioada aprilie – mai 2004.
Urmare a cererii de rambursare TVA s-au efectuat verificări de către organul administrativ fiscal, verificări ce s-au finalizat prin Nota de Constatare cu nr. 3602/29.07.2004. (vol 2 fila 101 d.u.p.).
Deoarece cele reținute prin nota de constatare nu erau favorabile inculpatul M. A. V., în calitate de administrator al . C. a formulat contestație la aceasta.
În paralel inculpatul a solicitat o nouă rambursare de TVA pentru aceeași sumă.
De această dată, contrar metodologiei de efectuare a controlului DGFP vizând rambursările de TVA, verificarea s-a efectuat de către un singur consilier - numitul A. G..
Pin Nota de Constatare cu nr. 4333/15.09.2004, (vol. 2 filele 110-111 d.u.p.) acesta a menționat contrar celor cuprinse în nota de constatare anterioară că:„… societatea Mitcos Gen SRL are dreptul la rambursarea sumei solicitate prin decontul de TVA sub nr._/2004.”
Această notă de constatare așa cum rezultă din comunicarea DGFP D. cu nr. 3808/14.11.2008 (vol. 9 fila 50 d.u.p.) deși înregistrată în registrul de corespondență al DGFP D. la nr. 4333/15.09.2004 nu a fost predată nici Serviciului Sinteză din cadrul DGFP D. spre valorificare și nu a fost primită spre arhivare, astfel că nici nu a produs consecințe juridice.
Or, în condițiile în care Nota de Constatare cu nr. 4333/15.09.2004 nu a fost predată nici Serviciului Sinteză din cadrul DGFP D. spre valorificare în mod temeinic la urmărirea penală s-a concluzionat că fapta învinuitului A. G. constituie o tentativă absolut improprie.
La data de 08.11.2004, inculpatul M. A.-V. în calitate de administrator al S.C. Mitcos Gen SRL C. a înaintat o adresă la DGFP D. în care menționează că renunță la solicitarea privind rambursarea TVA. Acest act unilateral de renunțare la rambursarea de TVA a fost determinată de faptul că la acea vreme, M. Finanțelor împreună cu P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție începuseră o verificare a tuturor rambursărilor de TVA din jud. D., având ca obiect sume de peste 5 miliarde lei. Astfel acestei renunțări la rambursarea de TVA nu i se poate acorda relevanța juridică a unei desistări în sensul art. 22 C.p. deoarece nu este rezultatul voinței libere a inculpatului ci a fost făcută tocmai pentru a evita tragerea sa la răspundere penală în contextul în care anterior făcuse toate demersurile în vederea obținerii rambursării.
De asemenea nu se poate crea o similitudine între fapta numitului A. G. și fapta inculpatului M. A. V., care a urmărit rambursarea pe nedrept a TVA generat artificial prin vânzarea – cumpărarea mai sus analizată, iar în alte condiții această rambursare putea fi obținută, nerealizarea scopului urmărit de inculpat nedatorându-se modului în care a fost concepută săvârșirea faptei ci altor împrejurări exterioare faptei inculpatului respectiv vigilenței funcționarilor din cadrul DGFP D. care au efectuat primul control fiscal la S.C. Mitcos Gen SRL C. și nedepunerii de către un funcționar neidentificat din cadrul DGFP D. spre valorificare a notei de constatare întocmită de consilierul A. G..
Referitor la incadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată se reține însă că de la momentul săvârșirii acestora și până la judecarea cauzei a intrat în vigoare Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale care, în raport de faptele cercetate în cauză are caracterul unei legi speciale față de infracțiunea de înșelăciune pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, de asemenea dispozițiile acestei legi prin regimul sancționator mai blând pe care îl reglementează reprezintă o lege penală mai favorabilă inculpatului în accepțiunea art. 13 C.p. având astfel prioritate în aplicare
În consecință văzând și dispozițiile art. 334 C.p.p. instanța de apel reține că se impune schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată din infr. prev. în art. 20 Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 5 Cp. în infr. prev. în art. 20 rap. la art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005.
Se are în vedere în acest sens că art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005, reglementare favorabilă inculpatului, incriminează în mod distinct stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat.
De asemenea potrivit alin. 3 al art. 8 din Legea 241/2005 tentativa la infracțiunea mai sus enunțată se pedepsește.
Or, în raport de starea de fapt reținută mai sus se constată că în drept fapta inculpatului M. A. V. care în calitate de administrator al S.C. Mitcos Gen SRL C. prin simularea unei operațiuni economice fictive în raport cu valoarea acesteia a stabilit cu rea-credință taxa pe valoare adăugată urmărind obținerea fără drept a unei sume de bani cu titlu de rambursare de TVA întrunește elementele constitutive ale infracțiunii incriminate art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 în forma tentativei în raport de această încadrare juridică stabilindu-se răspunderea penală a inculpatului.
Din acest punct de vedere nu poate fi reținut argumentul adus în apărarea inculpatului în sensul că ar fi intervenit prescripția răspunderii penale deoarece aceasta intervine în situația inculpatului potrivit art. 122 alin. 1 lit. c, alin. 2 și art. 124 C.p. la 12 ani de la data săvârșirii infracțiunii, respectiv de la data de 08.11.2004 cînd inculpatul a renunțat la a mai solicita rambursarea de TVA. Acest termen nu s-a împlinit până în prezent.
Deoarece dispozițiile art. 122 C.p., care reglementează termenele de prescripție a răspunderii penale fac vorbire despre pedeapsa prevăzută de lege, sunt aplicabile dispozițiile art. 1411 C.p. prin pedeapsă prevăzută de lege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârșită în formă consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.
Ca urmare în situația inculpatului termenul de prescripție al răspunderii penale nu se va calcula în raport cu pedeapsa redusă potrivit art. 21 alin. 2 C.p. ci în raport cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită în formă continuată.
Situația inculpatului nu poate fi privită nici ca similară celei a minorității făptuitorului, deoarece deși în ambele situații operează micșorarea pedepselor în același cuantum trebuie avut în vedere că situația minorității făptuitorului atrage un regim sancționator distinct reglementat în art. 99 și următoarele C.p., pe când în speța dedusă judecății este analizată o formă de săvârșire a infracțiunii incriminată în art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005, respectiv aceea a tentativei.
Cu privire însă la infracțiunile de fals în declarații prev. în art. 292 Cp., fals intelectual prev. în art. 289 Cp. și fals la Legea contabilității prev. în art. 43 din Legea 82/1991 rap. la art. 289 Cp., infracțiuni mijloc prin care inculpatul a urmărit să realizeze infracțiunea scop incriminată în art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 se constată însă că a intervenit prescripția răspunderii penale.
În situația acestor infracțiuni termenul de prescripție cel mai mare stabilit potrivit 122 alin. 1 lit. d, alin. 2 și art. 124 C.p. este de 7ani și 6 luni și curge de la depunerea decontului de TVA nr. 3528/01.07.2004 la D.G.F.P D. astfel că acesta s-a împlinit până în prezent.
P. urmare constatându-se totuși participarea inculpatului la încheierea contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1459/12.05.2004 la B.N.P. G. I. în care a declarat un preț nereal al cumpărării terenului dar și înregistrarea acestei tranzacții în documentele contabile ale . C. al cărui administrator precum și depunerea decontului de TVA înregistrat la DGFP D. sub nr. 3528/01.07.2004 se va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului ca urmare a prescripției răspunderii penale pentru aceste infracțiuni.
În această situație este inutil a se mai analiza încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată distinct ca fals intelectual și fals la Legea contabilității ca infracțiuni concurente.
Stabilindu-se răspunderea penală a inculpatului în raport cu art. 20 rap. la art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 la individualizarea pedepsei aplicate acestuia se vor avea în vedere criteriile de individualizare prev. de art. 72 C.p. respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită redusă potrivit art. 21 alin. 2 C.p., gradul de pericol social al faptei săvârșite reținut ca sporit în raport de rezultatul urmărit de inculpat prin aceasta (suma pentru care s-a urmărit rambursarea de TVA), dar și datele ce caracterizează persoana inculpatului respectiv faptul că a mai fost condamnat anterior pentru infracțiuni de același gen, condamnare care însă nu atrage starea de recidivă, prezentarea sa în fața organelor judiciare, dar și atitudinea acestuia prin care a încercat să justifice faptele pentru care este cercetat ceea ce denotă că nu și-a asumat responsabilitatea pentru acestea, astfel încât se apreciază că o condamnare a inculpatului la pedeapsa închisorii într-un cuantum situat la dublul minimului prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită este de natură să realizeze scopul pedepsei față de inculpat.
Constatându-se că infracțiunea pentru care inculpatul este condamnat în cauză este concurentă cu cele pentru care acesta a fost condamnat prin sentința penală nr. 659/4 octombrie 2004 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/P/2001 definitivă prin decizia penală nr. 3349/25.05.2006 a ICCJ se va menține descontopirea pedepselor aplicate prin sentința mai sus amintită, efectuată de prima instanță și în baza art. 36 alin. 1 C.p. rap. la art. 33 lit. a, art. 34 lit. b, art. 35 Cp. se vor recontopi pedepsele aplicate inculpatului M. A. V. prin sentința penală nr. 659/4 octombrie 2004 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/P/2001 definitivă prin decizia penală nr. 3349/25.05.2006 a ICCJ cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză în pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani și 6 luni închisoare
D. fiind natura infracțiunii pentru care s-a stabilit răspunderea penală a inculpatului, faptul că potrivit art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 aplicarea pedepsei complementare în această situație este obligatorie dar și dispozițiile art. 71 C.p. privind pedeapsa accesorie se vor interzice inculpatului drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c Cp. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară iar în baza art. 71 alin. 2 Cp. se vor interzice inculpatului aceleași drepturi, ca pedeapsă accesorie.
Se constată că inculpatul a fost liberat condiționat din executarea pedepsei de 4 ani și 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 601/2008 a Judecătoriei C. cu un rest de 1.605 zile închisoare potrivit datelor din fișa de cazier judiciar a acestuia, pedeapsă cu care a fost contopită și pedeapsa aplicată în prezenta cauză.
Referitor la inculpata N. M. se reține că aceasta a ajutat pe inculpatul M. A. V. în tentativa acestuia de a obține pe nedrept rambursarea de TVA mai sus arătată prezentându-se în fața notarului public sub o identitate falsă (identitatea surorii sale, martora N. E. G., administrator al . C.) și încheind în această calitate contractele de vânzare – cumpărare autentificate sub nr. 1455/12.05.2004 și nr. 1459/12.05.2004 la B.N.P. G. I. dar și contractul de vânzare – cumpărare nr. 7/04.02.2004 încheiat între . și ., înscris sub semnătură privată.
Acest lucru s-a putut realiza deoarece inculpatul M. A. V. în calitate de fost asociat în cadrul . C. avea o ștampilă a acestei societăți iar inculpata N. M. avea acces la actele de identitate ale martorei N. E. G. pe care aceasta fiind plecată în acea perioadă în străinătate le lăsare în țară.
Faptul că martora N. E. G. era plecată din țară la data de 12.05.2004 rezultă din adresa cu nr. 5319/24.07.2004 a IPJ D. – Cabinet,din care se reține că aceasta ieșise din țară la data de 13.02.2004, dar și din procesul – verbal încheiat la data de 12.11.2004, potrivit căruia martora nu intrase niciodată pe teritoriul României până la data încheierii acestui proces - verbal (vol. 2, filele 140 – 143 d.u.p.).
De asemenea prin declarația martorei N. E. G. (vol. 4, filele 29, 30 d.u.p.) aceasta confirmă absența sa din țară în perioada relevantă din punct de vedere al infracțiunilor cercetate în cauză, deținerea unei ștampile a . C. de către inculpatul M. A. V. precum și faptul că sora sa, inculpata N. M. avea acces la documentele sale de identificare pe care le lăsase în țară. Susținerile martorei sunt confirmate și de declarațiile date de martorii A. F. fratele concubinului inculpatei, N. N. – tatăl martorei N. G., și P. I. sora acesteia care confirmând că martora N. G. în perioada februarie 2004 –noiembrie 2004 a fost plecată din țară.
Faptul că inculpata N. M. a participat la semnarea contractelor de vânzare – cumpărare rezultă și din raportul de expertiză nr._/17.11.2004 al Biroului Criminalistic din cadrul poliției Municipiului C., care menționează că: „Semnăturile de la rubrica . reprezentată de N. E. G. existente pe următoarele înscrisuri: - contractul de vânzare – cumpărare nr. 7/04.02.2004 încheiat între . și .; - cererea către BNP - G. I. nr. 2925/12.05.2004; - cererea către BNP – G. I. nr. 2917/12.05.2004; - contractul de vânzare – cumpărare autentificat la BNP – G. I. sub numărul 1455/12.05.2004; - contractul de vânzare – cumpărare autentificat la BNP – G. I. sub numărul 1459/12.05.2004; - actul adițional la contractul de vânzare ; - cumpărare nr. 1459/12.05.2004 autentificat la BNP – G. I. sub nr. 2423/06.09.2004, au fost executate de G. M.”. (volumul 2 filele 115-122).
Adresa nr._ din 28.05.2012 a Instituției Prefectului – Județul D. S. Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple întocmită ca urmare a solicitării instanței de apel la cererea apărătorului inculpatei nu face decât să confirme starea de fapt mai sus reținută, atestând că numita B. (actual N.) E. – G. a ridicat personal documentul de călătorie eliberat de acest serviciu la 10.02.2004, astfel că aceasta a părăsit țara la data de 13.02.2004, potrivit probelor mai sus arătate.
În raport de această stare de fapt instanța de apel va constata însă, ca și în situația inculpatului M. A. V., că in raport cu infracțiunile fals în declarații și fals privind identitatea a intervenit prescripția răspunderii penale potrivit 122 alin. 1 lit. d, alin. 2 și art. 124 C.p. urmând a se înceta procesul penal pornit față de inculpată în raport cu aceste infracțiuni.
Se va reține însă răspunderea penală a inculpatei pentru considerente similare celor arătate în raport cu inculpatul M. A. V. pentru complicitate la tentativă de săvârșire a infracțiunii incriminate art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005.
Astfel nu se poate reține ca fondată argumentarea apărării în sensul că nu s-a dovedit vinovăția inculpatei în raport cu săvârșirea acestei infracțiuni, în condițiile în care nu s-a dovedit că aceasta cunoștea scopul real al întocmirii contractelor de vânzare – cumpărare pe care le-a semnat în fals însușindu-și identitatea surorii sale.
Relevante în sensul dovedirii vinovăției inculpatei în raport cu infracțiunea analizată este chiar declarația surorii sale martora N. E. G..(vol. 4, filele 29-30 d.u.p.) în care aceasta o situează pe inculpată în cercul de „prieteni” ai inculpatului N. M. „creierul afacerii muntele” și administrator în fapt al . C. dar și interesul acesteia a ascunde adevăratul scop al contractelor de vânzare - cumpărare pe care le semnase anterior în fals, respectiv rambursarea de TVA.
Faptul că inculpata cunoștea scopul real al încheierii contractelor de vânzare – cumpărare autentificate sub nr. 1455/12.05.2004 și nr. 1459/12.05.2004 la B.N.P. G. I., la care a participat prin declinarea unei identități false, rezultă și din aceea că între cele două contracte încheiate în aceeași zi și la același notar public prețul terenului ce făcea obiectul contactului a crescut de la 300 milioane lei la echivalentul în euro a_.000 lei.
De asemenea din depozițiile martorilor N. Iosev și P. C., inspectori fiscali în cadrul D.G.F.P. D. care au întocmit Nota de Constatare cu nr. 3602/29.07.2004, audiați în fața primei instanțe, se reține că aceștia verificând evidentele contabile la . nereguli în legătură cu achiziționarea acelui terenului de la . i-au cerut inc. M. să-l contacteze pe administratorul . a face un control încrucișat. În acest context martorii au precizat că a doua zi s-a prezentat o femeie care s-a recomandat N. G. (în condițiile în care aceasta nu se afla în țară), i-au cerut acesteia să le prezinte anumite documente dar le-a spus că le va aduce, după care nu a mai apărut și apoi au întocmit nota de constatare mai sus precizată.
Stabilindu-se răspunderea penală a inculpatei în raport cu art. 26 rap. la art. 20 rap. la art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 la individualizarea pedepsei aplicate acesteia se vor avea în vedere criteriile de individualizare prev. de art. 72 C.p. respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită redusă potrivit art. 21 alin. 2 C.p., gradul de pericol social al faptei săvârșite reținut ca sporit în raport de rezultatul urmărit de inculpat prin aceasta (suma pentru care s-a urmărit rambursarea de TVA) participarea sa efectivă la săvârșirea faptei ce se circumscrie complicității, datele ce caracterizează persoana inculpatei respectiv faptul că nu are antecedente penale, dar și atitudinea sa acesteia pe parcursul procesului penal contând în faptul că s-a prezentat sporadic în fața autorităților judiciare și nu a recunoscut faptele pentru care este cercetată, astfel încât se apreciază că o condamnare la pedeapsa închisorii într-un cuantum situat la minimului prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită, înlăturându-se circumstanțele atenuante reținute în favoarea sa de către prima instanță, este de natură să realizeze scopul pedepsei în sensul art. 52 C.p.
D. fiind cuantumul pedepsei aplicate inculpatei precum și dispozițiile art. 65 C.p. nu se va aplica acesteia pedeapsă complementară.
De asemenea în raport de cuantumul pedepsei aplicate inculpatei dar și de datele ce caracterizează persana acesteia, faptul că nu are antecedente penale, este integrată social, de la momentul faptei cercetate în cauză nu a mai săvârșit alte fapte de natură penală se apreciază că scopul pedepsei aplicate inculpatei se poate realiza și prin suspendarea executării acesteia sub supraveghere în condițiile art. 861 și următoarele C.p.
În baza art. 71 alin. 2 Cp. se vor interzice inculpatei ca pedeapsă accesorie drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II-a și lit. b Cp. În situația inculpatei nu se impune și interzicerea dreptului prev art. 64 lit. c Cp., deoarece aceasta nu a avut niciodată calitatea de administrator al unei societăți comerciale iar din probele administrate nu rezultă că ar avea ca îndeletnicire efectuarea de acte și fapte de comerț.
În baza art. 71 alin. 5 Cp. se va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate inculpatei pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Referitor la inculpatul N. M. așa cum a reținut și prima instanță probele administrate în cauză demonstrează că acesta a avut o contribuție majoră atât în cadrul tranzacțiilor fictive din anul 2004 cu privire la terenul din extravilanul localității Budești, jud. Maramureș, cât și în raport cu tranzacțiile ulterioare cu cereale desfășurate de . C..
În acest sens referitor la tranzacțiile din anul 2004 cu privire la terenul din extravilanul localității Budești, jud. Maramureș probele administrate în cauză demonstrează că, deși la acest moment inculpatul nu avea în mod oficial nici o calitate în cadrul . C. acționa ca adevăratul administrator al acestei societăți comerciale.
Relevante în acest sens sunt declarația martorei N. E. G. de pe parcursul urmăririi penale, care relatează că în data de 12.11.2004 a fost sunată sora sa, inculpata N. M. care i-a cerut să vorbească cu inculpatul N. M.. Ulterior inculpatul a sunat-o pe martoră solicitându-i acesteia să spună că ea am semnat un act de vânzare – cumpărare pentru un munte și că a plecat în străinătate cu 2 milioane și jumătate de euro pentru a cumpăra utilaje. Pentru această declarație inculpatul i-a oferit martorei suma de 100.000 dolari.
De asemenea implicarea inculpatului în „afacerea muntele” este demonstrată chiar prin declarațiile sale prin care susține că l-ar fi împrumutat pe inculpatul M. A. V. cu suma de 2, 5 milioane euro, fără însă a întocmi un înscris în acest sens, în vederea plății prețului terenului de către . C., deși s-a demonstrat că această sumă nu a fost evidențiată în contabilitatea societății iar împrumutul afirmat de inculpat este unul nereal, susținut doar pentru a demonstra realitatea prețului consemnat în contractul de vânzare – cumpărare și implicit faptul că această tranzacție ar fi una reală și de natură să genereze TVA de rambursat.
De asemenea, din nota de relații a notarului public G. I. rezultă că onorariile și taxele notariale pentru contractele încheiate între R. M. și . și între această din urmă societate și .-au fost achitate însă în cabinetul notarului a fost prezent și N. M. care i-a spus că va garanta pentru plata taxelor iar inculpatul M. a lăsat o filă cec ce ulterior nu a putut fi introdusă la plată neexistând disponibil.
Ulterior tot inculpatul N. M. s-a prezentat la notarul public și i-a propus acestuia ca în contul taxelor notariale să îi dea un imobil situat în C. pe . aparține unui prieten.
Referitor la acest imobil martorul Bărbălan I. a declarat că în primăvara anului 2004, N. M. a venit la el însoțit de avocata R. M. și i-a spus că d-na avocat are unele probleme financiare și vrea să vândă un imobil în C., .>
Martorul a mai precizat că a acceptat să cumpere acest imobil, a încheiat și actele la notar iar ulterior a aflat că imobilul respectiv era în litigiu reproșându-i acest lucru inculpatului N. M..
Acesta i-a spus că va rezolva situația și i-a cerut să îi dea o procură notarială pentru a se preocupa de vânzarea acelui imobil.
Fiind în posesia acestei procuri inculpatul N. M. i-a propus notarului public G. I. că îi va da imobilul respectiv în contul taxelor notariale pentru contractele încheiate cu privire suprafața de teren din extravilanul localității Budești, jud. Maramureș ceea ce nu este explicabil în situația inexistenței oricărei legături între activitatea . C. și activitatea inculpatul N. M. așa cum susține acesta în apărarea sa.
De asemenea faptul că inculpatul N. M. acționa ca adevărat administrator al . C. rezultă din declarațiile martorilor D. C. și U. M. date la urmărirea penală cât și pe parcursul cercetării judecătorești.
Din depozițiile acestor martori se reține că în cursul lunii octombrie 2004 martorul D. C. era interesat să intre în posesia unei societăți comerciale mai vechi de un an, care să aibă rulaj și fără probleme financiare, deoarece dorea un împrumut în bancă. În acest context martorul a fost contactat de inculpatul N. M. care i-a spus că poate să-i pună la dispoziție martorului o astfel de societate comercială, la care el nu este asociat în drept dar în realitate o conducea.
Tot inculpatul N. M. i-a spus martorului D. C. că . C. are în patrimoniu terenul din Maramureș din exploatarea căreia putea obține beneficii dar și că această societate este îndreptățită să primească o rambursare de TVA într-un cuantum important motiv pentru care i-a și solicitat martorului suma de 10 miliarde lei pentru cesionarea societății.
În aceste condiții prin actul adițional nr. 1819 din data de 01.11.2004 la actul constitutiv al . C., s-a produs ieșirea din societate a numiților C. M. T. și M. A. V. și . martorilor U. M. și a lui D. C., aceștia devenind atât asociați cât și administratori.
Deoarece între martorul D. C. și martora U. M. au apărut discuții, aceștia nu au desfășurat nici o activitate în numele . C.. De asemenea nu s-a obținut rambursarea de TVA și nu au reușit să-i achite inculpatului N. M. suma de 10 miliarde lei contravaloarea cesiunii societății astfel că martorii au fost obligați să cesioneze . C. inculpatului N. M..
În aceste condiții . C. a fost preluată de către inculpatul N. M. de la martorii D. C. și U. M..
După ce a preluat . C. și în drept, inculpatul N. M. urmărind scopul de a obține venituri prin intermediul acestei societăți, a încercat să obțină un împrumut de la Raiffaisen Bank, punând garanție terenul ce se afla în patrimoniul societății, însă i s-a comunicat că societatea trebuie să aibă și rulaj și ca atare i s-a respins creditul. În aceste condiții inculpatul N. M. a devenit interesat în a face rulaj pe firmă.
De asemenea acesta stăruia în continuare în obținerea banilor din solicitarea de rambursare de TVA eșuată în împrejurările prezentate anterior așa cum rezultă chiar din declarația inculpatului N. M. de la urmărirea penală.
În acest sens inculpatul N. M., a discutat cu inculpatul S. P. care l-a rândul său era asociat și administrator la două societăți – . C. și . ce aveau ca obiect de activitate achiziționarea și vânzarea de cereale și acesta l-a sfătuit să nu renunțe la aceea cerere de rambursare de TVA și să procedeze la achiziționarea de cereale, iar pe baza acestor tranzacții să obțină o compensare cu TVA-ul pe care . de rambursat. În acest mod punându-se bazele „afacerii” cu cereale.
Astfel din conținutul sesizării întocmite de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor se reține că la data de 13.11.2006 . și-a schimbat obiectul principal de activitate în comerțul cu ridicata al cerealelor, semințelor și furajelor.
Inculpatul N. M. prin declarațiile date în cauză a arătat că o perioadă l-ar fi însoțit pe S. P. pe câmp pentru a achiziționa cereale direct de la producători – persoane fizice - dar borderourile de achiziții le întocmea S. P. și tot acesta preda marfa la Siloz, întocmind actele corespunzătoare.
Inculpatul N. M. a mai arătat că la un moment dat vroia să renunțe la această activitate, dar pentru că i-a propus lui S. P. „să îl facă părtaș la afacerea cu muntele” acesta din urmă l-a îndemnat să continue activitatea de achiziții de cereale obligându-se să îi găsească un administrator care să se ocupe nemijlocit de societate și o contabilă.
În aceste împrejurări a fost numit ca administrator al . C. inculpatul F. C. M., finul inculpatului S. P..
Inculpatul F. C. M., care era profesor, nu aveam experiență în derularea relațiilor comerciale și nu cunoștea nici chiar atribuțiile unui administrator de societate comercială, așa cum a recunoscut în declarațiile date la urmărirea penală și pe parcursul cercetării judecătorești.
În consecință, în vara anului 2006, inculpatul S. P. l-a contactat pe inculpatul C. C. despre care știa că se ocupă tot cu achiziții de cereale, locuia la țară și cunoștea producătorii agricoli, și i-a solicitat să îl ajute pe inculpații N. M. și F. C. M., să achiziționeze cereale pe numele . C..
Inculpatul C. C., prin declarațiile sale a arătat astfel că inculpatul S. P., pe care îl cunoștea de mai multă vreme, i l-a prezentat pe inculpatul F. C. M. spunându-i că acesta este administrator la . aparține unui prieten și că doreau să efectueze un rulaj important pentru această societate prin achiziții de cereale pe . apoi către . C., societate aparținând inculpatului S. P.. De asemenea inculpatul C. C. a precizat că ulterior l-a întâlnit și pe inculpatul N. M. care a menționat că el îl numise administrator pe F. C. M. la . C..
Această activitate de achiziționare a cerealelor s-a desfășurat însă în mod nelegal, deoarece în realitate cerealele erau achiziționate de C. C. de la producătorii particulari, dar nu pentru . C. ci achiziționarea se făcea pentru . C. sau . C..
Pentru a crea o aparență a realității operațiilor economice privind achizițiile de cereale . inculpatul F. C. și . de inculpatul S. P. au încheiat inițial contracte de închiriere pentru spații de depozitare a cerealelor cu . cele două societăți nu au mai utilizat spațiile respective și nici nu au achitat chiria (adresa nr.116/18.02.2008 a .).
În realitate, achiziționarea cerealelor s-a realizat de către inculpatul C. C. care le prelua de la producătorii agricoli la silozul port Corabia sau la un depozit pe care îl avea în localitatea Scărișoara, jud. O. și întocmea borderourile de achiziții.
Aceste aspecte rezultă și din depozițiile martorelor F. A. și C. I., respectiv contabil și șef depozit la siloz port Corabia, care au relatat că la siloz era prezent tot timpul C. C. și foarte rar apărea și S. P., iar din discuțiile purtate între ei martorele au dedus că S. P. era un fel de șef al lui C. C..
Martorele au mai declarat că achiziționarea de cereale de la producătorii agricoli nu se făcea pentru . ci pentru . C., acestea neauzind pe parcursul desfășurării activității lor de . și precizând că în evidențele silozului nu s-a găsit în aceea perioadă nici o factură sau vreun document care să ateste vreo relație comercială cu . C..
Astfel martora C. I. arată că plata către producătorii agricoli se făcea de către C. C. care întocmea borderourile de achiziție pentru . C.
De asemenea martorele au mai afirmat că borderourile de achiziții pe care le întocmea C. C. pentru . borderouri uninominale, ci borderouri care se trecea cumulativ mai multe persoane, cu cantitățile predate într-o zi și actele pe care le întocmea C. C. erau întotdeauna confruntate cu actele întocmite de angajații silozului.
Aceste aspecte rezultă și din relatările producătorilor particulari audiați în cauză în calitate de martori respectiv: J. N., B. M., G. M. I., M. S. D., C. Lucică, D. D., O. I., V. M., V. P., R. V., Trană I., B. I., B. V. și Bărbălan Iliecare arată că nu au vândut cereale către . C. și nu l-au cunoscut pe administratorul F. C. M..
Martora C. I. a mai declarat că la un moment dat unul din inculpați – S. sau C. au întrebat-o dacă ar exista posibilitatea să facă tranzacții de pe o firmă pe alta, adică să treacă de pe numele . MITCOS dar le-a spus că acest lucru nu este posibil și, deși cei doi au mai insistat, i-a refuzat.
Totodată martora a precizat că uneori producătorii aduceau singuri cereale la depozit dar borderoul de achiziție se întocmea fie pe numele . numele . pentru .> Astfel apărările inculpaților în sensul că tranzacțiile cu cereale desfășurate de ., această societate fiind cumpărătorul inițial al cerealelor pe care le achiziționa direct de la producătorii agricoli după care . către . lui S. P. sau către . C. C. o preluase de la S. P. și procedau în această manieră întrucât doar . LANCHIM aveau încheiate contracte cu silozul Corabia nu pot fi reținut ca fiind fondate.
Aceste susțineri vin în contradicție și cu aspectul că și . contract pentru închirierea de spații de depozitare la siloz Corabia și deci putea să achiziționeze direct cereale și să le depoziteze la siloz.
Deoarece pentru derularea activității ilicite era necesară și o persoană cu cunoștințe economice care „să potrivească” documentele contabile ale tuturor societăților comerciale implicate, inculpatul S. P. a apelat la inculpata D. M. care ținea evidența contabilă la . C. și . C. firme al cărui administrator era inculpatul S. P., aceasta ocupându-se ulterior și de evidența contabilă a . C.. Această alegere a contabilului nu este întâmplătoare deoarece, contabilul ce ținea evidența trebuia să cunoască datele celor trei societăți implicate astfel ca evidența lor contabilă să nu trezească suspiciuni.
Inculpata D. M. a relatat că încă de la începutul preluării activității de ținere a evidenței contabile pentru . C. printre documente, inculpatul N. M. i-a arătat și un decont TVA din care rezulta că . încasat ca TVA de rambursat suma de 18 miliarde lei și că această sumă avea legătură cu achiziționarea de către societate a unui teren din Maramureș.
Acest aspect conduce la ideea că inculpatul N. M. a urmărea în continuare ca prin activitățile derulate prin . rambursarea ce rezulta din decontul de TVA din anul 2004.
Inculpata D. M. a mai arătat că la început a completat câteva borderouri de achiziții și facturi după datele pe care i le-a dictat inculpatul N. M., respectiv cantități și prețuri iar ulterior de întocmirea borderourilor și a facturilor s-a ocupat inculpatul F. care i le aducea apoi la sfârșit de lună să le înregistreze și pentru aceste tranzacții cu cereale a întocmit deconturi de TVA.
Tot în legătură cu modalitatea în care erau întocmite borderourile de achiziție, din declarațiile inculpaților D. M. și F. se reține și că întrucât în lunile iunie, iulie au apărut borderouri personalizate și . să folosească astfel de borderouri, însă le-a achiziționat mai târziu, respectiv în luna octombrie 2006.
Inculpata D. M. a relatat că inculpatul F. s-a obligat să completeze el noile borderouri, i-a dat toate dosarele și i-a cerut să nu modifice nimic referitor la cantități și prețuri deoarece făcuse deja declarații la Administrația Financiară, iar după câtva timp F. i-a adus noile borderouri spunând că nu a modificat nimic.
În realitate însă, așa cum declară însăși inculpatul F. C. acesta a întocmit alte borderouri fictive, trecând cantități de cereale mult mai mari pe numele fiecărei persoane de la care se efectuaseră achiziții, în condițiile în care cetățenii nu predaseră astfel de cantități.
Referitor la acest aspect, inculpatul F. a arătat că ar fi trecut pe un singur borderou cantități însumate de la mai multe persoane dar în fapt a respectat cantitățile pe care le-a achiziționat în realitate și valoarea.
Susținerile sale sunt contrazise de martorii audiați în cauză – persoanele fizice care au predat cereale fie la silozul din Corabia fie la cel din Scărișoara inculpatului C. C..
Aceștia au declarat că în anul 2006 au predat cereale fie la Siloz Corabia fi la silozul unde inculpatul C. C-tin îl avea în . predare nu li s-a întocmit nici un borderou de achiziții ci primeau doar un bon de la cântar pe care era trecută cantitatea, după care primeau banii.
Martorii au mai arătat că la organele de cercetare penală li s-au arătat niște borderouri de achiziții întocmite pe numele lor unde erau trecute cantități mult mai mari pe care nu aveau cum să le predea și deși apărea semnătura lor în realitate nu au semnat astfel de borderouri pentru că nu au fost întocmite în prezența lor în momentul în care predau cerealele.
De fiecare dată l-au văzut prezent pe C. C. iar pe inculpații F. și N. martorii au declarat că nu i-au văzut și nu îi cunosc.
Faptul că borderourile de achiziții au fost întocmite în mod fictiv rezultă și din documentele de la siloz Port Corabia, respectiv registru de basculă și buletinele de cântărire și analiză în care se arată ce cantități au fost predate zilnic, de către producătorii particulari și din care rezultă că, de fapt, achizițiile de cereale erau mult mai mici decât cele evidențiate în contabilitatea . și nu au fost făcute niciodată de către aceasta, numele acestei societăți neapărând în evidențele silozului.
De asemenea din analiza înregistrată sub nr. CVII/2700/20.03.2008, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor rezultă că din informațiile transmise de ANAF a reieșit că . nu a achiziționat documente cu regim special cotoarele cu regim special s-au pierdut nu deține registre obligatorii de contabilitate.
În același sens prin raportul de expertiză întocmit în cauză ce în mod temeinic a fost reținut ca fiind concludent de către prima instanță (raportul de expertiză contabilă aflat în vol. 10 filele 1-93 d.u.p.) se reține că din examinarea înscrisurilor și documentelor financiar contabile prezentate de . rezultă înscrieri fictive cu privire la achizițiile de cereale deoarece nu se pot vinde cantități mai mari decât cele care au fost achiziționate.
Acest aspect a rezultat din analiza mișcării stocurilor cantitative exemplificându-se: că în luna ianuarie se înregistrează achiziționarea a 17.708 kg soia și vânzarea a 18.154 kg soia și în mod similar în septembrie 2006 s-a înregistrat vânzarea cantității de 18.435 kg floarea soarelui peste stocul existent iar în alte luni vânzarea cantității de 9.736 kg grâu tot peste stocul existent.
Expertul a mai constatat că unele facturi au fost întocmite eronat referindu-se la descărcarea în contabilitate a unei cantități de 99.150 kg grâu cu cheltuiala aferentă de 21.8143 lei iar venitul aferent în înregistrările din notele contabile este de 2.280,45 lei, însă în jurnalul de TVA această factură a fost înregistrată la valoarea de 2.280,45 lei echivalentul a 9.915 kg grâu.
Din declarațiile inculpatei D. M. din faza de urmărire penală dar și din raportul de expertiză se mai reține și că, deși aceasta nu cunoștea exact ce obligații sau datorii avea . la inculpatul N. M. din când în când eram sunată de către acesta sau inculpatul F. C. M. ori chiar de către amândoi și aceștia îmi spuneau că au retras o sumă de bani de ordinul sutelor de milioane din patrimoniul . și în aceste condiții inculpata D. M. întocmea dispoziția de casierie pentru sumele respective.
Acest aspect este confirmat și prin raportul de expertiză dar și din declarațiile inculpatului F. C. din care se reține că inculpatul N. M. ar fi creditat pe . sume de bani, după care o suna pe contabilă și îi spunea că au retras sume de bani punând-o pe aceasta să întocmească dispozițiile de casierie corespunzătoare.
Acest tip de evidență financiară a fost sesizat în mod real și de către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor prin lucrările cu numerele C VI 3/27.03.2007 și C VII/2700/20.03.2008 (vol. 10 filele 94-115 d.u.p.), dar și de raportul de expertiză contabilă judiciară efectuat în cauză.
Astfel, din conținutul sesizării întocmite de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor se reține că, la data de 07.09.2006, . C. a încasat în contul deschis la FINANSBANK suma de 100.000 lei de la . cu titlu de contravaloare factură, cu precizarea că banii proveneau prin transferuri efectuate în aceiași zi între Uniconfex Exim SRL - Dafic Company SRL – Lanchim Group SRL, prin conturi deschise la aceiași bancă. Totodată, din monitorizarea activității contului societății, efectuată de către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a rezultat că . C. a retras în numerar cu titlu „diverse” respectiv „achiziții cereale”, toate încasările din cont, acestea provenind numai de la . C. și . C..
Din aceeași sesizare rezultă că în perioada 02.03._06, din conturile Credit Europe Bank și Banca Transilvania, societatea . C. a efectuat retrageri de numerar în valoare de 2.750.270 RON cu justificarea achiziții animale și alte operațiuni.
P. analiza ulterioară înregistrată sub nr. CVII/2700/20.03.2008, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a apreciat că prin casieria societății a fost retrasă suma de 689.081 RON.
P. raportul de expertiză contabilă reținut ca relevant în cauză s-a concluzionat în mod similar că suma reprezentând TVA de plată, înregistrată de . C. în deconturile de TVA aferente anului 2006, este de 653.100 lei, această sumă a fost compensată cu TVA-ul de recuperat înregistrat anterior, prejudiciu care va fi reținut și de instanța de apel.
Tot prin același raport de expertiză s-a precizat că din „documentele expertizate se deduce concluzia că TVA-ul nu a fost compensat cu respectarea prevederilor codului fiscal și OMFP 338/2004, acte normative ce reglementează modalitatea de evidențiere a sumelor negative de TVA”.
În consecință, având în vedere și cele arătate cu privire la încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului M. A. V., faptul că Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale era deja în vigoare la data săvârșirii faptelor mai sus descrise și aceasta are caracterul de lege specială în raport cu dispozițiile Codului penal și mai favorabilă inculpaților prin regimul sancționator mai blând răspunderea penală a inculpaților se va stabili față de infracțiunea incriminată în art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 săvârșită în forma autoratului de către inculpații F. C. M. și C. C., instigării de către inculpații N. M. și S. P. și complicității de către inculpata D. M..
Se precizează că în situația inculpaților F. C. M., C. C., N. M., S. P. și D. M. se are în vedere, spre deosebire de inculpații M. A. V. și N. M. incriminarea de către textul de lege a stabilirii cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de compensări datorate bugetului general consolidat.
Din acest punct de vedere se reține ca nefondată apărarea inculpaților prin care aceștia solicită schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată în infracțiunea incriminată în art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea 241/2005, deoarece activitatea infracțională a acestora așa cum a fost mai sus descrisă nu s-a rezumat numai la evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale a unor operațiuni fictive (achizițiile de cereale) ci această activitate a fost continuată prin stabilirea cu rea-credință prin deconturile de TVA a TVA de plată care a fost compensat ulterior cu soldul de TVA anterior, generat nereal.
De asemenea, raportat la starea de fapt ce rezultă din probele administrate în cauză nu este relevantă apărarea inculpaților în sensul că operațiunea de achiziție de cereale nu genera pentru . C. TVA deductibil ci TVA de plată, deoarece în speță, tocmai aceasta s-a urmărit de către inculpați respectiv generarea de TVA de plată care să fie compensat cu soldul de TVA anterior și să permită însușirea de către inculpați a sumelor de bani intrați în patrimoniul . în totalitate, fără ca să se achite obligațiile fiscale generate de achizițiile de cereale.
Pentru considerente similare nici fapta inculpaților M. A. V. și N. M. nu poate fi încadrată în art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea 241/2005 deoarece și în această situație activitatea infracțională nu s-a rezumat la evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operațiuni reale (plata prețului fictiv al terenului achiziționat de către . C.) ci a continuat prin solicitarea de rambursare a TVA generat prin această tranzacție, stabilindu-se și în această situație prin decontul de TVA, TVA de rambursat, care putea fi obținut fără drept în alte condiții decît cele existente în concret în speță care au împiedicat efectuarea rambursării.
Tot pentru considerentul că Legea 241/2005 este o lege specială ce incriminează faptele săvârșite în domeniul fiscal, cum sunt cele analizate în speța dedusă judecății, în sarcina inculpaților F. C. M., C. C., N. M., S. P. și D. M. nu poate fi reținută infr. prev. în art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003 fiind incidentă infr. prev. în art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005 care incriminează în materie, în mod derogatoriu, asocierea in vederea săvârșirii faptei prevăzute la alin. (1) din aceeași dispoziție legală sens în care se impune de asemenea schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații mai sus menționați. Se are în vedere în acest sens și că asocierea inculpaților s-a produs strict pentru obținerea compensării de TVA, nefiind demonstrat că această asociere a avut ca obiect și săvârșirea altor fapte de natură penală.
Referitor la infracțiunea de spălare a banilor prevăzută în art. 23 alin. 1 lit. b (actual art. 29 alin. 1 lit. b) din Legea 656/2002 pentru care au fost trimiși în judecată inculpații N. M., F. C. M., S. P. și C. C. se reține că prin aceasta se incriminează „ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni”.
În rechizitoriu se constată că nu s-a precizat care dintre activitățile inculpaților ce au fost trimiși în judecată pentru această infracțiune întrunesc elementele constitutive ale acesteia, actul de sesizare al instanței rezumându-se în acest sens la exprimarea că: „Totodată faptele învinuiților C. C., F. C. M., N. M. și S. P. întrunesc și elementele constitutive ale infracțiunilor de spălare a banilor prev. de art. 23 lit. b din legea 656/2002.”
În aceste condiții, în raport de întreaga stare de fapt reținută prin actul de sesizare al instanței, instanța de apel concluzionează că infracțiunea de spălare a banilor pentru care acești inculpați au fost trimiși în judecată este privită în legătură cu activitatea de achiziție de cereale derulată în cursul anului 2006, deoarece numai la această activitate toți cei patru inculpați trimiși în judecată și pentru infracțiunea de spălare de bani au colaborat.
Acest lucru rezultă și din Sesizarea nr. CVI/27.03.2007,Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor prin care s-a reținut că în legătură cu tranzacția privind achiziția „muntelui” derulată . C. în anul 2004 au rezultat suspiciuni cu privire la operațiunile de spălare a banilor efectuate de persoana fizică M. A. V. prin intermediul . C., însă acest inculpat nu a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de spălare a banilor.
De altfel, din conținutul sesizării întocmite de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, așa cum a fost completată prin analiza ulterioară, se reține că . C. a retras în numerar cu titlu „diverse” respectiv „achiziții cereale”, toate încasările din cont, acestea provenind numai de la . C. și . C.. Astfel s-a apreciat că prin casieria societății a fost retrasă suma de 689.081 RON, stabilindu-se totodată că a fost supusă procesului de spălare suma de 10.660.723 RON, echivalentul a 3.216.000 euro, reprezentând suma împrumutată societăți comerciale Mitcos Gen SRL C. în anul 2004 pentru achiziționarea terenului de la . C..
De asemenea, prin probele administrate în cauză s-a demonstrat că „împrumutul” acordat de inculpatul N. M., inculpatului M. A. V. în vederea achiziției suprafeței de teren de 60.000 mp, situat în extravilanul localității Budești, jud. Maramureș, în locul numit „Munscel” a fost unul nereal, invocat de inculpați doar pentru a justifica realitatea operațiunii de cumpărarea a terenului de către ., versiune care nu este susținută de probele administrate în cauză.
În aceste condiții nu poate fi apreciată ca fiind supusă spălării banilor suma reprezentând împrumutul fictiv pe care inculpatul N. M. susține că l-a acordat inculpatului M. A. V..
Delimitând astfel obiectul material al infracțiunii de spălare de bani la sumele de bani retrase din conturile . C. în perioada martie – noiembrie 2006 se reține în primul rând că astfel de retrageri nu au fost făcute decât de inculpații N. M., cu justificarea creditării anterioare a societății și de către administratorul societății F. C. M. cu justificarea efectuării unor achiziții în interesul societății.
Ca urmare această activitate nu poate fi analizată și în raport cu inculpații C. C. și S. P.
Pe de altă parte referitor la inculpații N. M. și F. C. M. se reține că fapta acestora de a reatrage sume de bani din conturile . nu constituie infracțiunea de spălare a banilor prevăzută în art. 23 alin. 1 lit. b (actual art. 29 alin. 1 lit. b) din Legea 656/2002 deoarece prin aceasta cei doi inculpați nu urmăreau ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienței, a dispoziției, a circulației sau a proprietății sumelor de bani retrase, ci aceasta reprezintă modalitatea (unica de altfel posibilă) ca inculpații să-și asigure folosul urmărit prin săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
Tot relativ la infracțiunea de spălare a banilor se reține că este fondat motivul de apel al inculpatei D. M. prin care aceasta arată că prima instanță a pronunțat achitarea sa în raport cu această infracțiune deși nu a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea sa. În consecință prin decizia instanței de apel nu se va mai păstra această mențiune.
În raport de aceste considerente și văzându-se și dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. b C.p.p. se vor admite apelurile declarate de în cauză de parchet și inculpați.
Se va desființa în parte sentința apelată și rejudecând:
1. Se vor descontopi pedepsele aplicate inculpatului M. A. V. în prezenta cauză și cele aplicate aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 659/4 octombrie 2004 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/P/2001 definitivă prin decizia penală nr. 3349/25.05.2006 a ICCJ care vor fi repuse în individualitatea lor.
În baza art. 334 C.p.p. se va schimba încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul M. A. V. a fost trimis în judecată din infr. prev. în art. 20 Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 5 Cp. în infr. prev. în art. 20 rap. la art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005.
În baza art. 20 rap. la art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 va fi condamnat inculpatul M. A. V. la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c Cp. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 alin. 1 lit. g teza a II-a C.p.p. se va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului M. A. V. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. în art. 292 Cp., art. 289 Cp. și art. 43 din Legea 82/1991 rap. la art. 289 Cp. ca urmare a intervenirii prescripției speciale a răspunderii penale a inculpatului pentru aceste infracțiuni.
În baza art. 36 alin. 1 C.p. rap. la art. 33 lit. a, art. 34 lit. b, art. 35 Cp. Se vor recontopi pedepsele aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 659/4 octombrie 2004 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/P/2001 definitivă prin decizia penală nr. 3349/25.05.2006 a ICCJ cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză în pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c Cp. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 71 alin. 2 Cp. Se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c Cp., ca pedeapsă accesorie.
Se va constata că inculpatul a fost liberat condiționat din executarea pedepsei de 4 ani și 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 601/2008 a Judecătoriei C. cu un rest de 1.605 zile închisoare.
2. Se vor descontopi pedepsele aplicate inculpatei N. M. în prezenta cauză ce vor fi repuse în individualitatea lor.
În baza art. 334 C.p.p. se va schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care inculpata N. M. a fost trimisă în judecată din infr. prev. în art. 26 rap. la art. 20 combinat cu art. 215 alin.1, 2, 5 Cp. în infr. prev. în art. 26 rap. la art. 20 Cp. combinat cu art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005.
Se vor înlătura circumstanțele atenuante reținute în favoarea inculpatei potrivit art. 74 lit. a Cp.
În art. 26 rap. la art. 20 Cp. combinat cu art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 va fi condamnată inculpata N. M. la 1 (un) an și 6 luni închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 alin. 1 lit. g teza a II-a C.p.p. se va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatei N. M. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. în art. 292 C.p. și art. 293 C.p., ca urmare a intervenirii prescripției speciale a răspunderii penale a inculpatei pentru aceste infracțiuni.
În baza art. 861 Cp. Se va dispune suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatei N. M. sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni stabilit conform art. 862 Cp. și care se compune din durata pedepsei aplicate inculpatei de 1 (un) an și 6 luni închisoare la care se adaugă un interval de timp de 2 ani, stabilit de instanță.
Pe durata termenului de încercare inculpata va fi obligată să se supună următoarelor măsuri de supraveghere prev. de art. 863 Cp.
În baza art. 71 alin. 2 Cp. se vor interzice inculpatei drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a și lit. b Cp. iar în baza art. 71 alin. 5 Cp. se va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Se va atrage atenția inculpatei asupra disp. art. 864 Cp. privind revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere.
3. Se vor descontopi pedepsele aplicate inculpatului N. M. în prezenta cauză ce vor fi repuse în individualitatea lor.
În baza art. 334 C.p.p. se va schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul N. M. a fost trimis în judecată din infr. prev în art. 25 Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 2, 5 Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. în infr. prev. în art. 25 rap. la art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. și din infr. prev. în art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003 în infr. prev. în art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005.
Stabilindu-se răspunderea penală a inculpatului în raport infr. prev. în art. 25 C.p. rap. la art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp.și în art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005 săvârșite în concurs real la individualizarea pedepselor aplicate se vor avea în vedere criteriile de individualizare prev. de art. 72 C.p. respectiv pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite gradul de pericol social al faptei săvârșite reținut ca sporit în raport participarea sa la majoră ca inițiator al săvârșirea faptelor cercetate în cauză, rezultatul urmărit și obținut prin aceasta, precum și datele ce caracterizează persoana inculpatului respectiv vârsta sa, faptul că nu are antecedente penale, prezentarea sa în fața organelor judiciare, dar și atitudinea acestuia prin care a încercat să justifice faptele pentru care este cercetat ceea ce denotă că nu și-a asumat responsabilitatea pentru acestea, astfel încât se apreciază că o condamnare a inculpatului la pedeapsa închisorii într-un cuantum mai ridicat decât minimului prevăzut de lege pentru infracțiunile săvârșite este de natură să realizeze scopul pedepsei față de inculpat.
În consecință se vor înlătura circumstanțele atenuante reținute în favoarea inculpatului de prima instanță potrivit art. 74 lit. a Cp.
În baza art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005 va fi condamnat inculpatul N. M. la pedeapsa de 5 ani închisoare.
D. fiind faptul că inculpatul a avut o perioadă calitatea de administrator și asociat al . C. și a săvârșit infracțiunile cercetate în cauză în legătură cu acte și fapte de comerț se reține a fi aplicabilă inculpatului ca pedeapsă complementată și accesorie și interzicerea drepturilor prev. de 64 lit. c Cp. alături de drepturile prev de art. 64 lit. a teza II-a lit. b Cp.
Ca urmare se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c Cp. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară în raport cu infracțiunea incriminată în art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005
În baza art. 25 C.p. rap. la art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp va fi condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c Cp. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și art. 35 Cp. se vor recontopi pedepsele aplicate inculpatului N. M. în pedeapsa cea mai grea aceea de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c Cp. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară, inculpatul urmând să execute această pedeapsă.
În baza art. 71 alin. 2 Cp. se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II- a, lit. b și c Cp., ca pedeapsă accesorie.
4. Se vor descontopi pedepsele aplicate inculpatului F. C. M. în prezenta cauză ce vor fi repuse în individualitatea lor.
În baza art. 334 C.p.p. se va schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul F. C. M. a fost trimis în judecată din infr. prev în art. 215 alin. 1, 2, 5 Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. în infr. prev. art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. și din infr. prev. în art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003 în infr. prev. în art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005.
Stabilindu-se răspunderea penală a inculpatului în raport infr. prev. în art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. în art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005 și în art. 43 din Legea 82/1991 rap. la art. 289 Cp., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. săvârșite în concurs real la individualizarea pedepselor aplicate acestuia se vor avea în vedere criteriile de individualizare prev. de art. 72 C.p. respectiv pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite gradul de pericol social al faptei săvârșite în raport participarea sa la săvârșirea faptelor din anul 2006 privind achizițiile de cereale, rezultatul faptelor sale dar și faptul că nu a fost beneficiarul principal al acestuia, precum și datele ce caracterizează persoana inculpatului respectiv faptul că este integrat social este profesor, nu are antecedente penale, a fost atras în săvârșirea acestora ca un episod singular din viața sa, prezentarea sa în fața organelor judiciare.
Se va da relevanță favorabilă inculpatului și atitudinii sale care deși a fost oscilantă pe parcursul procesului penal a condus la recunoașterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată în fața instanței de apel.
Acestei recunoașteri, deși nu i se poate acorda relevanță așa cum solicită inculpatul în sensul art. 3201 C.p.p., deoarece nu este făcută în termenul și în condițiile impuse de această dispoziție legală, alături de celelalte circumstanțe favorabile inculpatului, mai sus precizate li se vor da relevanța de circumstanțe atenuante judiciare potrivit art. 74 alin. 2 Cp alături de circumstanța atenuantă judiciară reținută în favoarea inculpatului de prima instanță potrivit 74 alin. 1 lit. a C.p.
În consecință în baza art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a și alin. 2 rap. la art. 76 lit. b Cp. va fi condamnat inculpatul F. C. M. la pedeapsa de 3 ani închisoare.
D. fiind faptul că și acest inculpatul a avut o perioadă calitatea de administrator și asociat al . C. și a săvârșit infracțiunile cercetate în cauză în legătură cu acte și fapte de comerț se reține a fi aplicabilă inculpatului ca pedeapsă complementată și accesorie și interzicerea drepturilor prev. de 64 lit. c Cp. alături de drepturile prev de art. 64 lit. a teza II-a lit. b Cp.
Ca urmare se vor interzice inculpatului drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c Cp. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară in raport cu infr. prev. de art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005.
În baza art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. în final cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a și alin. 2 rap. la art. 80 alin. 2 Cp. va fi condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c Cp. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 43 din Legea 82/1991 rap. la art. 289 Cp., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. în final cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a și alin. 2 rap. la art. 80 alin. 2 Cp. va fi condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În situația acestei infracțiuni dat fiind multitudinea actelor materiale de fals săvârșite de inculpat și caracterul continuat al acestei infracțiuni instanța de apel a apreciat că nu se impune coborârea pedepsei aplicate inculpatului sub minimul special prevăzut de lege.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b și art. 35 Cp. se vor recontopi pedepsele aplicate inculpatului F. C. – M. în pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare ce se va executa în regim de detenție apreciat ca fiind în măsură să asigure față de inculpat scopul preventiv și educativ al pedepsei raportat în principal la pericolul social al faptei la care a participat, criteriu care potrivit de art. 72 C.p. are mai mare relevanță în raport cu datele ce caracterizează persoana sa.
Ca urmare în baza art. 71 alin. 2 Cp. se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II- a, lit. b și c Cp., ca pedeapsă accesorie.
Se va face și contopirea complementare aplicate inculpatului.
5. Se vor descontopi pedepsele aplicate inculpatului S. P. în prezenta cauză ce vor fi repuse în individualitatea lor.
În baza art. 334 C.p.p. se va schimba încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul S. P. a fost trimis în judecată din infr. prev în art. 25 Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 2, 5 Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. în infr. prev. în art. 25 Cp. rap. art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. și din infr. prev. în art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003 în infr. prev. în art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005.
Stabilindu-se răspunderea penală a inculpatului în raport infr. prev. în art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005 și în art. 25 Cp. rap. art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. săvârșite în concurs real la individualizarea pedepselor aplicate acestuia se vor avea în vedere criteriile de individualizare prev. de art. 72 C.p. respectiv pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite gradul de pericol social al faptei săvârșite în raport participarea sa la săvârșirea numai a faptelor din anul 2006 privind achizițiile de cereale, rezultatul faptelor sale dar și faptul că a fost alături de inculpatul N. M. inițiatorul acestora, precum și datele ce caracterizează persoana inculpatului respectiv faptul că este integrat social, nu are antecedente penale, prezentarea sa în fața organelor judiciare, dar și atitudinea acestuia care a încercat să justifice faptele pentru care este cercetat ceea ce denotă că nu și-a asumat responsabilitatea pentru acestea se va menține circumstanțele atenuante judiciare reținute în favoarea sa de prima instanță potrivit art. 74 alin. 1 lit. a C.p., însă acestora li se va acorda o relevanță scăzută cu consecința reducerii numai a pedepsei aplicate numai pentru art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005 sub minimul special.
Ca urmare, în baza art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005 art. 74 alin. 1 lit. a rap. la art. 76 lit. b Cp. va fi condamnat inculpatul la S. P. la pedeapsa de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c Cp. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 25 Cp. rap. art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. în final cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a rap. la art. 80 alin. 2 Cp. va fi condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c Cp. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b și art. 35 Cp. se vor recontopi pedepsele aplicate inculpatului S. P. în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c Cp. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară, inculpatul urmând să execute această pedeapsă.
În baza art. 71 alin. 2 Cp. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II- a, lit. b și c Cp., ca pedeapsă accesorie.
Ca și în situația inculpaților M., N. și F. și în situația acestui inculpat s-a apreciat ca necesară aplicarea ca pedeapsă complementată și accesorie a interzicerii drepturilor prev. de 64 lit. c Cp. alături de drepturile prev de art. 64 lit. a teza II-a lit. b Cp. dat fiind faptul că și acest inculpatul a avut o perioadă calitatea de administrator și asociat al . SRL C. și . C. și a săvârșit infracțiunile cercetate în cauză în legătură cu acte și fapte de comerț.
6. Se vor descontopi pedepsele aplicate inculpatei D. M. în prezenta cauză care vor fi repuse în individualitatea lor.
În baza art. 334 C.p.p. se va schimba încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpata D. M. a fost trimis în judecată din infr. prev în art. 26 Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 2, 5 Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. în infr. prev. în art. 26 Cp. rap. la art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. și din infr. prev. în art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003 în infr. prev. în art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005.
Stabilindu-se răspunderea penală a inculpatei în raport infr. prev. în art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005, art. 26 Cp. rap. la art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 43 din Legea 82/1991 rap. la art. 289 Cp., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. săvârșite în concurs real la individualizarea pedepselor aplicate inculpatei se vor avea în vedere criteriile de individualizare prev. de art. 72 C.p. respectiv pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite gradul de pericol social al faptei săvârșite în raport participarea sa la săvârșirea numai a faptelor din anul 2006 privind achizițiile de cereale, rolul jucat de aceasta în săvârșirea faptelor respectiv acela de executant al planului conceput de inculpații N. și S., rezultatul faptelor sale, precum și datele ce caracterizează persoana inculpatei respectiv că a săvârșit fapta cercetată în stare de recidivă postexecutorie, prezentarea sa în fața organelor judiciare, atitudinea acesteia apreciată ca sinceră însă care denotă o neasumare a responsabilității pentru faptele săvârșite, împrejurarea că după faptele cercetate în prezenta cauză inculpata a adoptat o conduită de respectare a normelor sociale.
Ca urmare, se vor înlătură circumstanțele atenuante reținute în favoarea inculpatei de prima instanță potrivit art. 74 lit. a Cp. și se vor reține în favoarea acesteia circumstanțe atenuante judiciare potrivit art. 74 alin. 2 Cp. cărora însă li se vor acorda o relevanță restrânsă la individualizarea pedepselor cu consecința coborârii numai a pedepsei pentru art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005 sub minimul special.
În consecință, în baza art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005, cu aplic. art. 37 lit. b Cp., art. 74 alin. 2, art. 76 lit. b Cp. va fi condamnată inculpata D. M. la pedeapsa de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a și lit. b Cp. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 26 Cp. rap. la art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp, art. 37 lit. b Cp., art. 74 alin. 2 rap. la art. 80 alin. 2 Cp. va fi condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a și lit. b Cp. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 43 din Legea 82/1991 rap. la art. 289 Cp., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp., art. 37 lit. b Cp., art. 74 alin. 2 rap. la art. 80 alin. 2 Cp. va fi condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b și art. 35 Cp. se vor recontopi pedepsele aplicate inculpatei D. M., în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a și lit. b Cp. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară, inculpata urmând să execute această pedeapsă.
În baza art. 71 alin. 2 Cp. se vor interzice inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II- a și lit. b Cp., ca pedeapsă accesorie.
7. Se vor descontopi pedepsele aplicate inculpatului C. C. în prezenta cauză care vor fi repuse în individualitatea lor.
În baza art. 334 C.p.p. se va schimba încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul C. C. a fost trimis în judecată din infr. prev în art. 215 alin. 1, 2, 5 Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. în infr. prev. art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. și din infr. prev. în art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003 în infr. prev. în art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005.
Stabilindu-se răspunderea penală a inculpatului în raport cu infr. prev. în art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005, art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 43 din Legea 82/1991 rap. la art. 289 Cp., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. săvârșite în concurs real la individualizarea pedepselor aplicate acestuia se vor avea în vedere criteriile de individualizare prev. de art. 72 C.p. respectiv pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite gradul de pericol social al faptei săvârșite în raport participarea sa la săvârșirea numai a faptelor din anul 2006 privind achizițiile de cereale, rolul jucat de aceasta în săvârșirea faptelor respectiv acela de executant al planului conceput de inculpații N. și S. însă cu o contribuție majoră, rezultatul faptelor sale, precum și datele ce caracterizează persoana inculpatului, respectiv că a săvârșit fapta cercetată în stare de recidivă postexecutorie suferind mai multe condamnări pentru fapte similare, atitudinea acestuia apreciată ca nesinceră. În raport de toate aceste criterii se apreciază că aplicarea unor pedepse orientate spre minimul prevăzut de lege pentru infracțiunile săvârșite vor fi de natură să realizeze față de inculpat scopul acestora potrivit art. 52 C.p.
Ca urmare, se vor înlătură circumstanțele atenuante reținute în favoarea inculpatului de prima instanță potrivit art. 74 lit. a Cp.
În baza art. art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005, cu aplic. art. 37 lit. b Cp. va fi condamnat inculpatul C. C. la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c Cp. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp., art. 37 lit. b Cp va fi condamnat aceeași inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c Cp. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 43 din Legea 82/1991 rap. la art. 289 Cp., cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal, art. 37 lit. b Cp va fi condamnă pe aceeași inculpat la pedeapsa de un an închisoare.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b și art. 35 Cp. se vor recontopi pedepsele aplicate inculpatului C. C., în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c Cp. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară, inculpatul urmând să execute această pedeapsă.
În baza art. 71 alin. 2 Cp. se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II- a, lit. b și c Cp., ca pedeapsă accesorie.
Ca și în situația inculpaților M., N., F. și S. și în situația acestui inculpat s-a apreciat ca necesară aplicarea ca pedeapsă complementată și accesorie a interzicerii drepturilor prev. de 64 lit. c Cp. alături de drepturile prev de art. 64 lit. a teza II-a lit. b Cp. dat fiind faptul că și acest inculpatul a avut o perioadă calitatea de administrator și asociat al . C. și a săvârșit infracțiunile cercetate în cauză în legătură cu acte și fapte de comerț.
Cu privire la latura civilă a cauzei, în raport de starea de fapt reținută, se vor avea în vedere ca fiind fondate apelurile inculpaților însă numai în ceea ce privește data până la care curg majorările aferente debitului de 653.100 lei reprezentând TVA de plată compensat în mod ilegal.
În acest sens se reține că pentru această datorie fiscală calitatea de contribuabil o avea . C. care, potrivit sentinței nr. 475/2011 pronunțată de Tribunalul D. – Secția comercială în dosarul nr._/63/2009 (fila 45 dosar prima instanță), a intrat în faliment prin sentința nr. 334 din 4 martie 2010. În această situație, în cauză sunt pe deplin aplicabile dispozițiile art.41 alin.1 din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora, nici o dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanțelor născute anterior datei deschiderii procedurii. Ca urmare majorările aferente creanței fiscale ce face obiectul laturii civile a prezentei cauze, curg până la data de 4 martie 2010.
În consecință se va admite acțiunea civilă formulată de partea civilă ANAF – București și vor fi obligați în solidar inculpații N. M., S. P., F. C. M., C. C. și D. M. către partea civilă la plata sumei de 653.100 lei reprezentând TVA de plată compensat în mod ilegal prin deconturile TVA nr._/18.04.2006 (suma de 41.613 lei); decontul TVA nr._/25.07.2006 (suma de 21.733 lei); decontul TVA nr._/24.10.2006 (suma de 408.068 lei) și decontul TVA nr. 101.997/25.01.2007 (suma de 181.686 lei) cu majorările aferente calculate potrivit art. 119 și următoarele Cod procedură fiscală până la data de 4 martie 2010.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
Potrivit art. 192 alin. 3 C.p.p. Cheltuielile judiciare în apel, din care câte 400 lei reprezentând onorariu avocat oficiu pentru fiecare dintre cei șapte inculpați rămân în sarcina statului.
Văzând dispozițiile art. 199 alin. 3 C.p.p., cererea formulată de avocat B. D. D. cu privire la scutirea de amenda aplicată prin încheierea din 15 martie 2013 precum și faptul că acesta a justificat lipsa sa la acest termen de judecată va scuti pe apărător de amenda în cuantum de 2.000 lei aplicată prin încheierea de la acest termen.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de D.I.I.C.O.T. – S. T. C. și inculpații N. M., S. P., F. C. M., D. M., M. A. V., N. M. și C. C. împotriva sentinței penale nr. 408 din data de 20 septembrie 2011 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ .
Desființează în parte sentința apelată și rejudecând:
1. Descontopește pedepsele aplicate inculpatului M. A. V. în prezenta cauză și cele aplicate aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 659/4 octombrie 2004 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/P/2001 definitivă prin decizia penală nr. 3349/25.05.2006 a ICCJ pe care le repune în individualitatea lor.
În baza art. 334 C.p.p.
Schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul M. A. V. a fost trimis în judecată din infr. prev. în art. 20 Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 5 Cp. în infr. prev. în art. 20 rap. la art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005.
În baza art. 20 rap. la art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005;
Condamnă pe inculpatul M. A. V. la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c Cp. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 alin. 1 lit. g teza a II-a C.p.p.
Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului M. A. V. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. în art. 292 Cp., art. 289 Cp. și art. 43 din Legea 82/1991 rap. la art. 289 Cp. ca urmare a intervenirii prescripției speciale a răspunderii penale a inculpatului pentru aceste infracțiuni.
În baza art. 36 alin. 1 C.p. rap. la art. 33 lit. a, art. 34 lit. b, art. 35 Cp.
Recontopește pedepsele aplicate inculpatului M. A. V. prin sentința penală nr. 659/4 octombrie 2004 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/P/2001 definitivă prin decizia penală nr. 3349/25.05.2006 a ICCJ cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză în pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c Cp. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 71 alin. 2 Cp. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c Cp., ca pedeapsă accesorie.
Constată că inculpatul a fost liberat condiționat din executarea pedepsei de 4 ani și 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 601/2008 a Judecătoriei C. cu un rest de 1.605 zile închisoare.
2. Descontopește pedepsele aplicate inculpatei N. M. în prezenta cauză pe care le repune în individualitatea lor.
În baza art. 334 C.p.p.
Schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care inculpata N. M. a fost trimisă în judecată din infr. prev. în art. 26 rap. la art. 20 combinat cu art. 215 alin.1, 2, 5 Cp. în infr. prev. în art. 26 rap. la art. 20 Cp. combinat cu art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005.
Înlătură circumstanțele atenuante reținute în favoarea inculpatei potrivit art. 74 lit. a Cp.
În art. 26 rap. la art. 20 Cp. combinat cu art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005;
Condamnă pe inculpata N. M. la 1 (un) an și 6 luni închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 alin. 1 lit. g teza a II-a C.p.p.
Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei N. M. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. în art. 292 C.p. și art. 293 C.p., ca urmare a intervenirii prescripției speciale a răspunderii penale a inculpatei pentru aceste infracțiuni.
În baza art. 861 Cp. dispune suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatei N. M. sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni stabilit conform art. 862 Cp. și care se compune din durata pedepsei aplicate inculpatei de 1 (un) an și 6 luni închisoare la care se adaugă un interval de timp de 2 ani, stabilit de instanță.
În baza art. 863 Cp., pe durata termenului de încercare inculpata trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
-să se prezinte la datele fixate, la S. de probațiune din cadrul Tribunalului D.;
-să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință și orice deplasare ce depășește 8 zile precum și întoarcerea;
-să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
-să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de subzistență;
În baza art. 71 alin. 2 Cp. dispune interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a și lit. b Cp. iar în baza art. 71 alin. 5 Cp. dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Se atrage atenția inculpatei asupra disp. art. 864 Cp. privind revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere.
3. Descontopește pedepsele aplicate inculpatului N. M. în prezenta cauză pe care le repune în individualitatea lor.
În baza art. 334 C.p.p.
Schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul N. M. a fost trimis în judecată din infr. prev în art. 25 Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 2, 5 Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. în infr. prev. în art. 25 rap. la art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. și din infr. prev. în art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003 în infr. prev. în art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005.
Înlătură circumstanțele atenuante reținute în favoarea inculpatului potrivit art. 74 lit. a Cp.
În baza art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005;
Condamnă pe inculpatul N. M. la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c Cp. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 25 rap. la art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp.
Condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a, lit. b și c Cp. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și art. 35 Cp.;
Recontopește pedepsele aplicate inculpatului N. M. în pedeapsa cea mai grea aceea de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c Cp. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară, inculpatul urmând să execute această pedeapsă.
În baza art. 71 alin. 2 Cp. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II- a, lit. b și c Cp., ca pedeapsă accesorie.
4. Descontopește pedepsele aplicate inculpatului F. C. M. în prezenta cauză pe care le repune în individualitatea lor.
În baza art. 334 C.p.p.
Schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul F. C. M. a fost trimis în judecată din infr. prev în art. 215 alin. 1, 2, 5 Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. în infr. prev. art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. și din infr. prev. în art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003 în infr. prev. în art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005.
Reține în favoarea inculpatului și circumstanțe atenuante judiciare potrivit art. 74 alin. 2 Cp.
În baza art. art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a și alin. 2 rap. la art. 76 lit. b Cp.;
Condamnă pe inculpatul F. C. M. la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c Cp. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. în final cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a și alin. 2 rap. la art. 80 alin. 2 Cp.
Condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c Cp. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 43 din Legea 82/1991 rap. la art. 289 Cp., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. în final cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a și alin. 2 rap. la art. 80 alin. 2 Cp.;
Condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b și art. 35 Cp.
Recontopește pedepsele aplicate inculpatului F. C. – M. în pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c Cp. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară
În baza art. 71 alin. 2 Cp. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II- a, lit. b și c Cp., ca pedeapsă accesorie.
5. Descontopește pedepsele aplicate inculpatului S. P. în prezenta cauză pe care le repune în individualitatea lor.
În baza art. 334 C.p.p.
Schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul S. P. a fost trimis în judecată din infr. prev în art. 25 Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 2, 5 Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. în infr. prev. în art. 25 Cp. rap. art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. și din infr. prev. în art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003 în infr. prev. în art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005.
În baza art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005 art. 74 alin. 1 lit. a rap. la art. 76 lit. b Cp.
Condamnă pe inculpatul la S. P. la pedeapsa de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c Cp. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 25 Cp. rap. art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. în final cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a rap. la art. 80 alin. 2 Cp.;
Condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c Cp. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b și art. 35 Cp.
Recontopește pedepsele aplicate inculpatului S. P. în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c Cp. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară, inculpatul urmând să execute această pedeapsă.
În baza art. 71 alin. 2 Cp. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II- a, lit. b și c Cp., ca pedeapsă accesorie.
6. Descontopește pedepsele aplicate inculpatei D. M. în prezenta cauză pe care le repune în individualitatea lor.
În baza art. 334 C.p.p.;
Schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care inculpata D. M. a fost trimis în judecată din infr. prev în art. 26 Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 2, 5 Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. în infr. prev. în art. 26 Cp. rap. la art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. și din infr. prev. în art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003 în infr. prev. în art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005.
Înlătură circumstanțele atenuante reținute în favoarea inculpatei potrivit art. 74 lit. a Cp. și reține în favoarea acesteia circumstanțe atenuante judiciare potrivit art. 74 alin. 2 Cp.
În baza art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005, cu aplic. art. 37 lit. b Cp., art. 74 alin. 2, art. 76 lit. b Cp.;
Condamnă pe inculpata D. M. la pedeapsa de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a și lit. b Cp. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. art. 26 Cp. rap. la art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp, art. 37 lit. b Cp., art. 74 alin. 2 rap. la art. 80 alin. 2 Cp.;
Condamnă pe aceeași inculpată la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a și lit. b Cp. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 43 din Legea 82/1991 rap. la art. 289 Cp., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp., art. 37 lit. b Cp., art. 74 alin. 2 rap. la art. 80 alin. 2 Cp.;
Condamnă pe aceeași inculpată la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b și art. 35 Cp.
Recontopește pedepsele aplicate inculpatei D. M., în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a și lit. b Cp. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară, inculpata urmând să execute această pedeapsă.
În baza art. 71 alin. 2 Cp. interzice inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II- a și lit. b Cp., ca pedeapsă accesorie.
7. Descontopește pedepsele aplicate inculpatului C. C. în prezenta cauză pe care le repune în individualitatea lor.
În baza art. 334 C.p.p.;
Schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul C. C. a fost trimis în judecată din infr. prev în art. 215 alin. 1, 2, 5 Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. în infr. prev. art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. și din infr. prev. în art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003 în infr. prev. în art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005.
Înlătură circumstanțele atenuante reținute în favoarea inculpatului potrivit art. 74 lit. a Cp.
În baza art. art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005, cu aplic. art. 37 lit. b Cp.;
Condamnă pe inculpatul C. C. la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c Cp. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. art. 8 alin. 1 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp., art. 37 lit. b Cp
Condamnă pe aceeași inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c Cp. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
În baza art. 43 din Legea 82/1991 rap. la art. 289 Cp., cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal, art. 37 lit. b Cp.
Condamnă pe aceeași inculpat la pedeapsa de un an închisoare.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b și art. 35 Cp.
Recontopește pedepsele aplicate inculpatului C. C., în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a lit. b și c Cp. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară, inculpatul urmând să execute această pedeapsă.
În baza art. 71 alin. 2 Cp. interzice inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II- a, lit. b și c Cp., ca pedeapsă accesorie.
Admite acțiunea civilă formulată de partea civilă ANAF – București și obligă în solidar pe inculpații N. M., S. P., F. C. M., C. C. și D. M. către partea civilă la plata sumei de 653.100 lei reprezentând TVA de plată compensat în mod ilegal prin deconturile TVA nr._/18.04.2006 (suma de 41.613 lei); decontul TVA nr._/25.07.2006 (suma de 21.733 lei); decontul TVA nr._/24.10.2006 (suma de 408.068 lei) și decontul TVA nr. 101.997/25.01.2007 (suma de 181.686 lei) cu majorările aferente calculate potrivit art. 119 și următoarele Cod procedură fiscală până la data de 4 martie 2010.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Cheltuielile judiciare în apel, din care câte 400 lei reprezentând onorariu avocat oficiu pentru fiecare dintre cei șapte inculpați rămân în sarcina statului.
Scutește pe avocat B. D. D. de amenda în cuantum de 2.000 lei aplicată prin încheierea din 15 martie 2013
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 12 aprilie 2013.
Președinte, Judecător,
G. V. C. Ș.
Grefier,
B. D.
Red.jud.G.V.
j.f.V.T.
O.A
| ← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 770/2013. Curtea de Apel... | Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 937/2013. Curtea... → |
|---|
