Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte. Art. 183 C.p.. Decizia nr. 56/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 56/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 21-02-2013 în dosarul nr. 56/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 56
Ședința publică de la 21 februarie 2013
PREȘEDINTE A. M. S.- judecător
C. L.- judecător
Grefier F. U.
Ministerul Public reprezentat prin procuror C. N. din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
Pe rol, soluționarea apelurilor declarate de P. de pe lângă T. D. și inculpatul C. A. L. împotriva sentinței penale nr. 423 din data de 15 octombrie 2012, pronunțată de T. D. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul inculpat C. A. L., asistat de avocat V. H., apărător ales, lipsind părțile civile B. S. L., B. R. A. M. și S. C. Județean de Urgență C..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 70 alin. 2 C.p.p., în sensul că are dreptul să nu dea nici o declarație în cauză, iar în cazul în care consimte, tot ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa. Fiind de acord, s-a procedat la audierea acestuia, declarația fiind atașată la dosarul cauzei.
S-a învederat și faptul că apărătorul ales al apelantului inculpat, avocat V. H., a depus la dosar motivele scrise de apel.
Din oficiu instanța a pus în discuția părților excepția tardivității apelului declarat de inculpat.
Pentru apelantul inculpat C. A. L. avocat V. H. depune la dosar, în dovedirea respectării termenului legal de declarare a apelului factura fiscală DI00013511 din 28.12.2012.
Constatând că nu mai sunt alte cereri sau excepții iar cauza este în stare de judecată, instanța a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a arătat că solicită admiterea apelului pentru motivele dezvoltate în scris, cheltuielile de spitalizare la care urmează a fi obligat inculpatul urmând a fi stabilite în raport de culpa acestuia pe care o apreciază ca fiind în proporție de 75% . Cu privire la cel de-al treilea motiv de apel, a arătat că pedeapsa de 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării, nu este în măsură să asigure realizarea scopului pedepsei față de recrudescența infracțiunilor de violență care impune o ripostă fermă. A mai arătat că, pentru atingerea scopului de prevenție și reeducare se impune majorarea pedepsei la limita minimului special prevăzut de lege și schimbarea modalității de executare, în locul suspendării condiționate urmând a se dispune executarea pedepsei în detenție.
Avocat V. H. pentru apelantul inculpat C. A. L., având cuvântul, a solicitat respingerea excepției tardivității, apelul fiind declarat de inculpat în termen legal față de data depunerii la poștă, așa cum rezultă din factura fiscală DI00013511 din 28.12.2012, depusă la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a solicitat respingerea apelului inculpatului ca tardiv formulat față de data pronunțării hotărârii, dată de la care a început să curgă termenul de declare a apelului.
Avocat V. H., având cuvântul pentru apelantul inculpat C. A. L. a solicitat admiterea apelului declarat de parchet numai pentru primele două motive de apel dezvoltate în scris iar la stabilirea cheltuielilor de spitalizare la care urmează a fi obligat inculpatul să se țină cont de faptul că prima instanță a reținut corect în sarcina inculpatului o culpă în proporție de 50%. Față de atitudinea sinceră și cooperantă a inculpatului a arătat că a fost just individualizată pedeapsa aplicată inculpatului ca și modalitatea de executare, fiind apte să conducă la realizarea scopului preventiv-educativ.
Apelantul inculpat C. A. L., având ultimul cuvânt, a arătat nu e vinovat de ce s-a întâmplat.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 423 din data de 15 octombrie 2012 a Tribunalului D., în baza art. 183 Cp. cu aplicarea art. 73 lit. b Cp., art. 3201 alin. 7 C.p.p. a fost condamnat inculpatul C. A. L., fiul lui N. și C., născut la data de 17.04.1950 în mun. C., jud. D., domiciliat în mun. C., ., jud. D., CNP_, studii 12 clase, ocupația – șef district la SIMC C., fără antecedente penale, căsătorit, stagiul ,militar – satisfăcut, la 2 ani închisoare.
În baza art. 71 Cp. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b Cp., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice și în funcții publice elective, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
În baza art. 81 Cp. s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii pe durata termenului de încercare de 4 ai compus din cuantumul pedepsei aplicată la care se adaugă intervalul de timp de 2 ani prevăzut de art. 82 Cp.
Aplică dispozițiile art. 82 alin. 3 Cp. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și art. 84 Cp.
Au fost aplicate dispozițiile art. 71 alin. 5 Cp.
În baza art. 7 din Legea 76/2008 și art. 5 alin. 5 din Legea 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat și atrage atenția acestuia asupra faptului că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în SNDGJ a profilului genetic.
A fost admisă acțiunea civilă promovată în cauză și a fost obligat inculpatul către partea civilă S. C. Județean de Urgență C. la plata sumei de 1.431,78 lei despăgubiri civile, sumă ce va fi reactualizată cu indicele de inflație de la 21 aprilie 2012 și până la data plății efective a debitului.
În baza art. 191 alin. 1 C.p.p. a fost obligat inculpatul la 900 lei cheltuieli judiciare statului din care 700 lei contravaloare acte medico-legale.
În baza art. 3201 alin. 5 C.p.p. au fost disjunse acțiunile civile promovate în cauză de părțile civile B. S. L. și B. R. A. M. și fixează termen la 5 noiembrie 2012.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr. 284/P/2012 din data de 06.08.2012 al Parchetului de pe lângă T. D. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C. A. L. pentru săvârșirea infracțiunii de lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 Cp. cu aplicarea art. 73 lit. b Cp.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut în fapt că la data de 22 aprilie 2012 Poliția municipiului C. - Secția 3 a fost sesizată de S. C. Județean nr. 1 C. cu privire la faptul că, în seara zilei de 21.04.2012 orele 20:41 a fost internat un bărbat neidentificat, ridicat de Serviciul Județean de Ambulanță D., din apropierea Complexului „Parângul” de pe ., persoană care a decedat în ziua următoare.
În urma investigațiilor efectuate, organele de poliție l-au identificat pe bărbatul respectiv ca fiind numitul B. C. din C..
În fapt, s-a reținut că în după amiaza zilei de 21.04.2012 inculpatul C. A. L. și-a serbat ziua de naștere împreună cu fina sa, P. P., pe terasa barului „La Baraca”, pe care aceasta și soțul ei, P. N., îl dețin pe ..
Cei doi sărbătoriți au invitat mai multe persoane să participe la eveniment, printre care martorii I. I., Hiyasat H., D. R. M., U. I., S. R. și N. G.. În jurul orelor 17,30 pe terasa barului au venit victima B. C. și martorul B. F., ce se aflau în stare de ebrietate. Aceștia nu erau invitați să participe la eveniment, dar au rămas pe terasă să se distreze întrucât îi cunoșteau pe administratorii barului.
În jurul orelor 20,30 inculpatul C. A. L. și prietenul său I. I. au hotărât să plece acasă și, după ce au ieșit pe porțile de la terasă, la aproximativ 7-8 metri distanță, l-au întâlnit pe B. C..
Potrivit declarațiilor inculpatului C. A. L., victima B. C. i-a ieșit în întâmpinare și, fără să aibă vreo discuție, acesta l-a scuipat, înjurat și lovit cu genunchiul piciorului drept în zona genitală.
De asemenea, inculpatul a precizat că victima a încercat să-l lovească cu pumnul în față, dar s-a ferit, moment în care a ripostat și i-a aplicat o lovitură cu pumnul de la mâna stângă, în zona feței.
În urma loviturii recepționate victima B. C. a căzut și s-a lovit cu capul de paviment.
Datorită stării grave în care se afla, B. C. a fost transportat cu o ambulanță la S. C. Județean nr. 1 C. unde a decedat în ziua următoare la orele 09,55.
Declarațiile inculpatului au fost confirmate în totalitate de martorul I. I., singura persoană care a fost prezentă la incident.
Din raportul medico-legal de necropsie nr. 1638/A3/2012, emis de I.M.L. C. rezultă că B. C. a fost internat în S. C. Județean de Urgență C. cu diagnosticul: "TCC grav. Comă profundă. Edem cerebral de emisfer stâng. Lamă de hematom subdural acut de emisfer stâng. Contuzii cerebrale bifrontale infracentimetrice. Fractură temporală dreapta iradiată mastoidian dreapta. Otoragie dreapta oprită prin tamponament. SAH posttraumatică".
În concluziile actului medical, s-a reținut că se menționează: „Moartea numitului B. C. a fost violentă și s-a datorat hermoragiei meningo-cerebrale, consecința unui traumatism cranio cerebral cu fractură de boltă și bază de craniu. Leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure, între leziunile traumatice cranio-cerebrale și deces există legătură de cauzalitate directă și necondiționată”. Leziunile traumatice de la nivelul feței s-au putut produce prin lovire activă, iar sângele recoltat de la cadavru conținea 0,20 gr%0 alcool etilic.
Așa după cum rezultă din raportul de constatare medico-legală nr. 1647/Al/2012, inculpatul C. A. L. a prezentat la examinare o plagă cu margini neregulate, de 0,6 x 0,3 cm, la nivelul articulației metacarpofalangiene III stângă dorsal.
Din actele de urmărire penală s-a reținut că inculpatul a suferit această leziune în urma loviturii pe care i-a aplicat-o victimei B. C., în zona feței.
Pe parcursul urmăririi penale inculpatul C. A. L. a avut o atitudine sinceră și a recunoscut săvârșirea faptei.
Din actele de urmărire penală efectuate în cauză s-a reținut că inculpatul C. A. L. l-a lovit cu pumnul în zona feței pe B. C., după ce acesta l-a scuipat, înjurat și lovit.
Având în vedere această stare de fapt s-a reținut că inculpatul a săvârșit infracțiunea sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinate de o provocare din partea victimei, produsă prin violență, astfel că beneficiază de circumstanța atenuantă, prev. de art. 73 lit. b din C.pen.
Starea de fapt expusă în actul de trimitere în judecată a fost probată cu: procesul verbal de cercetare la locul conflictului însoțit de planșe foto; fișa de constatări preliminare întocmit de medicul legist; raportul medico legal de necropsie al IML C.; foaia de observație clinică generală; certificat medical constatator al decesului; raport de constatare medico-legală privind pe numitul C. A. L.; declarațiile părților civile B. S. L. și B. R. A. M., soția și fiica victimei; declarațiile martorilor P. P., P. N., I. I.,B. F., Hiyasat Khaled, D. R. M., U. I., S. R., N. G., fișa de cazier judiciar a inculpatului, acte în circumstanțiere pentru inculpat, declarațiile inculpatului.
În cursul urmăririi penale, cu adresa nr._ din 21.05.2012, S. C. Județean de Urgență nr. l C. a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 1.431,78 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu victima B. C..
Prin ordonanța cu nr. 284/P/2012 din 23.04.2012 P. de pe lângă T. D. a dispus reținerea pe timp de 24 ore a inculpatului C. A. L., pentru comiterea infracțiunii de lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 din C.pen. și a solicitat instanței de judecată arestarea preventivă a acestuia.
Prin încheierea din 24.04.2012 pronunțată în dosarul cu nr._ de T. D., definitivă prin decizia penală nr. 124/04.05.2012, Curtea de Apel C., care a respins ca nefondat recursul declarat de P. de pe lângă T. D., s-a dispus luarea față de inculpatul C. A. L. a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, respectiv municipiul C., județul D., pe o durată de 29 de zile, începând cu data 24.04.2012, până la 23.05.2012, inclusiv.
Fiind audiat, în cursul urmăririi penale, inculpatul C. A. L. a recunoscut săvârșirea faptei și și-a manifestat regretul față de cele întâmplate.
La data de 06.08.2012, urmărirea penală efectuată în cauză fiind finalizată a fost întocmit rechizitoriul, dosarul fiind înaintat instanței și înregistrat la data de 06.08.2012 la numărul_ .
La termenul de judecată din data de 08.10.2012 și în prezența apărătorului ales inculpatul a declarat că recunoaște săvârșirea faptei reținută în rechizitoriu, are cunoștință de probele administrate în cauză pe parcursul urmăririi penale, probe pe care și le însușește, solicitând instanței ca judecata să aibă loc în baza acestor probe.
Cererea și precizările inculpatului au fost consemnate în scris, declarația fiind atașată la dosar la fila 18.
Analizând întreg materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmării penale prima instanță a constatat că starea de fapt a fost corect expusă în actul de sesizare, fiind însușită de inculpat, fiind reținută ca atare.
Astfel, procesul verbal de sesizare din data de 22.04.2012 al secției 3 Poliție (fila 8), procesul verbal întocmit cu ocazia cercetării la fața locului (filele 17-21), fișa de constatări preliminare (fila 22), raportul medico legal de necropsie și planșe foto (filele 23-32), foaia de observație clinică generală, certificatul medical constatator al decesului (filele 33-55), raportul de constatare medico-legală întocmit inculpatului C. A. L. (fila 56) declarațiile martorilor B. A. M. (fila 63); P. P. (fila 65); P. N. (fila 67); I. I. (fila 69); B. F. (fila 72); Hiyassat Khaled (fila 74); declarațiile părții vătămate B. S. L. (fila 60); declarațiile martorilor D. R. M. (fila 76); U. N. (fila 78); S. R. (fila 79); N. G. (fila 81); declarațiile inculpatului (filele 98,101,107), s-a reținut că toate acestea confirmă săvârșirea faptei de către inculpat în modul și în împrejurările descrise.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului C. A. L., constând în aceea că, în seara zilei de 21.04.2012, după ce a fost scuipat, înjurat și lovit cu piciorul de B. C., i-a aplicat acestuia o lovitură cu pumnul în zona feței, iar în cădere acesta s-a lovit cu capul de paviment, suferind un traumatism cranio-cerebral ce a condus la deces în data de 22.04.2012, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 Cp. cu aplicarea art. 73 lit. b Cp., vinovăția îmbrăcând forma intenției depășite (praeterintenție). Inculpatul a lovit victima cu intenție, rezultatul mai grav (moartea victimei) fiind imputabil inculpatului pe baza culpei având în vedere că anterior momentului lovirii constatase personal împrejurarea că victima se afla sub influența băuturilor alcoolice și chiar dacă nu a prevăzut rezultatul faptei sale de lovire trebuia și putea să îl prevadă.
În cauză, avocatul inculpatului a susținut atât oral în fața instanței cât și în scris prin concluziile depuse la dosar că inculpatul ar fi acționat în legitimă apărare. Astfel, s-a considerat că în speță inculpatul ar fi acționat prin depășirea limitelor legitimei apărări fiind îndeplinite cerințele excesului justificat întemeiat pe tulburarea și temerea în care se găsea inculpatul la data săvârșirii faptei având în vedere că victima l-a scuipat, l-a înjurat și l-a lovit.
În art. 44 alin. 3 Cp. este reglementat „excesul de apărare” sau „excesul justificat”, caz frecvent de depășire a limitelor legitimei apărări și asimilat cu legitima apărare, care are ca principală caracteristică depășirea limitei unei apărări proporționale, pe fondul tulburării sau temerii de care a fost stăpânit cel care a săvârșit fapta pentru a înlătura atacul.
În cauză, s-a reținut că riposta inculpatului a fost consecința atacului fizic al victimei, nu rezultatul unei stări de tulburare sau temere determinată și de existența altor împrejurări de fapt. Inculpatul a recunoscut că nu cunoștea victima și că atâta timp cât s-a aflat pe terasa barului la petrecere nu s-a întâmplat nimic care să îi insufle vreun sentiment de teamă, nici în ceea ce privește comportamentul victimei și nici în ceea ce privește comportamentul celorlalți participanți. Nici din declarațiile martorilor nu rezultă că victima s-ar fi manifestat în vreun mod care să insufle temere vreuneia dintre persoanele prezente sau să cauzeze inculpatului o tulburare care să poată constitui o justificare pentru acțiunea sa ulterioară.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, prima instanță a avut în vedere, criteriile generale de individualizare a pedepselor așa după cum sunt prevăzute de art. 72 Cp., respectiv gradul de pericol social al faptei, urmarea produsă, limitele speciale de pedeapsă prevăzută de textul de lege sancționator, dispozițiile art. 73 lit. b Cp., 76 lit. b Cp., reducerea legală a limitelor de pedeapsă astfel cum rezultă și din prevederile art. 3201 alin. 7C.p.p., dar și aspectele ce caracterizează persoana inculpatului în vârstă de 56 de ani și care nu este cunoscut cu antecedente penale
Având în vedere vârsta inculpatului, împrejurarea că până la data comiterii faptei din prezenta cauză comportamentul inculpatului a fost unul normal pentru societate și ținând cont și de împrejurările în care a acționat inculpatul, prima instanță a apreciat că prin suspendarea condiționată a executării, scopul pedepsei așa după cum este prevăzut de lege în art. 52 Cp. poate fi atins și fără privarea de libertate.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b Cp., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice și în funcții publice elective, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat .
Au fost aplicate dispozițiile art. 82 alin. 3 Cp. și s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și art. 84 Cp.
În cauză, cu adresa nr._/21.05.2012 S. C. Județean de Urgență C. s-a constituit parte civilă pentru suma de 1.431,78 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare ocazionate cu internarea victimei B. C.. Cererii formulate în acest sens i-au fost atașate documentele justificative. În declarația dată în fața instanței, inculpatul a precizat că este de acord să plătească cheltuielile determinate de internarea și tratamentul aplicat victimei anterior momentului la care a intervenit decesul.
Reținând vinovăția inculpatului și având în vedere acordul manifestat de acesta în sensul de a achita cheltuielile de spitalizare, prima instanță a admis acțiunea civilă promovată în cauză și a obligat inculpatul către partea civilă S. C. Județean de Urgență C. la plata sumei de 1.431,78 lei despăgubiri civile, sumă ce va fi reactualizată cu indicele de inflație de la 21 aprilie 2012 și până la data plății efective a debitului.
În ceea ce privește acțiunile civile promovate în cauză de soția și fiica victimei, prima instanță a constatat că atât pe parcursul urmăririi penale cât și, ulterior, în fața instanței de judecată, acestea au precizat că se constituie părți civile în procesul penal pentru sumele de bani cheltuite cu ocazia înmormântării victimei și pentru organizarea pomenirilor ulterioare, solicitând obligarea inculpatului și la plata daunelor morale.
În dovedirea pretențiilor civile s-a solicitat depunerea de înscrisuri și audierea martorei T. D. V..
Față de aceste manifestări de voință și reținând și dispozițiile art. 3201 alin. 5 C.p.p. prima instanță a disjuns acțiunile civile, finxând un nou termen pentru judecată la data de 05.11.2012.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel P. de pe lângă T. D. și inculpatul C. A. L..
Prin motivele de apel formulate în scris și susținute oral de procurorul de ședință, hotărârea primei instanțe a fost criticată pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
În ceea ce privește motivele de nelegalitate s-a susținut că în mod greșit nu s-a procedat la deducerea duratei reținerii de 24 de ore, din data de 23.04.2012, așa cum rezultă din ordonanța existentă la fila nr. 104 din dosarul de urmărire penală. S-a mai susținut că a fost greșit soluționată acțiunea civilă în procesul penal, prin obligarea inculpatului la plata integrală a cheltuielilor de spitalizare în cuantum de 1431,78 lei, în condițiile reținerii în speță a prevederilor art. 73 lit. b C.pen.
În ceea ce privește netemeinicia s-a arătat că în mod neoportun s-a făcut aplicarea art. 81 C.pen. și s-a dat o eficiență mare circumstanței reținută în favoarea inculpatului, cu consecința aplicării unei pedepse de 2 ani închisoare în condițiile în care fapta comisă de inculpat este de gravitate deosebită, prin consecința produsă, moartea unei persoane.
Prin motivele de apel formulate în scris inculpatul a solicitat într-o primă teză să se dispună achitarea, în temeiul art. 11 pct. 2 lit.a rap. la art. 10 lit. e C.pr.pen. fapta fiind comisă în stare de legitimă apărare. Într-o teză subsidiară a solicitat admiterea apelului și desființarea sentinței în privința laturii civile care a fost greșit soluționată prin obligarea inculpatului la plata integrală a cheltuielilor de spitalizare fără să se țină cont de faptul că a comis infracțiunea în stare de provocare. Reținând în favoarea inculpatului această circumstanță atenuantă, instanța era obligată, cu ocazia soluționării acțiunii civile, să stabilească în sarcina acestuia obligații de plată către unitățile spitalicești, corespunzătoare gradului de vinovăție.
Curtea, examinând sentința apelată și actele dosarului, în raport de criticile formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele, constată următoarele:
Examinând cu prioritate excepția tardivității apelului declarat de inculpat, curtea o constată ca fiind întemeiată, apelul declarat de inculpat urmând a fi respins ca tardiv pentru următoarele considerente:
Din dispozițiile art. 363 alin. 1 și 3 C.pr.pen. se reține că termenul de apel este de 10 zile iar pentru partea care a fost prezentă la dezbateri (situație incidentă în speță, conform mențiunilor încheierii de la termenul de judecată din 08.10.2012, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 15.10.2012) curge de la pronunțare.
Or, în cauză hotărârea a fost pronunțată la data de 15.10.2012 iar inculpatul a declarat apel la 28.12.2012, așa cum rezultă din înscrisul depus la termenul de judecată de azi, cu depășirea termenului imperativ prevăzut de lege.
Se reține totodată că inculpatul nu a invocat existența unei cauze temeinice de împiedicare datorită căreia s-a depășit termenul de apel și nu a formulat cerere de repunere în termen, în temeiul art. 364 C.pr.pen.
Examinând în continuare apelul declarat de parchet, constată că este întemeiat urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Instanța de prim grad a analizat coroborat probatoriile administrate în cauză și a stabilit o situație de fapt corectă, cu încadrarea juridică corespunzătoare.
În urma propriului examen, curtea reține la rândul său că, în seara zile de 21.04.2012, după ce a fost injuriat și lovit cu piciorul de Bisericanu C., inculpatul C. A. L. i-a aplicat o lovitură cu pumnul în zona feței, lovitură în urma căreia acesta a căzut și s-a lovit cu capul de paviment, suferind un traumatism cranio-cerebral ce a condus la deces.
Situația de fapt astfel reținută se probează cu mijloacele de probă administrate în faza urmăririi penale (declarațiile inculpatului coroborate cu procesul-verbal de cercetare și planșă foto, acte medico-legale, declarațiile martorilor I. I., P. P., P. Nicolița, B. F., Bisericanu R. A.-M., Hiyasat H., D. R. M., U. I., S. R. și N. G.) și cu declarația pe care inculpatul a dat-o în fața primei instanțe, declarație prin care a arătat că recunoaște fapta reținută în actul de sesizare și solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, în temeiul art. 3201 C.pr.pen.
Sub aspectul încadrării juridice se reține că în mod corect tribunalul a apreciat că fapta astfel comisă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 C.pen.
Se constată totodată că prima instanță a reținut corect în cauză circumstanța atenuante legală a provocării, prev. de art. 73 lit. b C.pen., întrucât, atitudinea victimei constând în injurierea și agresarea fără nici un motiv a inculpatului a fost de natură să producă acestuia o puternică tulburare sub imperiul căreia a aplicat lovitura ce a avut drept urmare căderea acesteia și lovirea cu capul de paviment, cu consecința decesului.
Critica formulată de parchet, sub aspectul individualizării pedepsei și a modalității de executare este însă fondată.
Se reține în acest sens că pentru infracțiunea comisă de inculpat prima instanță a dispus condamnarea la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării, pedeapsă care, prin cuantum dar și prin modalitatea de executare, nu este aptă să conducă la realizarea scopului educativ-preventiv astfel cum este reglementat de art. 52 C.pen. Se are în vedere în acest sens în primul rând natura infracțiunii pe care a comis-o inculpatul, o infracțiune prin care s-a adus atingere dreptului la viață, dreptul primordial al oricărei persoane care impune aplicarea unor pedepse de natură să contribuie la îndeplinirea funcțiilor de constrângere și reeducare dar a celei de exemplaritate, funcție ce are consecințe directe asupra realizării scopului pedepsei sub aspectul prevenției generală - pedeapsa aplicată trebuie să fie în așa fel individualizată încât să-i determine pe ceilalți destinatari ai legii penale să-și conformeze conduita și să evite să comită acțiuni de genul celei pentru care a fost condamnat inculpatul. Majorarea pedepsei la care a fost condamnat inculpatul dar și schimbarea modalității de executare se impun și în raport de celelalte circumstanțe ale cauzei (victima s-a aflat sub influența băuturilor alcoolice, aspect pe care inculpatul a avut posibilitatea să-l cunoască atâta timp cât anterior incidentului soldat cu decesul acesteia s-au aflat la aceeași terasă) dar și de conduita pe care inculpatul a manifestat-o ulterior comiterii faptei (nu a acordat primul ajutor victimei iar din declarația dată în faza urmăririi penale de martora P. P. rezultă că ea a fost cea care a sunat la Serviciul de Ambulanță și a discutat abia ulterior cu inculpatul declarație ce contrazice susținerile acestuia în sensul că, după ce a lovit-o pe victimă, s-a deplasat în bar și a solicitat martorei să apeleze acest serviciu, nu s-au făcut dovezi din care să rezulte că inculpatul ar fi contribuit în vreun fel la cheltuielile ocazionate de înmormântarea victimei).
Pentru considerentele de mai sus pedeapsa la care a fost condamnat inculpatul va fi majorată la limita minimului special, 3 ani și 3 luni închisoare și se va proceda la înlăturarea prevederilor art. 81-84 C.pen. Atitudinea cooperantă a inculpatului, faptul că este în vârstă de 56 de ani și nu este cunoscut cu antecedente penale, este căsătorit, are un loc de muncă stabil, s-a prezentat inclusiv în fața instanței de apel reprezintă elemente care formează convingerea instanței că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru inculpat și, chiar fără executarea pedepsei, nu va mai săvârși infracțiuni, scopul acesteia putând fi atins în condițiile executării pedepsei sub supraveghere.
Față de aceste considerente, în baza art. 861 C.pen. se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani și 3 luni închisoare închisoare, pe durata unui termen de încercare de 7 ani, stabilit în condițiile art. 862 C.pen.
În baza art. 863 lit. a – d C.pen., inculpatul va fi obligat să se supună pe durata termenului de încercare următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Protecție a Victimelor și Reintegrare Socială a Infractorilor de pe lângă T. D.;
- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.
Inculpatului i se va atrage atenția asupra dispozițiilor art. 864 C.pen. și art. 863 al. ultim C.pen.
Examinând în continuare apelul declarat de parchet se constată că inculpatul a fost reținut în cauză pe o durată de 24 de ore, de la data 23.04.2012, ora 18,20 până la data de 24.04.2012, ora 18,20 (în acest sens este ordonanța aflată la filele nr. 104-105 dosar urmărire penală). Or, în aceste condiții, față dispozițiile art. 88 C.pen. conform cărora timpul reținerii se scade din durata pedepsei închisoarii pronunțate, prima instanță avea obligația de a lua act de faptul că inculpatul a fost reținut în cauză, sens în care va fi reformată hotărârea apelată.
Și critica formulată de parchet sub aspectul laturii civile este întemeiată deoarece, atâta timp cât instanța a reținut că inculpatul a comis fapta în condițiile circumstanței atenuante legale a provocării, prev. de art. 73 lit. b C.pen., în aplicarea dispozițiilor art.14 C.pr.pen. și art. 1357 și art. 1370 alin. 1 C.civ. avea obligația să stabilească proporția culpelor autorului și a victimei și să dispună obligarea inculpatului la despăgubiri pentru prejudiciul reprezentând cheltuieli de spitalizare, în raport cu întinderea culpei sale.
Reținându-se, în raport de probele cauzei că reacția inculpatului a fost determinată de o provocare a victimei, constând atât într-o atitudine injurioasă cât și în aplicarea unei lovituri cu pumnul în zona genitală, se apreciază o culpă a inculpatului în proporție de 50%, în raport de care vor fi reduse corespunzător cheltuielile de spitalizare ocazionate părții civile S. C. Județean de Urgență C..
La soluționarea în această modalitate a acțiunii civile curtea are în vedere și declarația din apel a inculpatului, în sensul că este de acord să achite cheltuielile ocazionate de spitalizarea victimei dar numai în cuantumul corespunzător vinovăției pe care a avut-o la comiterea faptei.
Constatând că nu mai sunt și alte motive care să impună reformarea hotărârii primei instanțe, vor fi menținute celelalte dispoziții iar în temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.pen. apelantul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Văzând și dispozițiile art. 3851 și urm. C.pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de P. de pe lângă T. D. împotriva sentinței penale nr. 423 din data de 15 octombrie 2012 pronunțată de T. D. în dosarul nr._ .
Respinge ca tardiv apelul declarat de inculpatul C. A. L..
Desființează în parte sentința penală, în ceea ce privește latura penală și civilă și rejudecând:
Înlătură dispozițiile art. 81 - 84 C.pen.
Majorează pedeapsa la care a fost condamnat inculpatul C. A. L. pentru infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 C.pen., cu aplicarea art. 73 lit. b C.pen., art. 76 alin. 2 C.pen., art. 3201 alin. 7 C.pen. de la 2 ani închisoare la 3 ani și 3 luni închisoare.
În baza art. 861 C.pen.
Dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani și 3 luni închisoare închisoare, pe durata unui termen de încercare de 7 ani, stabilit în condițiile art. 862 C.pen.
În baza art. 863 lit. a – d C.pen., obligă inculpatul să se supună pe durata termenului de încercare următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Protecție a Victimelor și Reintegrare Socială a Infractorilor de pe lângă T. D.;
- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C.pen. și art. 863 al. ultim C.pen.
Ia act că inculpatul a fost reținut în cauză pe o durată de 24 de ore, de la data 23.04.2012, ora 18,20 până la data de 24.04.2012, ora 18,20.
Reduce cuantumul despăgubirilor civile la care a fost obligat inculpatul către partea civilă S. C. Județean de Urgență C. la 716 lei despăgubiri civile sumă ce va fi reactualizată cu indicele de inflație de la 21.04.2012 și până la data plății efective a debitului.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Obligă pe apelantul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 21 februarie 2013.
Președinte, Judecător,
A. M. S. C. L.
Grefier,
F. U.
Red.jud.S.A.M.
j.f.L.L.U.
O.A. 13.03. 2013
| ← Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... | Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 604/2013. Curtea... → |
|---|
