Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 843/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 843/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 19-06-2014 în dosarul nr. 843/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIA PENALĂ NR. 843
Ședința publică de la 19 Iunie 2014
PREȘEDINTE - Ș. B. - Judecător
Judecător D. F.
Grefier M. V.
Ministerul Public reprezentat de procuror C. C., de la P. de pe lângă C. de A. C.
……………
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate prin Încheierea de amânare a pronunțării din data de 11 iunie 2014, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect apelurile declarate de P. DE PE L. T. O. și de inculpatul M. P. (deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C.) împotriva sentinței penale nr. 29 de la data de 31 ianuarie 2014, pronunțată de T. O. în dosarul cu nr._ .
La apelul nominal făcut cu ocazia pronunțării, au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită, la data dezbaterilor.
Deliberând;
CURTEA:
Asupra apelurilor de față;
Prin sentința penală nr. 29 de la data de 31 ianuarie 2014 pronunțată de T. O. în dosarul cu nr._, în baza art. 254 al.1 c.p., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 c.p., și cu aplic. art. 320/1 al. 7 c.p.p, a fost condamnat inculpatul M. P. (fiul lui I. și E., născut la data de 03.11.1953 în ., cu același domiciliu, CNP_, aflat în P.M.S. C.) la o pedeapsă de 2 ani închisoare - pedeapsă principală și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza II-a și lit. b c.p. pe o durată de 2 ani - pedeapsă complementară; în baza art. 215 al.1 c.p. cu aplic. art. 41 al. 2 c.p. și cu aplic. art. 320/1 al. 7 c.p.p., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare; în baza art. 289 c.p., rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 c.p. și cu aplic. art. 320/1 al. 7 c.p., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare; în baza art. 291 teza I c.p., rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 c.p. și cu aplic. art. 320/1 al. 7 c.p.p., a fost condamnat inculpatul la 1 an închisoare; în baza art. 248 al. 1 c.p., rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 c.p. și cu aplic. art. 320/1 al. 7 c.p.p., a fost condamnat inculpatul la 2 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a c.p. rap. la art. 34 lit. b c.p. și în baza art. 35 al. 1 c.p., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, care s-a sporit cu 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul M. P. să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare privativă de libertate, în condițiile art. 57 c.p., pedeapsă principală și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a și lit. b c.p. pe o durată de 2 ani.
S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.
In baza art. 14 C.p.p. rap. la art. 1357 Noul Cod Civ., a fost obligat inculpatul M. P. la plata sumelor de: 10.060 lei către P. comunei B. ; 4.077 lei către P. M. C.; 1.000 lei către P. comunei Rusănesti; 737 lei către P. municipiului S.; 1.060 lei către P. municipiului T.; 1080 lei către P. orașului B.; 8.186 lei către P. comunei Scărișoara si 1.005 lei către P. municipiului C., cu titlu de despăgubiri civile; s-a constatat că Primăriile comunelor Berevoiesti - judetul Argeș, G. si G. - judetul D., Visina si Gostavătu - judetul O., P. municipiului C. si P. Sectorului 6 Bucuresti, nu s-au constituit părti civile in cauză; a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.650 lei cheltuieli judiciare statului, din care, suma de 50 lei onorariu avocat oficiu s-a dispus a fi avansată din fondul Ministerului Justiției, în contul Baroului O..
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 374/P/2012 al Parchetului de pe lângă T. O., a fost trimis în judecată inculpatul M. P. pentru săvârșirea infracțiunilor de: luare de mită informă continuată prev. de art. 254 alin. 1 Cp. rap. art. 6 din Lg. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 Cp.; delapidare în formă continuată prev. de art. 2151 al.l Cp. cu aplic. art. 41 al. 2 Cp.; fals intelectual în formă continuată prev. de art. 289 Cp. rap. art. 17 lit c din Lg. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 Cp.; uz de fals în formă continuată prev. de art. 291 Cp. rap. art. 17 lit. c din Lg. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 Cp. și abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată prev. de art. 248 al. 1 Cp. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 Cp. toate cu aplic. art. 33 Ut. a Cp.
Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, instanța de fond a constatat în fapt că inculpatul, în perioada 2008 – 2011, în calitate de contabil al Primăriei Scărișoara, a pretins și primit în mai multe rânduri diverse sume de bani, pentru a elibera în fals chitanțe din care să rezulte că persoanele sancționate contravenționale sau cunoștințe ale acestora (numiții M. M., L. M. C., P. M. P., P. M., Ț. F. A., B. M., N. M., M. I. C., D. D. Ștefanin și numiții M. V., L. A., P. Nicușor D., P. I.) au achitat jumătate din cuantumul amenzilor aplicate.
În acest sens, inculpatul a completat în fals exemplarul 1 al chitanțelor emise, atestând neadevărat că persoanele sancționate contravențional au achitat jumătate din cuantumul amenzilor aplicate, iar pe exemplarul 2 a completat în fals că respectivele chitanțe au fost emise ca urmare a achitării unor taxe de timbru în valoare de 2 sau 3 lei.
De asemenea, inculpatul a completat în mod nereal și borderourile de predare a amenzilor către casieria Primăriei .> În baza aceleiași rezoluții infracționale, inc. M. P., contabil în cadrul Primăriei . 2008-2011, a încasat de la mai multe persoane sancționate contravențional (audiate în calitate de martor) suma integrală sau jumătate din cuantumul amenzilor aplicate, menționând pe exemplarul 1 al acestora că a fost achitată suma respectivă, după care și-a însușit aceste sume, completând în fals exemplarul doi al chitanțelor și borderourile de predare către casierie cu sume de 2 sau 3 lei, sume ce reprezentau taxe de timbru.
Inc. M. P. a consemnat în mod nereal că a primit de la numiții P. D. D. - în prezent contabil la P. comunei Scărișoara - și D. C. E., jumătate din cuantumul amenzilor contravenționale aplicate, în realitate, respectivele amenzi nefiind plătite.
De asemenea, inculpatul procedat în același fel și în urma sancționării sale contravenționale sau a fiului său, numitul M. V. A..
Ca urmare a comiterii faptelor mai sus menționate, bugetul primăriilor pe raza cărora domiciliază persoanele sancționate contravențional au fost prejudiciate cu suma totală de_ Iei.
Din materialul probator administrat în cauză a rezultat că martorul L. M. C. a oferit în mai multe rânduri diverse sume de bani inc. M. P. pentru a elibera în fals chitanțe din care să rezulte că acesta și alte persoane ce au fost sancționate, contravențional au achitat jumătate din cuantumul amenzilor aplicate.
De asemenea, s-a mai stabilit că M. M. a dat în mai multe rânduri inculpatului M. P. bani pentru a elibera în fals chitanțe, din care să rezulte că acesta sau alte persoane, în urma sancționării or contravenționale, au achitat jumătate din cuantumul amenzilor aplicate și că P. M. P. și P. M. au dat aceluiași inculpat bani, prin intermediul învinuitului M. M., în scopul anterior menționat, respectiv pentru a le elibera în fals o chitanțe din care să rezulte că aceștia, în urma sancționării lor contravenționale, au achitat jumătate din cuantumul amenzii aplicate.
S-a mai stabilit că martorii Ț. F. A. și M. I. C. au oferit inculpatului M. P. bani pentru a elibera în fals câte o chitanță din care să rezulte că aceștia, în urma sancționării lor contravenționale, au achitat jumătate din cuantumul amenzii aplicate, iar numiții B. M., N. M. și D. D. Ștefanin au dat în mai multe rânduri aceluiași învinuit bani și bunuri în scopul mai sus menționat.
Astfel, instanța de fond a constatat că faptele inculpatului M. P., astfel cum au fost expuse anterior, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de: luare de mită în formă continuată prev. de art. 254 alin. 1 Cp. rap. art. 6 din Lg. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 Cp.; fals intelectual în formă continuată prev. de art. 289 Cp. rap. art. 17 lit. c din Lg. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 C.p.; uz de fals informă continuată prev. de art. 291 Cp. rap. art. 17 lit. c din Lg. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 Cp.; delapidare în formă continuată prev. de art. 2151 al.l Cp. cu aplic. art. 41 al. 2 Cp.; abuz în serviciu contra intereselor publice informă continuată prev. de art. 248 al. 1 Cp. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 Cp.
De asemenea, s-au reținut drept acte materiale ale infracțiunii anterior menționată și faptele inculpatului M. P., care, în urma primirii unor sume de bani sau bunuri, a prejudiciat bugetul de stat cu sumele ce trebuiau încasate cu titlu de amendă de la numiții M. M. (4 acte materiale pentru acesta și câte un act material pentru numiții P. Nicușor D., P. I., și S. M.), L. M. C. (7 acte materiale pentru acesta și câte un act material pentru numiții M. V. și L. A. C.), P. M. P., P. M., Ț. F. A., Boarană M. (2 acte materiale), N. M. (2 acte materiale), M. I. C. și D. D. Ștefanin (2 acte materiale) și, în consecință, instanța de fond a constatat că se impune condamnarea acestuia.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 și 52 c.p., respectiv limitele de pedeapsă pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, stabilite în condițiile art. 320/1 alin. 7 c.p.p., gradul ridicat de pericol social al faptelor prin care s-au adus atingere unor activități de interes public sau altor activități reglementate de lege, precum și relațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul și prin care s-a cauzat un prejudiciu substanțial părților civile, împrejurărilor reale ale săvârșirii faptelor și circumstanțelor personale ale inculpatului, care este în vârstă de aproape 60 de ani, nu este recidivist, iar pe parcursul urmăririi penale și al judecății a avut o comportare sinceră, în sensul că a recunoscut în totalitate săvârșirea faptelor.
Având în vedere aceste elemente, prima instanță, ținând cont și de faptul că inculpatul este arestat în altă cauză pentru săvârșirea unor infracțiuni concurente de aceeași natură, a apreciat că aplicarea unor pedepse cu închisoarea privativă de libertate, în condițiile art. 57 c.p., și într-un cuantum orientat spre minimul special prevăzut de lege, va fi de natură să-și atingă scopul preventiv educativ urmărit de lege și să conducă la îndreptarea acestuia.
Referitor la latura civilă, instanța de fond, ținând seama de dispozițiile art. 14 C.p.p. rap. la art. 1357 Noul Cod Civ., a admis cererile formulate de primăriile constituite părți civile. Obligându-l pe inculpatul M. P. la plata sumelor de :-10.060 lei către P. comunei B. ;-4.077 lei către P. M. C. ;-1.000 lei către P. comunei Rusănesti ;- 737 lei către P. municipiului S. ;-1.060 lei către P. municipiului T. ;-1080 lei către P. orașului B. ;-8.186 lei către P. comunei Scărișoara si -1.005 lei către P. municipiului C. cu titlu de despăgubiri civile.
De asemenea, prima instanță a luat act de împrejurarea că nu s-au constituit părți civile în cauză părțile vătămate P. comunei Berevoiești jud. Argeș, P. sectorului 6 București, P. comunei G., P. comunei Vișina, P. comunei Gostavățu și P. comunei G..
Referitor la confiscarea sumelor reprezentând prejudiciul cauzat acestor din urmă unități administrativ teritoriale și cu care acestea nu s-au constituit părți civile în cauză, instanța de fond a apreciat că nu a putut lua o astfel de măsură, întrucât în adresele de comunicare nu s-a precizat cuantumul acestor sume.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel atât P. DE PE L. T. O., cât și inculpatul M. P., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Ministerul Public a criticat hotărârea de fond pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând desființarea sentinței și, în rejudecare, confiscarea sumei de 1742 lei de la inculpat, dispunea măsurii sechestrului asigurător cu privire la cele două autoturisme ale inculpatului și majorarea pedepselor.
Astfel, s-a motivat că hotărârea este nelegală, deoarece a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 254 alin. 3 Cod Penal, art. 118 alin. 1 lit. e Cod Penal, art. 353 Cod Procedură Penală 1969 și pentru că noua încadrare juridică dată faptelor de luare de mită este mai favorabilă inculpatului, în speță reținându-se că în perioada 2008 – 2011, inculpatul a pretins și primit în mai multe rânduri diverse sume de bani, în total suma de 1.742 lei, pentru a elibera în fals chitanțe din care să rezulte că persoane sancționate contravențional sau cunoștințe ale acestora au achitat jumătate din cuantumul amenzilor aplicate, iar pentru a da eficiență prevederilor art. 254 alin. 3 Cod Penal, prima instanță trebuia să dispună confiscarea sumei mai sus menționate, primită de inculpat ca mită și, totodată, să facă aplicația dispozițiilor art. 353 Cod Procedură Penală privind măsura asiguratorie a sechestrului a două autoturisme aparținând inculpatului. S-a mai criticat soluția instanței de fond și pentru greșita individualizare a pedepsei principale.
Inculpatul M. P. a critica sentința pentru nelegalitate și neteminicie invocând, ca și Ministerul Public, greșita încadrare dată faptei de luare de mită în raport de succesiunea în timp solicitata legilor, respectiv cerând schimbarea încadrării juridice din art. 254 Cod Penal în art. 289 alin. 2 Cod Penal 1968, aplicarea dispozițiilor art. 252 Cod proc. penală, pentru că recuperarea prejudiciul cauzat prin săvârșirea faptelor se va putea face în integralitate, ca urmare a vânzării autoturismelor confiscate de la el și criticând sentința pentru netemeinicie deoarece s-a făcut o greșită individualizare a pedepsei principale deși, a manifestat o atitudine procesuală sinceră cooperând cu organele judiciare, și cerând aplicarea dispozițiilor privitoare la suspendarea pedepsei sub supraveghere..
Apelul formulat de Ministerul Public este fondat, iar apelul declarat de inculpat este nefondat, urmând a fi soluționate ca atare, pentru următoarele considerente:
C. reține că în cauză legea penală favorabilă și aplicabilă inculpatului este codul penal din 1968 și nu dispozițiile codului penal actual – Legea nr. 286/2009 și Legea nr. 187/2012 – în raport de dispozițiile obligatorii ale deciziei nr. 265 din 6 mai 2014 Curții Constituționale, decizie care statuează că atât codul penal anterior cât și codul penal actual nu se aplică pe instituții, ci doar global, deoarece combinarea unor prevederi favorabile inculpatului din cele două coduri este nelegală, reprezentând o lex tertiae.
Din acest motiv nu este fondată critica Ministerului Public și al inculpatului privind cererea de schimbare a încadrării juridice pentru infracțiunea de luare de mită în forma continuată, doar în raport de limitele de pedeapsă.
Totodată se mai reține că potrivit art. 254 alin 3 cod penal 1968 că banii, bunurile sau alte valori care au făcut obiectul luării de mită se confiscă iar, dacă acestea nu se mai găsesc, inculpatul va fi obligat la plata echivalentului lor în bani.
Prima instanță, reținând că inculpatul a primit în mod repetat în exercitarea atribuțiilor de serviciu diferite sume de bani cu titlu de mită, în valoare totală de 1.742 lei, era obligată potrivit acestor dispoziții să confiște de la inculpat suma primită ca mită. Omițând să se pronunțe în acest fel aceasta a pronunțat o hotărâre nelegală.
Pe de altă parte aceeași instanță, a constatat primăriile localităților, Berevoiești - jud Argeș, G. și Gihera - jud D., Vișina și Gostavățul – jud. O., P. C. și P. sectorului 6 București nu s-au constituit părți civile - cu contra-valoarea amenzilor aplicate și încasate de inculpat dar însușite de el ulterior fără a le transfera în conturile administrației publice - dar nu a confiscat de la inculpat, în baza art. 118 alin. 1 lit e cod penal 1968 aceste sume de bani. Și din acest motiv sentința este nelegală, sumele de bani astfel obținute de inculpat urmând a fi confiscate.
În același timp prima instanță, pentru realizarea scopul prevăzut de art. 249 cod proc. penală, respectiv rezolvarea acțiunii civile, era obligată potrivit art. 397 alin. 3 și 5 cod proc. penală ( art. 353 cod penal 1969) să se pronunțe și asupra sechestrului asigurator luat în cursul procesului penal, în sensul de a menține ori de a dispune restituirea bunurilor sechestrate către inculpat.
Neprocedând în acest fel s-a pronunțat o sentință nelegală și, în raport de valoarea sumelor de bani ce urmează a fi confiscate de la inculpat, menținerea sechestrului asigurator este necesară.
Nu sunt fondate criticile inculpatului și ale Ministerului Public privind individualizarea pedepsei principale a închisorii și privind modalitatea de executare, deoarece în aplicarea criteriilor de proporționalizare prevăzute de art. 72 cod penal 1968 comb. cu art. 181alin. 2 cod penal 1968, C. reține în defavoare inculpatului nu numai numărul mare de fapte și natura lor, perioada de timp în care au fost comise, calitatea sa de funcționar public, dar și lipsa antecedentelor penale, vârsta și starea de sănătate și poziția cooperantă și de regret, încât se poate aprecia, pe de o parte, că nu se justifică majorarea pedepselor principale aplicate pentru fiecare din infracțiunile de care ceste acuzat inculpatul, dar nici nu se poate aprecia că doar pronunțarea condamnării este un avertisment pentru inculpat și că acesta nu ar mai săvârși în viitor alte fapte penale în condițiile în care este cercetat în prezent pentru fapte penale asemănătoare.
Cu motivarea arătată, în baza art. 421 alin. 1 lit. a cod proc. Penală se va respinge ca nefondat apelului inculpatului și în baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a cod proc. Penală se va admite ca fondat apelul Ministerului Public, se va desființa sentința și se va proceda potrivit celor motivate.
Văzând și prevederile art. 275 cod proc. Penală, inculpatul fiind în culpă procesuală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de P. de pe lângă T. O. împotriva sentinței penale nr. 29 de la data de 31 ianuarie 2014, pronunțată de T. O. în dosarul cu nr._, privind pe inculpatul M. P..
Desființează în parte sentința.
În baza art. 254 alin. 3 V. C. p.;
Confiscă de la inculpatul M. P. suma de 1.742 lei.
În baza art.118 alin. 1 lit. e V. C. p. ;
Confiscă de la inculpat suma de 3.115 lei.
Menține sechestrul asigurător cu privire la autovehiculul marca Mercedes Benz Vito 108 CDI, an fabricație 2001, . VSA_24 cu nr. de înmatriculare_ și autovehiculul marca Volkswagen Polo Variant 1.4 l, an fabricație 2001, . WVWZZZ6KZ1R522178 cu nr. de înmatriculare_, ambele proprietatea inculpatului.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Respinge apelul formulat de apelantul-inculpat M. P. (deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C.), declarat împotriva sentinței penale nr. 29 de la data de 31 ianuarie 2014, pronunțată de T. O. în dosarul cu nr._ .
Obligă pe apelantul-inculpat la 400 lei, cheltuieli judiciare către stat, efectuate în apel, din care, 200 lei reprezintă onorariu avocat din oficiu (conform delegației nr. 2801/2014).
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Iunie 2014.
Președinte, Judecător,
Ș. B. D. F.
Grefier,
M. V.
Red. Jud. D. F.
Jud. fond: Ghe. M.
Dact. 2 ex./A.T. D.F. 29.09.2014
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi... → |
|---|
