Mărturia mincinoasă. Art.273 NCP. Decizia nr. 1004/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1004/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 16-07-2014 în dosarul nr. 1004/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIA PENALĂ NR. 1004
Ședința publică de la 16 iulie 2014
PREȘEDINTE G. C.- judecător
V. T.- judecător
Grefier M. I.
Ministerul Public reprezentat prin procuror D. T. din cadrul
Parchetului de pe lângă C. de A. C.
***
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 26 iunie 2014, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect soluționarea apelurilor declarate de inculpații E. M. I. și B. I. împotriva sentinței penale nr. 1241 din data de 27 februarie 2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
C.,
Asupra apelurilor de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1241 din data de 27 februarie 2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în baza art. 386 C.p.p. a fost schimbată încadrarea juridică a infracțiunii săvârșite de inculpatul E. M. I., fiul lui E. M. I., fiul lui M. D. și E., născut la data de 10.08.1981 în C., jud. D., CNP_, cu domiciliul în ., ., jud. D., din infracțiunea de mărturie mincinoasă prev. de art. 260 alin.1 din C.p. de la 1969 în infracțiunea de mărturie mincinoasă prev. de art. 273 alin.1 din N.C.p.
A fost schimbată încadrarea juridică a infracțiunii săvârșite de inculpatul B. I., zis "B.", fiul lui I. și E., născut la data de 17.01.1973 în ., CNP_, cu domiciliul în com. Castranova, ., jud. D., din infracțiunea de mărturie mincinoasă prev. de art. 260 alin.1 din C.p. de la 1969 în infracțiunea de mărturie mincinoasă prev. de art. 273 alin.1 din N.C.p.
În baza art. 273 alin.1 cu aplic. art. 5 N.C.p. a fost condamnat inculpatul B. I. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 81 C.p. de la 1969 și art. 15 din Legea 187/2012 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului B. I., pe durata termenului de încercare de 3 ani termen stabilit potrivit art. 82 C.p. de la 1969.
În baza art. 273 alin.1 cu aplic. art. 5 N.C.p. a fost condamnat inculpatul E. M. I. la pedeapsa de 1 an închisoare .
În baza art. 81 C.p. de la 1969 și art. 15 din Legea 187/2012 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului E. M. I., pe durata termenului de încercare de 3 ani termen stabilit potrivit art. 82 C.p. de la 1969.
În baza art. 274 alin.1 C.p.p. au fost obligați inculpații B. I. și E. M. I. la plata sumei de câte 500 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar suma de 200 lei reprezentând onorariu apărător oficiu pentru inc. B. I. (parțial) și suma de 300 lei reprezentând onorariu apărător oficiu pentru inc. E. M. I., au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria C. cu numărul 3048/P/2013 din 13.05.2013, inculpații E. M. I. și B. I. au fost trimiși în judecată în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 260 alin.1 C.p.
În fapt s-a reținut că cei doi inculpați au fost audiați în calitate de martor în dosarul cu numărul 7242/P/2009 al Parchetului de pe lângă judecătoria C., dosar în care, învinuitul B. M. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 al. 1 din OUG nr. 195/2002 R.
În concret, la data de 03.06.2009, organele de poliție din cadrul Postului de Poliție Castranova, în timp ce efectuau controlul traficului rutier pe raza com. Castranova, ., l-au depistat pe inculpatul B. M. conducând autoutilitara cu nr. de înmatriculare_, pe drum public, respectiv DJ 604, fără a poseda permis de conducere.
Toate aceste constatări au fost făcute de către organele de poliție în prezența a doi martori asistenți, respectiv inculpatul B. I. și numitul P. C., ambii semnând procesul verbal de depistare.
Fiind audiați, atât în cursul efectuării actelor premergătoare cât și în cursul urmăririi penale, de către organele de poliție, în calitate de martori, în dosarul nr. 7274/P/2009,în care se efectuau cercetări penale față de învinuitul B. M., inculpații E. M. I. și B. I. precum și numitul P. C. au afirmat că la volanul autoturismului oprit în traficul rutier pe DJ 604, pe raza satului Puțuri din . aflat numitul B. M..
Ulterior, fiind audiați în calitate de martor în dosarul nr._/215/2010* al Judecătoriei C., în care numitul B. M. a fost trimis în judecată, inculpații E. M. I. și B. I. și numitul P. C. și-au schimbat declarațiile, prezentând aspecte cu totul neconforme cu realitatea, susținând că la volanul autoutilitarei s-ar fi aflat un anume V., un cunoscut al inculpatului B. M..
Cu ocazia audierii de către instanța de judecată, inculpații E. M. I. și B. I. și numitul P. C. au revenit asupra declarațiilor date anterior în cauză, precizând că nu și le mai mențin și declarând aspecte neconforme cu realitatea, contradictorii cu depozițiile din cursul urmăririi penale.
Astfel, inculpatul E. M. I. a declarat că în data de 03.06.2009 se afla pe raza satului Puțuri din . de la o persoană când a sesizat că un agent de poliție a oprit pentru control autoutilitara care aparținea lui B. M., totodată observând că de la volanul autoturismului în cauză cu nr._ a coborât o persoană pe care o cunoștea sub numele de V., despre care știa că este șoferul lui B. M., iar pe locul din dreapta se afla o persoană pe care însă nu a observat-o bine, neputându-i preciza numele. Inculpatul E. M. I. a insistat că "în toate cazurile a observat la volanul autoutilitarei doar pe acea persoană pe nume V.".
Acesta a mai precizat, în mod mincinos, că declarația din faza de urmărire penală a fost consemnată de către organul de poliție, care i-a adus-o la locul de muncă și l-a pus să o semneze, deși el nu a citit cele consemnate și nici nu i-a fost citită, deși în ambele declarații date în cursul urmăririi penale s-a menționat în mod expres că le-a semnat după ce i-au fost citite, cele consemnate corespunzând cu aspectele declarate verbal de către el.
În declarația dată la instanță în data de 14.02.2013 inculpatul E. M. I. a acreditat în mod tendențios ideea că organul de poliție l-a indus în eroare cu privire la calitatea sa, spunându-i că era audiat ca martor, nu într-o cauză penală ci într-o cauză în care va dispune o sancțiune contravențională respectiv "o amendă de circulație".
Inculpatul B. I. a declarat la instanța de judecată la data de 15.11.2012 că în cursul anului 2009, fără a-și aminti exact data, se afla în satul Puțuri din ., când, la un moment dat a observat că în spatele mașinii sale a oprit un autoturism marca Aro, însă nu a observat de cine era condusă, motivând că se afla poziționat cu spatele la ea. Acesta a mai precizat că nu își recunoaște semnătura de pe declarația olografă dată în cursul actelor premergătoare (indicată la fila 24 din dosarul de urmărire penală nr. 7242/P/2009).
Cu toate acestea, inculpatul B. I. a precizat, în mod ilogic, că în situația de fapt expusă la instanța de judecată a prezentat-o și cu ocazia audierii de către organul de poliție, deși în acele declarații este consemnată o cu totul altă stare de fapt decât cea prezentată la judecătorie, în condițiile în care acesta a menționat în mod expres că declarația i s-a citit de către organul de cercetare penală, înainte de a o semna. În plus, aspectele declarate în cursul actelor premergătoare și urmăririi penale concordau cu cele consemnate în procesul verbal de sesizare, semnat de asemenea de către inculpat.
Starea de fapt reținută în rechizitoriu a fost probată prin: declarațiile martorilor, acte, coroborate cu celelalte mijloace de probă existente la dosarul cauzei.
La termenul de judecată din data de 21.11.2013 a fost audiat inculpatul E. M. I., acesta declarând că în ziua respectivă el l-a văzut la volanul autoturismului pe numitul V., și nu pe B. M.; a mai declarat că declarația pe care a dat-o în cursul urmăririi penale în acea cauză( cauza în care inc. B. M. era cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002) nu a citit-o înainte de a o semna, lucrătorul de poliție cerându-i să semneze spunând că este vorba despre un proces verbal de contravenție rutieră.
La același termen de judecată a fost audiat și inculpatul B. I., acesta susținând că, fiind cu spatele la autoturismul ce oprise în fața porții martorului P. C. nu a observat cine era la volanul acelui autoturism, iar în ceea ce privește declarația dată în calitate de martor, în faza de urmărire penală, inculpatul B. a invocat de asemenea că a semnat declarația fără a o citi, lucrătorul de poliție invocând că este vorba de un proces verbal de contravenție prin care l-a sancționat pe V. la regimul circulației rutiere.
La termenul din data de 12.12.2013, instanța a procedat la audierea martorului P. C.; acesta a menținut declarația dată în faza de urmărire penală, precizând că în acea zi din vara anului 2009, în timp ce se afla la poarta locuinței sale împreună cu inculpații B. și E.,a văzut când pe stradă, în fața porții sale a oprit autoturismul condus de numitul B.,iar în autoturism nu mai era nici o altă persoană,imediat după acesta venind și autoturismul poliției. Polițistul a venit la autoturismul numitului B.( acesta se afla în autoturism, la volan) și l-a întrebat dacă posedă permis de conducere. Numitul B. M. nu a răspuns polițistului plecând în viteză, imediat după acesta plecând în urmărire și autoturismul poliției. Martorul a precizat că el se afla împreună cu cei doi inculpați B. și E. la o distanță de 4-5 m și crede că și inculpații au realizat că B. era vinovat de ceea ce se întâmplase, dat fiind faptul că plecase în grabă, fără a prezenta documentele polițistului.
În apărarea lor, inculpații au propus audierea martorului S. M. R., fiind audiat la data de 27.02.2014 acest martor a declarat că s-a aflat în acea zi la o distanță de aproximativ 40-50 m de locuința martorului P.,așteptându-i pe cei doi inculpați B. și epure care se aflau la poarta acestui martor: În timp ce îi aștepta a văzut trecând prin zonă o mașină a poliției care nu a oprit în dreptul inculpaților, nici un alt autoturism nemaioprind în fața locuinței martorului.
Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 03.06.2009, organele de poliție din cadrul Postului de Poliție Castranova, în timp ce efectuau controlul traficului rutier pe raza com. Castranova, .,l-au depistat pe inculpatul B. M. conducând autoutilitara cu nr. de înmatriculare_, pe drum public, respectiv DJ 604, fără a poseda permis de conducere.
Toate aceste constatări au fost făcute de către organele de poliție în prezența a doi martori asistenți, respectiv inculpatul B. I. și numitul P. C., ambii semnând procesul verbal de depistare.
Fiind audiați, atât în cursul efectuării actelor premergătoare cât și în cursul urmăririi penale, de către organele de poliție, în calitate de martori, în dosarul nr. 7274/P/2009,în care se efectuau cercetări penale față de învinuitul B. M., inculpații E. M. I. și B. I. precum și numitul P. C. au afirmat că la volanul autoturismului oprit în traficul rutier pe DJ 604, pe raza satului Puțuri din . aflat numitul B. M..
Fiind audiați în calitate de martor în dosarul nr._/215/2010* al Judecătoriei C., în care numitul B. M. a fost trimis în judecată, inculpații E. M. I. și B. I. și numitul P. C. și-au schimbat declarațiile, prezentând aspecte cu totul neconforme cu realitatea, însă favorabile situației juridice inculpatului B. M..
Prima instanță a reținut că evenimentele s-a derulat astfel cum au fost descrise de către martorul P. C. și anume, în timp ce acesta se afla la poarta locuinței sale cu cei doi inculpați cărora le vindea cireșe, numitul B. M. a oprit autoutilitara pe care o conducea, pe carosabil în dreptul locuinței martorului; imediat în acel loc a venit și autoturismul poliției, unul dintre polițiști solicitându-i documentele. Întrucât B. M. nu deținea permis de conducere, a părăsit în viteză locul, fiind urmărit de autoturismul poliției. Incidentul a fost perceput în mod direct și de către cei doi inculpați care se aflau la poarta martorului, aceștia declarând la urmărirea penală în acest sens. Ulterior, pentru a crea o situație juridică favorabilă inculpatului B. M., cu ocazia audierii lor la instanța de judecată, inculpații E. M. I. și B. I., au revenit asupra declarațiilor inițiale, susținând în mod nereal faptul că la volanul autoturismului s-ar fi aflat o altă persoană, un anume V., un cunoscut al inculpatului B. M..
S-a apreciat că fapta inculpaților, care în calitate de martori au prezentat instanței aspecte necorespunzătoare realității, constituie infracțiunea de mărturie mincinoasă.
Depoziția martorului S. M. R., a fost înlăturată de către instanță ca nesinceră, aceasta nefiind concordantă cu realitatea și nici măcar cu susținerile inculpaților. Astfel, deși inculpații au declarat că în fața locuinței martorului P. a oprit autoturismul condus de V., imediat venind și autoturismul poliției, martorul S. nici nu prezintă faptul că în fața locuinței lui P. a oprit autoturismul poliției. Astfel, depoziția acestui martor este subiectivă, necredibilă, fiind dată pro causa.
Prin decizia penală nr. 156/25.02.2014, stată în dosarul nr._/215/2010*, C. de A. C. a dispus condamnarea inculpatului B. M. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 86 alin.1 din OUG 195/2002, decizia fiind definitivă.
Coroborând toate probele administrate în cauză, prima instanță a reținut că inculpații B. și E. se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă pentru care au fost trimiși în judecată, fapta acestora constând în aceea că - fiind audiați în calitate de martor în dosarul în care B. M. a fost cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis – au declarat în mod nereal faptul că autoturismul ar fi fost condus de către o altă persoană iar nu de către acest inculpat.
Având în vedere . data de 01.02.2014 a Legii 286/2009 privind Codul penal al României și a Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, la termenul de judecată din data de 27.02.2014, instanța, în temeiul art. 386 C.p.p., a pus în discuția părților schimbarea încadrării juridice a infracțiunii reținute în sarcina inculpaților din infracțiunea prev. de art. 260 alin.1din C.p. de la 1969 în infracțiunea prev. de art. 273 alin.1 N.C.p.
Astfel, în baza art. 386 C.p.p., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii reținute în sarcina inculpaților, din infracțiunea prev. de art. 260 alin.1din C.p de la 1969 în infracțiunea prev. de art. 273 alin.1 N.C.p.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpaților E. M. I. și B. I. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă, faptă prev. de art. 273 al. 1 din N.C.p.
Stabilind vinovăția celor doi inculpați, sub forma intenției directe, potrivit art. 16 alin. 3 lit. a N.C.p. prima instanță a dispus condamnarea acestora la pedepse cu închisoarea, pedepse orientate spre minimul special prev. de N.C.p. pentru această infracțiune, fiind reținute și dispozițiile art. 5 din N.C.p.
La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaților, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 N.C.p., noile limite de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social concret, modul și mijloacele de săvârșire a faptei, atitudinea nesinceră a acestora pe parcursul procesului penal, făcând și aplicarea dispozițiilor art. 5 N.c.p. referitoare la legea penală mai favorabilă.
Reținând vinovăția inculpaților, prin prisma celor mai sus arătate, prima instanță a aplicat fiecăruia din cei doi inculpați o pedeapsă de 1 an închisoare.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 15 din Legea 187/2012, reținând ca mai favorabilă pentru inculpați instituția suspendării condiționate a executării pedepsei, în raport de instituția amânării executării pedepsei, astfel că în temeiul art. 81 din C.p. de al 1969 a fost suspendată condiționat executarea pedepsei de 1 an închisoare aplicată celor doi inculpați, pe durata unui termen de încercare de 3 ani, termen stabilit potrivit art. 82 din C.p. de al 1969.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații E. M. I. și B. I.. În motivele scrise de apel depuse de cei doi inculpați s-a arătat că raportat la situația de fapt reținută se impune în principal aplicarea pedepsei amenzii iar în subsidiar aplicarea unei pedepse cu închisoarea mai mică de 1 an. Din ansamblul situației de fapt, nu se poate reține o vădită rea-credință a inculpaților, în privința celor declarate, astfel că o pedeapsă cu închisoarea, chiar suspendată condiționat, nu respectă cerința proporționalității dintre faptă și sancțiune, impusă de art. 6 din CEDO.
Prin noua reglementare în vigoare de la 1 februarie 2014, legiuitorul a subliniat și nuanțat importanța pedepsei amenzii a cărei aplicare satisface atât scopul sancționator cât și pe cel preventiv. Raportat la situația economico-socială, o pedeapsă pecuniară poate avea un impact mai ridicat decât o pedeapsă cu închisoarea, suspendată condiționat.
În subsidiar, s-a solicitat aplicarea unei pedepse cu închisoarea egală cu minimul special prevăzut respectiv 6 luni. Potrivit dispozițiilor art. 74 alin. 1 Cod penal, instanța de judecată trebuie să țină seama de gravitatea infracțiunii și de periculozitatea infractorului iar criteriul general de evaluare aplicabil în speță privește starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită.
Apelul este nefondat.
Instanța de apel a realizat o justă individualizare a pedepsei, în raport cu criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal. Atât la alegerea unei din pedepsele prevăzute alternativ cât și în cadrul operațiunii de individualizare, trebuie avute în vedere împrejurările în care s-a săvârșit fapta, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea consecințelor infracțiunii motivul și scopul săvârșirii infracțiunii, antecedentele penale ale inculpatului, conduita acestuia după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Infracțiunea de mărturie mincinoasă are ca obiect juridic special relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției care reclamă probitatea și sinceritatea celor ascultați ca martor pentru stabilirea adevărului. O declarație mincinoasă a martorului poate împiedica desfășurarea activității de înfăptuire a justiției și poate conduce la pronunțarea unei soluții greșite. În speță, declarațiile date de inculpați, în calitate de martori în dosarul nr._/215/2010* al Judecătoriei C., necorespunzătoare adevărului, au condus inițial la o soluție de achitare a inculpatului B. M. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 86 alin.1 din OUG 195/2002, sentința fiind desființată prin decizia penală nr. 156/25.02.2014, pronunțată în dosarul nr._/215/2010* al Curții de A. C..
Având în vedere și celelalte criterii de individualizare, respectiv atitudinea procesuală a inculpaților, lipsa antecedentelor penale se constată că în mod temeinic instanța de fond a apreciat, la alegerea uneia din pedepsele alternative că pedeapsa închisorii este de natură să realizeze scopul educativ și preventiv al pedepsei, durata pedepselor fiind orientată în mod just spre minimul special prevăzut de lege.
Ca urmare în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală, va respinge apelurile formulate inculpați ca nefondate, iar în temeiul art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală va obliga apelanții la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelurile declarate de inculpații E. M. I. și B. I. împotriva sentinței penale nr. 1241 din data de 27 februarie 2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, ca nefondate.
Obligă apelanții la câte 50 lei fiecare cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 iulie 2014.
Președinte, Judecător,
G. C. V. T.
Grefier,
M. I.
Red.jud.G.C.
j.f.F.M.G.
O.A.
| ← Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 1010/2014.... | Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 1003/2014. Curtea de... → |
|---|
