Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 1307/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1307/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 27-10-2014 în dosarul nr. 1307/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIE PENALĂ Nr. 1307/2014
Ședința publică de la 27 octombrie 2014
Completul compus din:
Președinte - A. I. S. – Judecător
Judecător - R. E. C. – Președinte Secția Penală
Grefier - B. F. Țacu
Ministerul Public reprezentat de procuror C. C., de la P. de pe lângă C. de A. C.
……………..
Pe rol, soluționarea apelului promovat de partea civilă D. A. împotriva sentinței penale nr. 113 de la data de 25 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul cu nr._, privind pe intimatul inculpat C. G. D..
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns: apelantul parte civilă asistat de avocat ales R. I.; intimatul inculpat C. G. D.; au lipsit intimații părți civile S. Județean de Urgență C. și S. C. de Urgență O..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, instanța punându-i în vedere intimatului inculpat că poate da declarații în cauză, acesta din urmând învederând că nu dorește să fie audiat.
Nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat R. I., având cuvântul pentru apelantul parte civilă D. A., a solicitat admiterea apelului formulat, desființarea hotărârii și, în rejudecare, majorarea cuantumului despăgubirilor materiale și morale acordate de instanța de fond, avându-se în vedere în acest sens și probele existente la dosar.
A susținut că inculpatul a fost obligat doar la plata unei sume de 2.400 lei reprezentând daune materiale, în ciuda tuturor actelor și probelor aflate la dosar, care au făcut pe deplin dovada cheltuielilor efectuate de partea civilă cu transportul, martorii audiați pe latură civilă susținând că aceasta a efectuat cel puțin 10 drumuri la Spitalele din Slatina și O. și numai un singur drum pe ruta C. – Slatina costă 100 lei, la care se adaugă și plata șoferului autoturismului, rezultând suma de 290 lei la un transport, în total fiind vorba despre suma de 2.500 lei ce reprezintă numai transportul; de asemenea, susține că persoana vătămată a angajat 2 persoane care să-i lucreze în gospodărie, plătind suma de 50 lei/zi de persoană, în final rezultând suma de 5.000 lei efectuate pentru plata muncilor gospodărești.
În schimb, instanța de fond nu a motivat în nici un fel soluția prin care i s-a admis părții civile în parte acțiunea civilă și nici modalitatea de calcul a sumelor acordate cu titlu de despăgubiri materiale.
Cu privire la daunele morale acordate de instanța de fond, s-a susținut că acestea sunt în cuantum foarte mic raportat la împrejurările cauzei, consecințele suportate de partea civilă și chiar față de disponibilitatea părții vătămate la un anumit moment de a se împăca cu inculpatul.
În concluzie, s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței pe latură civilă și majorarea cuantumului daunelor materiale și morale la care inculpatul a fost obligat; de asemenea, a solicitat obligarea inculpatului la plata către partea civilă a sumei reprezentând cheltuieli judiciare ocazionate de judecata în apel.
Având cuvântul, reprezentantul parchetului solicită respingerea apelului ca nefondat. Arată că în apel s-a criticat doar latura civilă a cauzei, însă prin sentința penală atacată s-a stabilit în mod temeinic cuantumul despăgubirilor materiale dar și al daunelor morale. Apreciază că în raport cu numărul de zile de îngrijiri medicale acordate, nu se impune nici majorarea acestora din urmă.
Intimatul inculpat C. G. D., în ultimul cuvânt, solicită respingerea apelului, precizând că și-a dat demisia, astfel că nu mai realizează venituri și deci nu are cum să achite sume mai mari decât cele deja acordate de către prima instanță.
Dezbaterile fiind încheiate,
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin sentința penală nr. 113 de la data de 25 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul cu nr._, în baza art. 386 C.p.p., s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei penale săvârșite de inculpatul C. G. D. - fiul lui T. și F. născut la data de 25.10.1979 în Drăgănești O., jud. O., cu domiciliul în com. Sprâncenata . jud. O., căsătorit, fără copii, cetățenie română, agricultor, stagiul militar nesatisfăcut, studii gimnaziale, viceprimar, CI . nr._, CNP_ - din infracțiunea prev. de art. 193 alin. 2 N.C.P. în infracțiunea prev. de art. 180 alin. 2 C.p.
În baza art. 180 alin. 2 C.p. a fost condamnat inculpatul la 800 lei amendă penală, cu aplicarea art. 63 alin. 3 teza 2 C.p. și art. 396 alin. 10 C.p.p.; s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 631 C.p. privind înlocuirea pedepsei amenzii penale cu pedeapsa închisorii.
În baza art. 19 și art. 25 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă D. A. (cu domiciliul în ., CNP_) și acțiunile civile formulate de S. C. de Urgență C. și S. de Urgență Slatina, iar în baza art. 1349 și art.1357 Ncciv, a fost obligat inculpatul la 6.400 lei despăgubiri civile către partea civilă D. A., din care 2.400 lei daune materiale, iar 4.000 lei daune morale; în baza art. 1349, art. 1357 Ncciv și art. 331 din Legea nr. 95/2006, a fost obligat inculpatul la 783,77 lei către S. Județean de Urgență Slatina și la 960,93 lei către S. C. de Urgență C., reprezentând cheltuieli de spitalizare.
În baza art. 276 C.p.p. a fost obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare către persoana vătămată D. A., iar în baza art. 274 C.p.p. a fost obligat inculpatul la 1.200 lei cheltuieli judiciare in favoarea statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 735/P/10.03.2014 al Parchetului de pe lângă C. de A. C., a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul C. G. D., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută în art. 193 alin. 2 N.C.P. cu aplicarea art. 5 N.C.P. (art. 180 alin. 2 C.p.), constând în aceea că în ziua de 10.09.2012, în timpul unei altercații, persoana vătămată D. A. a fost lovită puternic cu pumnul în zona toracelui, de inculpatul C. G. D., care i-a produs fracturarea coastei C 5 dreapta cu deplasare, leziuni ce au necesitat pentru vindecare 14 – 16 zile îngrijiri medicale.
Într-adevăr, examinând probele administrate în cauză (declarațiile martorilor A. I. C., D. V. V., C. C. I., certificatul medico legal nr. 1150/C/25.09.2012, raportul de constatare medico legală nr. 3684/A5/5.12.2012, raportul de nouă expertiză medico legală 3745/A5/13.01.2014, avizat de Comisia de control și avizare din cadrul IML C., declarațiile inculpatului), instanța de fond a constatat în fapt că la data de 10.09.2012 a avut loc la sediul Primăriei comunei Sprâncenata, județul O., o ședință a Consiliului Local, având pe ordinea de zi spre rezolvare mai multe probleme, printre care și alegerea pe funcția de vice-primar a unuia dintre consilierii locali. Au fost propuși pentru ocuparea funcției de vice-primar inculpatul C. G. D., partea civilă D. A. și martorul B. A.. Prin vot, a fost ales pentru funcția de vice-primar inculpatul C. G. D., fiind emisă în acest sens Hotărârea Consiliului Local nr. 9/10.09.2012.
După votul de alegere al vice-primarului, consilierii au luat o pauză și au ieșit din sediul primăriei, în afară, unde au avut loc mai multe incidente între grupurile de consilieri aparținând formațiunilor politice. În timpul acestor altercații, persoanei vătămate D. A. i-au căzut jos ochelarii și telefonul, iar când s-a aplecat să le ridice, a fost lovit puternic cu pumnul în zona toracică de către inculpatul C. G. D., care i-a produs fracturarea coastei C5 dreapta, cu deplasare, leziune ce a necesitat pentru vindecare 14-16 zile îngrijiri medicale conform certificatul medico legal nr. 1150/C/25.09.2012, iar în urma reexaminării la data de 12.10.2012, a majorat numărul de zile de îngrijiri medicale la 24-26 de zile, în condițiile în care la data de 19.09.2012 Institutul de Medicină Legală C., la solicitarea I.P.J. O., examinând actele medicale ale părții civile, a concluzionat prin raportul de constatare medico-legală nr. 3684/A5/05.12.2012, că acesta necesită 14-16 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
În vederea stabilirii numărului de zile de îngrijiri medicale necesare vindecării leziunilor produse persoanei vătămate D. A. și a mecanismelor producerii acestora, P. de pe lângă C. de A. C. a dispus efectuarea unei noi expertize medico legale. Prin raportul de nouă expertiză medico-legală nr. 3745/A5/13.01.2014, Institutul de Medicină Legală C. a concluzionat că „leziunea toracică (. coastei C5 dreapta cu deplasare)s-a produs prin lovire activă cu corp dur, fiind exclusă posibilitatea producerii acestei leziuni prin auto-accidentare, respectiv prin lovirea voluntară de sol, iar această leziune a necesitat cel mai mare număr de zile de îngrijiri medicale, respectiv 14 - 16 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. Referitor la celelalte leziuni de la nivelul cranian și gambei stângi, în raport s-a arătat că s-ar fi putut produce prin lovire cu și de corpuri dure, posibil prin cădere.
Persoana vătămată a fost internată al S. Județean de Urgență Slatina și la S. C. de urgență C..
Lovirea persoanei vătămate a fost confirmată de martorii menționați și a fost recunoscută de inculpat în cursul cercetării judecătorești, acesta declarând că își însușește probele administrate in cursul urmăririi penale, pentru a beneficia de prevederile art. 396 C.p.p.
În ceea ce privește legea de drept penal substanțial aplicabilă în cauză, instanța de fond a reținut că se impune să se facă aplicare art. 5 N.C.P., având în vedere că, în actuala reglementare din art. 193 alin. 1, infracțiunea de lovire și alte violențe este sancționată mai grav atât în cazul pedepsei închisorii cât și în cazul pedepsei amenzii, față de aceeași infracțiune prevăzută anterior în art. 180 alin. 2 C.p. Pentru aceste considerente, în baza art. 386 C.p.p. s-a schimbat încadrarea juridică a faptei penale săvârșită de inculpatul C. G. D., din infracțiunea prev. în art. 193 alin. 2 N.C.P. în infracțiunea prev. în art. 180 alin. 2 C.p. cu aplicarea art. 5 N.C.P.
Existând temeiul răspunderii penale a inculpatului și anume săvârșirea infracțiunii prevăzută în art. 180 alin. 2 C.p., prima instanță, la stabilirea și individualizarea pedepsei a avut în vedere dispozițiile generale ale Codului penal, dispozițiile din partea specială, în care este prevăzută și sancționată fapta penală, pentru că se vor avea în vedere limitele de pedeapsă prevăzute în cazul acestei infracțiuni, gradul de pericol social al infracțiunii de lovire și alte violențe, cauzarea vătămării integrității fizice a persoanei vătămate. De asemenea, s-au avut în vedere și împrejurările în care au fost săvârșite faptele penale (loc public, cu ocazia desemnării unor persoane în organele administrației publice locale, în prezența mai multor persoane), iar pe de altă parte, s-a ținut seama și de persoana inculpatului, care nu are antecedente penale.
În raport de aceste criterii, instanța de fond l-a condamnat pe inculpat la 800 lei amendă penală, cu aplicarea art. 63 alin. 3 teza 2 C.p. și art. 396 alin. 10 C.p.p., atrăgându-i atenția asupra dispozițiilor art. 631 C.p. privind înlocuirea pedepsei amenzii penale cu pedeapsa închisorii.
În ceea ce privește latura civilă, instanța de fond a reținut că persoana vătămată D. A. s-a constituit parte civilă cu suma de 50.000 lei, din care 10.000 lei daune materiale și 40.000 lei daune morale.
Instanța de fond a constatat că acțiunea civilă este întemeiată în parte, din declarația martorilor A. I. M. și N. C. rezultând că în perioada in care partea civilă a fost în incapacitate temporară de muncă, a solicitat altor persoane să-l ajute la efectuarea muncilor agricole sau a treburilor gospodărești, respectiv ajutorul a 2 – 3 persoane; de asemenea, a rezultat că partea civilă a fost nevoită să se deplaseze fie la S. de Urgență C., fie la S. de Urgență Slatina, respectiv a efectuat cam 10 drumuri, iar un drum se ridica la circa 150 lei; pe de altă parte, s-a reținut că martorii au precizat că o zi de muncă s-a plătit în perioada respectivă cu 40 – 50 lei.
În raport de numărul de îngrijiri medicale necesare vindecării leziunilor cauzate de loviturile aplicate de inculpat, de numărul persoanelor la care partea vătămată a apelat pentru efectuarea muncilor agricole și treburilor gospodărești, precum și de contravaloarea unei zile muncă, de numărul transporturilor efectuate la unitățile spitalicești, instanța de fond a obligat inculpatul la plata sumei de 2.400 lei daune materiale.
Pe de altă parte, același inculpat a fost obligat la plata sumei de la 4.000 lei reprezentând daune morale, către partea civilă, având in vedere suferințele fizice și psihice provocate în urma loviturilor, numărul de zile de îngrijiri medicale, faptul că consecințele psihice au fost mai grave, pentru că fapta de lovire a fost săvârșită și în prezența altor persoane.
În final, conform dispozițiilor art. 1349, art. 1357 Ncciv și art. 331 din Legea nr. 95/2006, inculpatul a fost obligat la 783,77 lei către S. Județean de Urgență Slatina și la plata sumei de 960,93 lei către S. C. de Urgență C., sumele reprezentând cheltuielile de spitalizare ocazionate de internarea persoanei vătămate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel partea civilă D. A., care a solicitat desființarea hotărârii și, în rejudecare, majorarea cuantumului despăgubirilor materiale și morale acordate de instanța de fond, avându-se în vedere în acest sens și probele existente la dosar. A susținut că inculpatul a fost obligat doar la plata unei sume de 2.400 lei reprezentând daune materiale, în ciuda tuturor actelor și probelor aflate la dosar, care au făcut pe deplin dovada cheltuielilor pe care le-a efectuat cu transportul, martorii audiați pe latură civilă susținând că a efectuat cel puțin 10 drumuri la Spitalele din Slatina și O. și numai un singur drum pe ruta C. – Slatina costă 100 lei, la care se adaugă și plata șoferului autoturismului, rezultând suma de 290 lei la un transport, în total fiind vorba despre suma de 2.500 lei ce reprezintă numai transportul; de asemenea, a susținut că a angajat 2 persoane care să-i lucreze în gospodărie, plătind suma de 50 lei/zi de persoană, în final rezultând suma de 5.000 lei efectuate pentru plata muncilor gospodărești. În schimb, instanța de fond nu a motivat în nici un fel soluția prin care i s-a admis în parte acțiunea civilă și nici modalitatea de calcul a sumelor acordate cu titlu de despăgubiri materiale.
Cu privire la daunele morale acordate de instanța de fond, partea civilă a susținut că acestea sunt în cuantum foarte mic raportat la împrejurările cauzei, consecințele suportate și chiar față de disponibilitatea sa la un anumit moment de a se împăca cu inculpatul.
În concluzie, a solicitat desființarea sentinței pe latură civilă și majorarea cuantumului daunelor materiale și morale la care inculpatul a fost obligat de instanța de fond; de asemenea, a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei reprezentând cheltuieli judiciare ocazionate de judecata în apel.
Apelul este nefondat.
Prima instanță a acordat cheltuielile de deplasare solicitate de partea civilă. În ceea ce privește cheltuielile ce ar fi fost efectuate cu plata unor persoane angajate să muncească în gospodărie în perioada în care partea civilă a fost în incapacitate de muncă, instanța de apel reține că apelanta parte civilă nu a prezentat o justificare pentru care ar fi fost necesar să angajeze, potrivit susținerilor sale, 2-3 persoane pentru a efectua munci obișnuite în gospodărie, executate inițial doar de către partea civilă. În despăgubirile cuvenite părții civile nu pot intra sumele de bani plătite de acesta pentru angajarea, în mod obișnuit, a unor zilieri care să îl ajute la anumite munci în gospodărie, deoarece despăgubirile materiale trebuie să acopere prejudiciul încercat de către partea vătămată în legătură directă cu fapta inculpatului.
C. reține că prima instanță a obligat inculpatul la plata sumei de 4.000 lei, cu titlu de daune morale, reprezentând nu numai suferințele fizice încercate de partea civilă în timpul agresiunii și ulterior, până la vindecarea leziunilor, dar și suferințele psihice cauzate prin săvârșirea de către inculpat a faptei penale în public, în prezența mai multor persoane. Suma acordată reprezintă o justă despăgubire acordată părții civile și nu se impune majorarea acesteia.
Pentru cele expuse, se va respinge ca nefondat apelul declarat și, în temeiul art. 274 alin. 2 C.p.p. se va dispune obligarea apelantei părți civile la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de partea civilă D. A. împotriva sentinței penale nr. 113 de la data de 25 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul cu nr._, privind pe intimatul inculpat C. G. D., ca nefondat.
Obligă apelantul parte civilă la 100 lei, cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 octombrie 2014.
Președinte, Judecător,
A. I. S. R. E. C.
- Președinte Secția Penală –
Grefier,
B. F. Țacu
Red. Jud. A. I. S.
Jud. fond: I. R.
Dact. 2 ex./A.T.
| ← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 1391/2014. Curtea... | Delapidarea. Art. 215 ind.1 C.p.. Decizia nr. 1309/2014. Curtea... → |
|---|
