Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 305/2012. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 305/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 16-10-2012 în dosarul nr. 305/2012
Dosar nr._ - Art.20 rap.la art.174, 175 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR.305
Ședința publică de la 16 Octombrie 2012
PREȘEDINTE V. Trifănescujudecător
G. Ciobanujudecător
A. M. Spiridonjudecător
Grefier L. M. P.
Ministerul Public reprezentat de procuror D. S.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
c.c.c.
Pe rol, judecarea apelului declarat de inculpatul P. T., împotriva sentinței penale nr. 51 din 07 martie 2012, pronunțată de Tribunalul M., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul P. T., asistat de avocat D. L., apărător desemnat oficiu, lipsind părțile civile P. G. G. și S. Județean D. T. S..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se că nu au fost depuse alte cereri la dosar, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat D. L. pentru apelantul inculpat P. T., având cuvântul, a solicitat admiterea apelului desființarea sentinței și schimbarea încadrării juridice a faptei arătând că inculpatul nu a acționat cu intenția de a ucide partea vătămată ci doar de a o lovi, cauzându-i leziuni ce au necesitat 7-8-zile îngrijiri medicale.
Într-o altă teză a solicitat reindividualizarea judiciară a pedepsei în sensul reducerii acesteia.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a solicitat respingerea apelului formulat ca nefondat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Încadrarea juridică stabilită în cauză este corectă întrucât față de obiectul folosit - un topor, zona vizată și intensitatea cu care a lovit, fapta inculpatului constituie infracțiunea de tentativă la omor calificat. La instanța de fond inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei și a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate iar la urmărirea penală a recunoscut că a lovit victima cu un topor. În cadrul dezbaterilor inculpatul a arătat că nu a lovit cu intenția de a ucide iar avocatul inculpatului a solicitat achitarea deși în declarația dată inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei. A arătat că în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate.
Avocat D. L. pentru inculpat a arătat că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei și nu a solicitata administrarea de probe astfel că au fost aplicate corect dispozițiile art. 3201 Cod de procedură penală.
Inculpatul a arătat că nu a intenționat să ucidă partea vătămată.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA
Asupra apelului de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prinsentința penală nr. 51 din 7 martie 2012 a Tribunalului M., s-a admis cererea formulată de inculpatul P. T. privind judecarea cauzei în condițiile prev. de art. 3201 Cod pr.penală.
S-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 20 rap la art. 174 alin. 1 - 175 alin. 1 lit.c și i și alin. 2 c.p. în infracțiunea prev. de art. 180 al. 2 c.p.
În baza art. 20 rap la art. 174 alin. 1 - 175 alin. 1 lit. c și i și alin. 2 c.p. și art. 320 ind. 1 alin. 7 C.p.p., a fost condamnat inculpatul P. T. - fiul lui Ș. și C., născut la 17.08.1975, în Dr Tr S., jud M., 8 clase, necăsătorit, domiciliat în Tr. S. . . jud M., cu antecedente penale CNP –_, la pedeapsa de 5 ani închisoare.
Pe durata prev. de art. 71 cod penal, inculpatului i s-au interzis drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal.
Pe o durată de 2 ani i-au fost interzise drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal, ca pedeapsă complementară ce se va executa după executarea pedepsei principale, conform disp.art. 66 cod penal.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsă reținerea de 24 ore, din data de 06.12.2011.
În baza art. 118 lit. b Cod penal, s-a confiscat corpul delict –un topor cu coadă din lemn, în lungime de 0,85 m, lățimea lamei tăietoare de 17 cm și muchia de 5 cm.
În baza art. 4, 5 și 9 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea de la inculpată de probe biologice în vederea introducerii profilurilor genetice în S.N.D.G.J., urmând ca, în baza art. 5 alin. 5 din lege să fie informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.
A fost obligat inculpatul să plătească statului 1054,28 lei cheltuieli judiciare.
S-a dispus disjungerea cauzei în ce privește latura civilă și s-a fixat termen la data de 14.03.2012.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că la data de 05.01.2012 s-a înregistrat la această instanța și înregistrat sub nr._, Rechizitoriul nr. 978/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul M., prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpatului P. T. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 rap la art. 174 alin. 1 - art. 175 alin. 1 lit. c și i și alin. 2 cod penal .
S-a reținut că în seara zilei de 05.12.2011, inculpatul P. T. s-a întâlnit cu martorul R. M., în holul blocului unde locuiesc și i-a cerut acestuia o țigară.
Neavând țigări, R. M. i-a cerut părții vătămate P. G. G., care este frate cu inculpatul, o țigară pentru inculpat.
Întrucât partea vătămată l-a jignit pe inculpat, acesta a refuzat țigara și au început să se jignească reciproc.
Inculpatul a închis ușa locuinței sale dar, partea vătămată a lovit cu piciorul în ușă, care s-a deschis și au continuat să se certe .
Auzind gălăgie în locuința inculpatului, martorul V. V., care locuiește pe același palier cu aceștia, a ieșit pe hol și a observat că inculpatul se certa cu partea vătămată în locuința inculpatului, astfel că a încercat să-l liniștească.
În timp ce se certau inculpatul a împins din locuința sa pe partea vătămată și au continuat să se certe și să se amenințe reciproc.
Partea vătămată l-a amenințat pe inculpat că-l aranjează și a strigat-o pe concubina sa C. N. spunându-i să-i aducă un cuțit, după care a plecat și a intrat în locuința sa.
Văzând că victima a plecat în locuința sa, inculpatul a luat din interiorul locuinței sale un topor și s-a îndreptat spre locuința fratelui său.
În momentul în care partea vătămată, a deschis ușa locuinței sale l-a văzut pe inculpat că se îndreaptă spre el având toporul în mână, a intrat înapoi în locuința sa și a închis ușa.
Deși, martorii V. V. și C. N., au încercat să-l determine pe inculpat să-l lase în pace pe fratele său, spunându-i că va ajunge la închisoare, acesta nu a vrut să asculte, spunând că mai rezistă, că fratele său nu-l lasă în pace.
În momentul în care partea vătămată a ieșit din nou în holul blocului, inculpatul s-a repezit spre acesta și i-a aplicat o lovitură cu muchia toporului în spate.
Partea vătămată a fugit din scara blocului, iar inculpatul a ajuns-o din urmă în aproprierea gardului situat în partea stângă, la ieșirea din . mai aplicat o lovitură cu lama toporului în cap.
După ce i-a aplicat a doua lovitură cu toporul fratelui său, inculpatul a revenit în scara blocului, unde întâlnindu-se cu martorul V. V., i-a spus acestuia că a omorât pe partea vătămată, că i-a aplicat lovitura direct în cap.
Inculpatul a mers la locuința sa, s-a încălțat, a luat toporul și în momentul în care a ieșit din . cu sora sa L. M., a abandonat toporul lângă aceasta și a plecat.
Ulterior L. M. a predat organelor de poliție toporul abandonat de inculpat.
Din concluziile raportului medico - legal nr. 791/19.12.2011 întocmit de SML M. s-a reținut că partea vătămată a prezentat următoarele leziuni: plagă la nivelul capului produsă prin lovire cu un corp dur (posibil lamă topor), leziune la nivelul toracelui produsă prin lovire cu corp dur (posibil muchie topor).
De asemenea din concluziile raportului medico legal s-a reținut că leziunile de violență nu au pus în primejdie viața victimei și au necesitat pentru vindecare 7-8 zile îngrijiri medicale de la data producerii, dacă nu survin complicații.
S-a mai reținut, sub aspectul laturii subiective că inculpatul a acționat cu intenția directă de a ucide victima, fapt cere rezultă atât din atitudinea inculpatului înainte și după săvârșirea faptei, cât și din repetabilitatea loviturilor, zona vizată și obiectul vulnerant folosit (topor).
S-a mai arătat că înainte de săvârșirea faptei inculpatul și-a exprimat rezoluția infracțională de a-și ucide fratele și chiar dacă leziunile produse victimei au necesitat pentru vindecare un nr. redus de îngrijiri medicale și nu au pus în primejdie viața victimei, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 20 rap la art. 174 alin. 1 – 175 alin. 1 lit. c și i și alin. 2 c.p., rezultatul mai grav neputându-se produce, ca urmare a unor împrejurări independente de voința inculpatului.
Intenția directă de a ucide victima s-a reținut că reiese și din atitudinea inculpatului după săvârșirea faptei, acesta având convingerea că victima a decedat ca urmare a loviturii aplicate.
De asemenea s-a mai arătat că inculpatul a avut o atitudine nesinceră în cursul urmării penale .
Cu privire la latura civilă a cauzei s-a arătat că partea vătămată P. G. G. a arătat că dorește să se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 50.000 lei reprezentând daune materiale și daune morale.
Au fost reținute ca mijloace de probă următoarele: proces verbal de sesizare, proces verbal de depistare, proces verbal de cercetare la fața locului, proces verbal de predare-primire corp delict, planșe foto, declarație parte vătămată, raport medico legal nr. 791/19.12.2011 eliberat de SML M., declarații învinuit/inculpat, declarație martor Chelar N., declarație martor L. M., declarație martor R. M., declarație martor V. V..
S-a mai arătat că prin ordonanța din 06.12.2011 P. de pe lângă Tribunalul M. a dispus reținerea inculpatului pe o durată de 24 ore începând cu 06.12.2011 până în data de 07.12.2011, iar prin încheierea nr. 43/07.12.2011 pronunțată de Tribunalul M. s-a respins propunerea privind arestarea preventivă și s-a dispus luarea față de acesta a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea Dr Tr S., pe o durata de 30 zile, începând cu data de 07.12.2011 până la 05.01.2012, urmând ca pe durata acestei măsuri să respecte unele obligații.
În instanță, a fost ascultat inculpatul, reținându-se că acesta prin susținerile făcute a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată și a solicitat să fie judecat în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, nesolicitând administrarea altor probe.
În aceste condiții, având în vedere recunoașterea faptelor susținută de inculpat și în fața instanței, ce se coroborează cu probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, prima instanță a constatat că se confirmă pe deplin vinovăția inculpatului, în legătură cu săvârșirea faptei reținută în sarcina sa, prin actul de sesizare al instanței și anume faptul că acesta a comis fapta, în circumstanțele reținute de rechizitoriu, din moment ce a înțeles să uziteze de procedura simplificată de judecată, prev. de disp. art. 320 ind. 1 c.p.p., nesolicitând administrarea de probe în apărare sau în dovedirea altor împrejurări referitoare la comiterea faptei.
S-a constatat că, în seara zilei de 05.12.2011, în jurul orelor 20,30, în timp ce se aflau în holul blocului de domiciliu, situat în D. T. S., între inculpatul P. T. și fratele său, P. G. G. a avut loc un conflict, pe fondul unor neînțelegeri anterioare, care datau de aproximativ două săptămâni.
Inițial, inculpatul P. T. a lovit-o, cu muchia toporului, în spate pe partea vătămată care, fiind în stare de ebrietate, l-a amenințat cu un cuțit.
A urmat cea de-a doua fază a conflictului care s-a produs la ., iar, cu această ocazie, inculpatul P. T. l-a lovit cu lama toporului, în zona capului, pe fratelui său, P. G.-G..
Inculpatul, crezând că l-a omorât pe fratele său, a fugit de acasă în noaptea respectivă însă a doua zi s-a predat organelor de poliție.
În urma incidentului, partea vătămată a suferit leziuni și a fost transportată la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.
Victima a fost internată cu diagnosticul - traumatism cranio-cerebral, cu plagă contuză vertex și contuzie torace posterior.
Potrivit concluziilor preliminarii eliberate de Serviciul de Medicină Legală M., victima P. G. G. a suferit leziuni produse prin lovire cu corp dur, la nivelul capului și toracelui și au necesitat pentru vindecare 8-9 zile îngrijiri medicale. De asemenea, s-a concluzionat că, sub rezerva unor investigații ulterioare, leziunile de violență nu au pus în primejdie viața victimei.
Prima instanță a apreciat că elocvente pentru încadrarea juridică a faptelor comise de acest inculpat, sunt: proces verbal de sesizare, proces verbal de depistare, proces verbal de cercetare la fața locului, proces verbal de predare-primire corp delict, planșe foto, declarație parte vătămată, raport medico legal nr. 791/19.12.2011 eliberat de SML M., declarații învinuit/inculpat, declarație martor Chelar N., declarație martor L. M., declarație martor R. M., declarație martor V. V..
S-a apreciat că fapta inculpatului P. T. de a aplica părții vătămate P. G. G. o lovitură în cap, și o lovitură în spate cu muchia unui topor, cauzându-i o leziuni prin care chiar dacă nu i-a pus în primejdie viața, constituie în mod indubitabil fapta de tentativă de omor, fapta fiind săvârșită cu intenție indirectă- în sensul art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. b din C.p., întrucât,a urmărit producerea rezultatului socialmente periculos mai sus menționat, a acceptat posibilitatea producerii acestuia.
La reținerea tentativei de omor, tribunalul a avut în vedere zona vizată (capul victimei – deci o zonă vitală); modalitatea de comitere a faptei precum și obiectul folosit (un topor), apreciind că nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea prevăzută de art. 180 al. 2 C.p.
La individualizarea judiciară a pedepsei au fost avute în vedere limitele speciale de pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită, gradul de pericol social al faptei,urmarea produsă sau care ar fi putut fi produsă, lipsa antecedentelor penale, conduita sinceră a acestuia în faza de judecată, chiar dacă în cursul urmăririi penale acesta nu a recunoscut fapta, manifestarea expresă a inculpatului în sensul recunoașterii de vinovăție – până la începerea cercetării judecătorești.
Față de aceste considerente și de împrejurările concrete în care a fost comisă această infracțiune, de gradul de pericol social al infracțiunii, prima instanță a apreciat că aplicarea unei pedepse coborâtă sub minimul special prevăzut de lege, ca urmare a aplicării art. 3201 al. 7 c.p.p., respectiv 5 ani închisoare în regim de detenție, este de natură a duce la atingerea scopurilor prevăzute de art. 52 Cod penal și de a contribui la reeducarea inculpatului.
Săvârșind o faptă prin care a pus în primejdie viața unei persoane, prin raportare la considerentele mai sus menționate, s-a apreciat ca fiind oportune aplicarea pedepselor accesorii și complementare a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, în primul caz din momentul în care hotărârea de condamnare va rămâne definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei; iar în cel de-al doilea caz (al pedepselor complementare) pe o durată de doi ani, care se vor executa conform art. 66 Cod penal.
În baza art. 118 lit. b c.p. s-a dispus confiscarea corpului delict –un topor cu coadă din lemn, în lungime de 0,85 m, lățimea lamei tăietoare de 17 cm și muchia de 5 cm.
În baza art. 4, 5 și 9 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare s-a dispus prelevarea de la inculpat de probe biologice în vederea introducerii profilurilor genetice în S.N.D.G.J., în baza art. 5 alin. 5 din lege inculpatul fiind informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.
S-a dispus obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în folosul statului în cuantum de 1.054,28 lei, din care 200 lei reprezintă onorariu avocat oficiu Ș. A., în cursul urmăririi penale și suma de 100 lei ce reprezintă cotă parte din onorariul avocatului din oficiu S. D. conform delegației nr. 67/09.01.2012, sume ce vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției.
Cu privire la latura civilă a cauzei, s-a dispus disjungerea acesteia și fixarea unui termen la data de 14.03.2012.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul P. T., arătând că în mod greșit instanța de fond a respins cererea de schimbare a încadrării juridice. Deși inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, acesta nu a acționat cu intenția de a ucide partea vătămată, având în vedere acele materiale săvârșite precum și faptul că leziunile produse părții vătămate au necesitat 7-8 zile îngrijiri medicale.
În subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei și aplicarea dispozițiile. art. 861 Cod penal arătând că nu are antecedente penale și este singurul întreținător al familiei.
Apelul formulat este fondat cu privire la greșita aplicare în cauză a dispozițiilor art. 3201 Cod de procedură penală.
Potrivit alin. 2 al art. 3201 Cod de procedură penală două condiții trebuie îndeplinite pentru ca judecata să se desfășoare potrivit procedurii simplificate respectiv ca inculpatul să recunoască fapta reținute în rechizitoriu și să nu solicite administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere.
Recunoașterea faptei presupune o recunoaștere de către inculpat a modului de săvârșire a faptei așa cum a fost descris în rechizitoriu, fără posibilitatea de a fi prezentate diferit de către inculpat împrejurări privind modul de săvârșire a faptei.
În speță, în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul M. s-a reținut că inculpatul a lovit partea vătămată cu muchia toporului în spate apoi i-a mai aplicat o lovitură cu lama toporului în cap.
Prin cererea formulată la 28.02.2012, inculpatul a solicitat aplicarea dispozițiile. art. 3201 alin. 1 Cod de procedură penală precum și schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 20 Cod penal rap la art. 174 alin. 1 art. 175 alin. 1 lit. c și alin. 2 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal.
Inculpatul și-a motivat cererea de schimbare a încadrării juridice (fila 23 dosar instanța de fond) că nu a lovit partea vătămată cu tăișul toporului ci cu muchia acestuia „contrar celor reținute de organul de urmărire penală”.
Fiind audiat la 29.02.2012, inculpatul a arătat că deși recunoaște săvârșirea faptei și înțelege să se judece potrivit dispozițiilor art. 3201 Cod de procedură penală „înțelege să formuleze schimbarea încadrării juridice”. Cererea de schimbare a încadrării juridice formulată în scris de inculpat și invocată de acesta în declarație prezintă o altă situație de fapt de fapt decât cea reținută în rechizitoriu, respectiv un alt mod în care inculpatul susține că ar fi acționat, lovind partea vătămată cu muchia toporului și nu cu lama acestuia.
Întrucât se constată că nu au fost îndeplinite condițiile prev. de art. 320/1 alin. 2 C.p.p., se impune astfel desființarea sentinței și reluarea cercetării judecătorești de către instanța de fond pentru ca inculpatul să nu fie privat de un grad de jurisdicție și ca instanța de fond să administreze nemijlocit mijloacele de probă necesare în vederea aflării adevărului și justei soluționări a cauzei, urmând a verifica și apărările formulate de inculpat în privința circumstanțelor în care susține că a săvârșit fapta.
Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. b C.p.p. va admite apelul formulat de inculpat, va desființa sentința și va trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond, Tribunalul M..
Potrivit disp. art. 192 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate în faza de apel vor rămâne în sarcina statului, urmând ca suma de 200 lei onorariu avocat oficiu să fie avansată din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de inculpatul P. T., împotriva sentinței penale nr.51 din 7 martie 2012, pronunțată de Tribunalul M., în dosarul nr._ .
Desființează sentința.
Trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond, Tribunalul M..
Cheltuielile judiciare avansate în faza de apel rămân în sarcina statului, urmând ca suma de 200 lei onorariu avocat oficiu să fie avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 16 octombrie 2012.
Președinte, Judecător,
G. C. A. M. S.
Grefier,
L. M. P.
Red.jud.G.C.
j.f.Fl.B.
O.A.
Cu opinie separată în sensul respingerii, ca nefondat, a apelului.
Contrar opiniei majoritare, apreciez, că în cauză, instanța de fond a aplicat în mod corect dispozițiile art.3201 Cod pr.penală, în declarația dată la 29 februarie 2012, inculpatul P. T. arătând că recunoaște săvârșirea faptei pentru care este trimis în judecată și înțelege să se judece conform procedurii simplificate, în baza probelor administrate la urmărirea penală și că nu înțelege să solicite alte probe în faza cercetării judecătorești, însă formulează cerere de schimbare a încadrării juridice.
În acest sens, inculpatul prin apărătorul ales, a arătat că nu a acționat cu intenția de a ucide, ci doar de a lovi partea vătămată, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 7-8 zile îngrijiri medicale, astfel încât a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina sa, din infracțiunea prev.de art.20 Cod penal rap.la art.174 alin.1, art.175 alin.1 lit.c și i și alin.2 Cod penal, în infracțiunea prev.de art.180 alin.2 Cod penal.
Deși în motivarea cererii de schimbare a încadrării juridice, inculpatul a menționat că nu a lovit partea vătămată cu tăișul toporului, ci cu muchia acestuia, contrar celor reținute de organul de urmărire penală, se apreciază că judecarea cauzei în procedura reglementată de art.3201 Cod pr.penală, nu este echivalentă cu preluarea stării de fapt din rechizitoriu, fără ca aceasta să fie examinată de judecător prin raportare la prevederile legale, inclusiv cele prev.de art.63 alin.2 Cod pr.penală, care se referă la aprecierea probelor ori fără ca judecătorul să verifice dacă starea de fapt din rechizitoriu este susținută de probele administrate în cursul urmăririi penale.
Este adevărat că atunci când instanța constată inadvertențe între starea de fapt din rechizitoriu și probele administrate în cursul urmăririi penale, va putea dispune respingerea cererii de judecare a cauzei în procedura simplificată, prev.de art.3201 Cod pr.penală, însă, în speță, instanța de fond, pe baza probatoriilor administrate în faza de urmărire penală, a constatat în mod just că fapta inculpatului P. T., constând în aceea că a aplicat părții vătămate P. G. G., o lovitură în cap și o lovitură în spate cu muchia unui topor, cauzându-i leziuni prin care, chiar dacă nu a pus în primejdie viața victimei, constituie în mod indubitabil tentativă la omor calificat, fapta fiind săvârșită cu intenție indirectă, în sensul dispoz.art.19 alin.1 pct.1 lit.b Cod penal, deoarece a urmărit producerea rezultatului socialmente periculos și a acceptat posibilitatea producerii acestuia.
Așa fiind, se apreciază ca fiind nefondată susținerea inculpatului, în sensul că prima instanță ar fi reținut în mod eronat și „contrar celor reținute de organul de urmărire penală” că acesta ar fi lovit partea vătămată cu tăișul toporului și nu cu muchia acestuia, în raport de împrejurările susmenționate.
Pe de altă parte, fapta inculpatului nu este susceptibilă de încadrare în dispozițiile art.180 alin.2 Cod penal, întrucât acesta a acționat cu intenția de a ucide victima, intenție care rezultă din instrumentul vulnerant folosit – un topor, zona vizată – capul – zonă vitală, intensitatea loviturilor și consecințele produse, neavând relevanță timpul necesar pentru îngrijiri medicale, deoarece acesta nu exprimă dinamismul interior al actului infracțional.
Ca urmare, se constată că prima instanță a admis în mod corect cererea formulată de inculpat privind judecarea cauzei în condițiile prev.de art.3201 Cod pr.penală, reținând o situație de fapt și de drept în conformitate cu probatoriile administrate în faza de urmărire penală și a realizat o justă individualizare a pedepsei aplicată inculpatului, atât ca întindere, cât și ca modalitate de executare, cu respectarea criteriilor generale de individualizare prev.de art.72 Cod penal, astfel încât nu se impune reducerea acesteia.
În raport de aceste împrejurări, opinez pentru respingerea apelul ca nefondat și obligarea apelantului la cheltuieli judiciare statului.
Judecător,
V. T.
| ← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 1516/2012. Curtea de Apel... | Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 2153/2012. Curtea de... → |
|---|
