Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 368/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 368/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 25-11-2013 în dosarul nr. 368/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 368
Ședința publică de la 25 noiembrie 2013
PREȘEDINTE A. C. M.- judecător
M. C. B.- judecător
Grefier B. D.
Ministerul Public reprezentat prin procuror C. C. din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
***
Pe rol, soluționarea apelurilor declarate de P. de pe lângă T. D. și inculpatul G. I. împotriva sentinței penale nr. 461 din data de 23 octombrie 2013 pronunțată de T. D. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul inculpat G. I., în stare de arest, asistat de avocat B. A., apărător desemnat din oficiu, și partea civilă M. (fostă F.) F., lipsind părțile civile F. M. și F. C..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 70 alin. 2 C.p.p., în sensul că are dreptul să nu dea nicio declarație în cauză, iar în cazul în care consimte, tot ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa. Fiind de acord, s-a procedat la audierea acestuia, declarația fiind atașată la dosarul cauzei.
Apărătorul inculpatului și reprezentantul Ministerului Public precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea apelului declarat de parchet pentru motivele expuse în scris criticând hotărârea primei instanțe sub aspectul legalității și temeiniciei.
În principal s-a invocat faptul că în mod greșit s-a reținut incidența art. 76 lit. a Cp. întrucât în cazul infracțiunilor săvârșite cu intenție care au avut ca urmarea moartea unei persoane pedeapsa poate fi redusă cu cel mult o treime din minimul special, fiind aplicabil art. 76 alin. 2 Cp. De asemenea s-a arătat că prima instanță nu a dispus nimic cu privire la corpurile delicte existente la dosar iar modul în care s-a individualizat sancțiunea aplicată nu reflectă gravitatea faptei, modalitatea de comitere și conduita procesuală nesinceră a inculpatului.
Avocat B. A. pentru apelantul inculpat G. I., având cuvântul, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale pronunțată de T. D. și pe fond achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c C.p.p. considerând că nu sunt probe suficiente care să permită să se stabilească vinovăția apelantului. Arată că inculpatul nu s-a întâlnit cu victima în acea noapte și nu ar fi avut oricum nici motiv să o agreseze pe aceasta întrucât erau în relații de prietenie. Leziunile constatate la mâna inculpatului nu au fost produse ca urmare a agresiunii împotriva victimei ci cu ocazia sacrificării unui porc în dimineața aceleiași zile. Consideră că victima a indicat că ar fi fost lovită de numitul „Raglan” deoarece era sub influența băuturilor alcoolice și oricum declarația dată de concubina sa nu se coroborează cu alte probe.
În subsidiar solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și reindividualizarea pedepsei aplicate în sensul micșorării acesteia ținându-se seama de vârsta și starea de sănătate a inculpatului.
Solicită admiterea apelului parchetului în scopul aplicării art. 76 alin. 2 Cp., lăsând la aprecierea instanței cu privire la măsura confiscării corpurilor delicte. Consideră că nu se impune majorarea pedepsei aplicate inculpatului.
Partea civilă M. (fostă F.) F., având cuvântul, solicită executarea pedepsei aplicate de tribunal.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea apelului declarat de inculpat arătând că rezultatul expertizei ADN efectuate în cauză coroborat cu mențiunile din procesul verbal de cercetare la fața locului realizat la domiciliul victimei confirmă fără dubiu că inculpatul s-a întâlnit cu victima în aceea seară și a agresat-o, lovind-o în mod repetat cu consecința intervenirii decesului celei din urmă. Față de argumentele expuse în susținerea propriului apel arată că nu se impune micșorarea pedepsei aplicate inculpatului.
Apelantul inculpat G. I., având ultimul cuvânt, arată că nu mai are nimic de adăugat.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 461 din data de 23 octombrie 2013 pronunțată de T. D. în dosarul nr._, în baza art. 174, 175 lit. i Cp., cu aplic. art. 74 lit. a Cp., rap. la art. 76 lit. a Cp. a fost condamnat inculpatul G. I. la pedeapsa de 12 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C.pen, ca pedeapsă complementară.
S-a făcut aplicarea disp. art. 64 lit. a teza II, lit. b Cp., pe durata prev. de art. 71 Cp.
În baza art. 88 C.p. și art. 350 C.p.p. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive de la 03.03.2013 la zi și a fost menținută starea de arest.
În baza art. 7 al. 1 din Legea 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul G. I., în vederea introducerii în SNDGJ.
A fost respinsă acțiunea civilă formulată de părțile civile F. M., F. C. și M. F..
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 5.200 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 4356 lei, reprezentând contravaloarea actelor medico-legale întocmite de IML C., iar suma de 600 lei reprezintă onorariu avocat oficiu la urmărirea penală și instanță.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că la data de 28.05.2013, s-a primit și înregistrat pe rolul Tribunalului D., sub nr._, cauza penală privind pe inculpatul G. I., trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 140/P/2013 al P. de pe lângă T. D., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omorul calificat prev. de art. 175 lit.i C.p.
În fapt, s-a reținut că la începutul lunii martie 2013, inculpatul G. I. zis R." locuia împreună cu fratele său martorul G. C. zis B." într-un imobil de pe raza ., ce se învecina cu gospodăria victimei F. G. zis „J.".
Inculpatul G. I. și victima F. G. se aflau în relații conflictuale de o perioadă lungă de timp.
In dimineața zilei de 02.03.2013, inculpatul a mers la locuința vărului său G. I. din aceeași localitate să-l ajute la sacrificarea unui porc. în jurul orelor 18,00, aplecat către casă, iar când trecea prin fața gospodăriei vecinului său F. G. a avut un conflict cu acesta cu acte de violență, lovindu-l repetat la cap, corp și peste mâini cu un obiect contondent.
După consumarea agresiunii, victima F. G. a fost auzită de martorul D. G. când striga după ajutor la concubina sa I. F.. Martorul a mers în locul de unde striga F. G. și l-a găsit căzut în marginea drumului. Acesta i-a spus că a fost bătut, are mâna dreaptă ruptă și să-l ajute să ajungă în casă. Martorul împreună cu concubina sa N. S. l-au luat pe brațe și l-au transportat pe F. G. în camera unde se afla concubina sa I. F..
După plecarea celor doi martori, I. F. a aflat de la concubinul ei că a fost bătut de „Raglan", poreclă sub care este cunoscut inculpatul G. I..
In dimineața zilei următoare, respectiv 03.03.2013, în jurul orelor 06.00, I. F. a constatat că F. G. decedase.
Aceasta a mers la familia D. și le-a relatat că pe timpul nopții concubinul ei a decedat. De asemenea, i-a spus martorului D. G. că după ce l-au lăsat în cameră, concubinul i-a relatat că a fost bătut de Raglan.
În urma efectuării necropsiei victimei F. G., Institutul de Medicină Legală C. prin raportul medico-legal nr.726/A3/2013 a concluzionat că moartea a fost violentă, s-a datorat șocului traumatic și hemoragie consecința unui politraumatism cu fractură de humerus drept, cubitus stâng, fracturi costale C 6, C 7 stânga și hemotorax stâng. Leziunile de violență s-au putut produce prin lovire cu corp dur, între traumatism și deces există legătură de cauzalitate directă, necondiționată, iar în sângele recoltat de la cadavru s-a evidențiat prezența a 0,65 gr%0 alcool etilic.
În timpul conflictului a suferit vătămări corporale și inculpatul G. I..
Din raportul de constatare medico-legală nr.738/Al/2013 s-a reținut că a prezentat la examinare plagă de 1/0,2 cm cu margini neregulate acoperite cu crustă hematică față dorsală falanga dreaptă proximală deget III mâna dreaptă și o escoriație de circa 0,8/0,2 cm față dorsală mâna stângă, leziuni ce pot data din 02.03.2013, cu privire la care s-a concluzionat că necesită pentru vindecare 5-6 zile îngrijiri medicale.
Cu ocazia audierii, G. I. a negat că l-a agresat fizic pe F. G. și a declarat că în ziua de 02.03.2013 a fost la vărul său G. I. să-l ajute la sacrificarea unui porc, iar la orele 18,00, a plecat acasă, unde s-a culcat până în ziua următoare.
Analizând actele și lucrările dosarului, respectiv: procesul verbal de cercetare și planșa foto anexă; actele medico-legale și planșa foto efectuată cu ocazia necropsiei; declarațiile martorilor menționați anterior, dar și declarațiile inculpatului, pe parcursul întregului penal, prima instanță a apreciat că starea de fapt reținută prin actul de sesizare este corectă și dovedită și constă în aceea că inculpatul G. I., în seara zilei de 02.03.2013, în loc public, l-a lovit cu obiect contondent în repetate rânduri peste cap, corp și mâini pe victima F. G., producându-i leziuni traumatice ce au condus la deces.
Deși inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, relatând o altă stare de fapt, aceasta nu este dovedită cu niciun mijloc de probă, ba mai mult este infirmată de celelalte probe administrate în cauză.
Astfel, s-a arătat că martora I. F.-concubina victimei a relatat că după ce acesta a fost lăsat în cameră, de către soții D., i-a spus că a fost bătut de numitul „Raglan "- poreclă sub care este cunoscut în comună inculpatul.
De asemenea, audiați fiind martorii D. G. și N. S. au confirmat că I. F. a venit la locuința lor și le-a relatat aceste aspecte.
Martorul G. C., a relatat că după lăsarea întunericului, fratele său G. I., a venit la geamul camerei în care se afla și i-a spus că „ s-a apucat cu vecinul lor J.", poreclă sub care era cunoscută victima F. G..
Cu ocazia cercetării locului faptei s-a constatat că, din locul în care a fost găsită victima în stradă de către martorul D. G., se observa o cărare de stropi de culoare brun-roșcată către locuința inculpatului, care continua până în camera unde acesta dormise noaptea.
Din concluziile preliminare emise de Institutul de Medicină Legală C., s-a reținut că inculpatul G. I. a prezentat la examinare o plagă de 1x0,2 cm pe degetul trei mâna dreaptă și o escoriție de 0,8x0 2 cm fața dorsală mâna stângă.
Declarațiile inculpatului în sensul că a suferit leziunea de la mâna dreaptă în aceeași zi (02.03.2013) în timp ce l-a ajutat pe vărul său G. I. la sacrificarea și tranșarea unui porc, sunt infirmate însă de martorii H. M., lordache G. G., G. I., N. E. B., G. F., N. A. și Stanică I., ce au fost prezenți la acel eveniment și nu au confirmat rănirea inculpatului.
Existența leziunilor pe mâinile inculpatului coroborat cu faptul că de la locul conflictului a fost identificată o cărare de stropi de culoare brun-roșcată până în locuința au condus instanța la concluzia că inculpatul a suferit leziunile de la mâini în timpul conflictului cu victima.
Cu ocazia cercetării locului faptei în data de 03.03.2013, din locuința inculpatului au fost ridicate un prosop, o pereche de pantaloni tip bluejeans, o pereche de cizme și doi lănteți de la poarta de la intrare, bunuri pe care se observau pete de culoare brun-roșcată.
De asemenea, din locuința victimei F. G. a fost ridicată o pereche de cizme de culoare albastră pe care le purtase victima când a fost agresată fizic, care prezentau pe fețele anterioare și laterale pete de culoare brun-roșcată, despre care prin raportul de expertiză cu m._ din 25.04.2013 s-a concluzionat că analizele genetice ale probelor biologice de pe cizmele victimei au evidențiat 4 urme de sânge uman, având profil genetic identic cu profilul genetic al inculpatului G. I..
Față de cele menționate anterior prima instanță a apreciat că în drept, fapta inculpatului G. I., constând în aceea că, în seara zilei de 02.03.2013, în loc public, l-a lovit cu obiect contondent în repetate rânduri peste cap, corp și mâini pe F. G., provocându-i leziuni ce au condus la deces, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174, 175 lit. i din Cp.
Reținând vinovăția inculpatului G. I., prima instanță l-a condamnat iar la individualizarea pedepsei, având in vedere pericolul social concret al faptelor săvârșite, dar și persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, dar a avut o atitudine nesinceră, s-a orientat la aplicarea unei pedepse de 12 ani închisoare.
Apreciind că scopul preventiv-educativ al pedepsei aplicate poate fi realizat numai prin privarea de libertate a inculpatului, s-a dispus, ca executarea pedepsei aplicate să se realizeze în stare de detenție.
S-a făcut aplicarea art. 64 lit. a, teza II și lit. b Cod penal, pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
Având în vedere că inculpatul G. I. a fost reținut și arestat pe durata urmăririi penale și a cercetării judecătorești, prima instanță în baza art. 88 Cp. si art. 350 C.p.p. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive de la 03.03.2013 la zi și a menținut starea de arest.
Constatând că inculpatul a comis o infracțiune de violență din cele prevăzute în anexa 1 a Legii 76/2008, infracțiune pentru care a fost condamnat la pedeapsa închisorii, conform accepțiunii dată termenului de art. 4 lit. b din lege, prima instanță în baza art. 7 al. 1 din Legea 76/2008 a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul G. I., în vederea introducerii în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare - SNDGJ.
Cu privire la latura civilă a cauzei, s-a constatat că la termenul din 11.09.2013 a fost audiat numitul F. C. - fiul victimei, ce a învederat instanței că înțelege să se constituie parte civilă cu suma de 8000 lei daune materiale, reprezentând cheltuielile de înmormântare și pomenire a victimei. A mai arătat că frații săi M. F. și F. M. nu se pot prezenta în fața instanței pentru a se constitui părți civile, întrucât lucrează în străinătate.
Prima instanță a constatat că potrivit dispozițiilor art. 1357 al.1 Cod Civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu, printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.
În speță, s-a constatat că partea civilă F. C. nu a făcut dovada încercării unui prejudiciu material efectiv, constând în suportarea cheltuielilor de înmormântare și pomenire a victimei conform datinilor creștinești, în condițiile în care nu a propus și administrat nicio probă în dovedirea vreunui asemenea prejudiciu.
În consecință, a fost respinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă F. C., ca fiind nedovedită.
Împotriva acestei sentințe în terme legal au declarat apel P. de pe lângă T. D. și inculpatul G. I..
P. de pe lângă T. D. prin motivele scrise de apel atașate la filele 8 – 11 dosar a criticat hotărârea primei instanțe sub aspectul legalității și temeiniciei.
În principal s-a invocat faptul că în mod greșit s-a reținut incidența art. 76 lit. a Cp. întrucât în cazul infracțiunilor săvârșite cu intenție care au avut ca urmarea moartea unei persoane pedeapsa poate fi redusă cu cel mult o treime din minimul special, fiind aplicabil art. 76 alin. 2 Cp. De asemenea s-a arătat că prima instanță nu a dispus nimic cu privire la corpurile delicte existente la dosar iar modul în care s-a individualizat sancțiunea aplicată nu reflectă gravitatea faptei, modalitatea de comitere și conduita procesuală nesinceră a inculpatului.
Inculpatul G. I., a solicitat desființarea sentinței penale pronunțată de T. D. și pe fond achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c C.p.p. invocând că nu sunt probe suficiente care să permită să se stabilească că el ar fi comis fapta. În susținere a arătat că nu s-a întâlnit cu victima în acea noapte și nu ar fi avut oricum nici motiv să o agreseze pe aceasta întrucât erau în relații de prietenie. Leziunile constatate la mâna sa nu au fost produse ca urmare a agresiunii împotriva victimei ci cu ocazia sacrificării unui porc în dimineața aceleiași zile, iar faptul că victima a indicat că ar fi fost lovită de „Raglan” – poreclă sub care era cunoscut în comună, se datorează stării de ebrietate în care se afla aceasta
În subsidiar a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și reindividualizarea pedepsei aplicate în sensul micșorării acesteia ținându-se seama de vârsta și starea sa de sănătate.
Analizând apelurile declarate în limitele impuse de art. 371 C.p.p. instanța apreciază că apelul inculpatului este nefondat iar apelul parchetului este fondat pentru următoarele considerente de fapt și de drept.
Sub aspectul situației de fapt prima instanță a făcut o temeinică evaluare a materialului probator existent în cauză, reținând în mod corect că în noaptea de 02 martie 2013, inculpatul G. I. a lovit-o în mod repetat pe victima F. G. cu un obiect contondent în zona capului și a trunchiului provocându-i leziuni ce au condus în final la decesul victimei.
Pentru a reține aceste aspecte s-au avut în vedere în principal mențiunile din procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de 03 martie 2013 (filele 8 – 11 d.u.p.) din care rezultă că de la locul în care a fost găsită victima de către martorii D. și N. S. și până la locuința inculpatului s-a descoperit o cărare de stropi de culoare brun roșcată ce par a fi de sânge, urme similare fiind găsite și pe clanța de la ușa de acces de la imobilul folosit de inculpat (foto 67) precum și pe holul din apropierea ușii de la intrare (foto 71) și pe găleata din acest hol (foto 73 și 68) - planșele foto de la filele 18 – 24 d.u.p.
Așa cum rezultă din raportul de constatare medico – legală nr. 738/A/21.05.2013 în urma examinării de specialitate s-a reținut că inculpatul prezenta o plagă de 1/0,2 cm la falanga proximală deget 3 mâna dreaptă (raport de la fila 33 dosar coroborat cu fotografiile de la fila 26), leziunea traumatică putându-se produce în data de 02 martie 2013, data comiterii faptei.
Această leziune s-a produs cel mai probabil în timpul agresării victimei, așa explicându-se și urmele găsite de la locul în care s-a comis fapta și până la domiciliul inculpatului, precum și faptul că pe cizmele purtate de victimă la data agresiunii (obiecte ridicate de la domiciliul numitului F. G. la data de 03 martie 2013 – conform procesului verbal de la fila 8 d.u.p.) au fost identificate urme de sânge despre care s-a stabilit că prezintă profil genetic identic cu profilul genetic al numitului G. I. (concluziile raportului de expertiză, pct. 2 – fila 64 d.u.p.).
Toate aceste probe materiale de necontestat se coroborează integral cu declarațiile martorei I. F. (fila 121 dosar fond) din care rezultă că victima i-a relatat înainte de a deceda că a avut un conflict cu inculpatul (identificat după porecla „Raglan”) precum și cu declarațiile martorilor D. G. și N. S. (filele 94 – 95 dosar fond), persoane care au găsit victima căzută într-un șanț în zona în care a fost agresată și au ajutat-o să ajungă la el acasă.
Deși inculpatul a negat în permanență comiterea faptei indicând că nici măcar nu s-ar fi întâlnit cu victima în seara de 02 martie 2013 se reține că apărarea sa nu este susținută de martorii audiați în cauză, fratele inculpatului declarând că cel din urmă i-ar fi spus că ar fi avut un conflict cu „J.” - porecla victimei în comunitate (declarația dată în faza de urmărire penală și consemnată la fila 49 d.u.p.) iar ceilalți martori (H. M., S. I. și I. G. – filele 121 – 124 dosar fond) infirmând apărarea inculpatului că leziunea descoperită la mâna dreaptă s-ar fi produs cu ocazia sacrificării unui porc în dimineața zilei de 02 martie 2013.
În mod legal prima instanță a apreciat că fapta inculpatului astfel cum a fost descrisă anterior întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prevăzută și pedepsită de art. 174 Cp. rap. la art. 175 alin. 1 lit. i Cp., fiind săvârșită în public în sensul art. 152 Cp.
Vinovăția sub forma intenției rezultă fără dubiu din natura, numărul și intensitatea loviturilor aplicate victimei, în condițiile în care acesteia i-au fost produse patru fracturi (humerus drept, cubitus stâng și fracturi costale la C6 și C7 în zona stângă a toracelui) fracturi care nu se puteau produce decât prin aplicarea unor lovituri cu intensitate mare, lovituri repetate cu un corp dur, urmate de abandonarea victimei fără ajutor pe marginea drumului unde s-a produs ..
Este fondat însă apelul parchetului sub aspectul individualizării sancțiunii aplicate inculpatului, respectiv reținerea în favoarea acestuia a disp. art. 74 lit. a Cp. exclusiv în considerarea faptului că nu este cunoscut cu antecedente penale.
Recunoașterea unor date sau împrejurări ale realității ca circumstanțe atenuante nu este posibilă decât dacă circumstanțele avute în vedere de instanță reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblul său, sau îl caracterizează într-o asemenea manieră pe inculpat încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită satisface imperativul unei juste individualizări a pedepsei.
În cauză însă inculpatul a comis o infracțiune de o gravitate extremă, fără nici o justificare plauzibilă, aducând atingere unor valori sociale deosebit de importante, a avut o conduită procesuală nesinceră și nu a manifestat în nici un moment regret pentru fapta comisă, circumstanțe în raport de care reducerea pedepsei sub minimul special exclusiv în considerarea faptului că acesta nu a mai fost condamnat penal anterior este total nejustificată.
Vârsta inculpatului, existența unui conflict anterior între acesta și victimă precum și faptul că nu are antecedente penale și a fost un angajat care nu a creat probleme (caracterizare la fila 10 dosar fond) reprezintă împrejurări ce vor fi avute în vedere la individualizarea sancțiunii în limitele impuse de art. 72 Cp., respectiv pentru stabilirea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege, însă nu pot primi relevanță ca circumstanțe atenuante în sensul art. 74 lit. a Cp.
Pentru aceste motive se va admite apelul declarat de P. de pe lângă T. D. se va desființa în parte sentința penală nr. 461 din 23.10.2013 și rejudecându-se cauza se va înlătura aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. a Cp rap. la art. 76 lit. a Cp și se va majora pedeapsa principală aplicată de la 12 ani la 15 ani închisoare.
În raport de această dispoziție nu se mai impune analiza primului motiv de apel al parchetului privind greșita reținere în cauză a incidenței art. 76 lit. a Cp.
Referitor la omisiunea primei instanțe de a se pronunța cu privire la corpurile delicte atașate la dosar se reține că acestea reprezintă mijloace de probă care se păstrează în condițiile art. 109 C.p.p. de către organul de urmărire penală sau de instanța de judecată până la soluționarea definitivă a cauzei putând fi restituite persoanei căreia îi aparțin doar în cazul în care prin această restituire nu se stânjenește aflarea adevărului. În cauză o parte din bunuri aparțin inculpatului G. I. însă nu se impune restituirea lor la acest moment având în vedere poziția procesuală în cauză și interesul evident de a împiedica derularea normală a procesului (bunurile indicate la pct. 8 – 11 în adresa de înaintare a parchetului) iar celelalte nu sunt supuse nici confiscării și nici nu aparțin vreunei persoane (suport pământ, suport ciment, bucăți de lemn decupate din lănteții de la poarta de acces în curtea inculpatului) astfel că nu se poate dispune asupra lor în condițiile art. 109 alin. 5 C.p.p.
Se va deduce în continuare perioada arestării la zi și va fi menținută starea de arest preventiv a inculpatului.
În condițiile art. 192 alin. 2 C.p.p. va fi obligat apelantul inculpat la 270 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu apărător oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de P. de pe lângă T. D. împotriva sentinței penale nr. 461 din 23.10.2013 pronunțată de T. D. în dosarul nr._ .
Desființează în parte sentința penală nr. 461 din 23.10.2013 și rejudecând.
Înlătură aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. a Cp rap. la art. 76 lit. a Cp și majorează pedeapsa principală aplicată de la 12 ani la 15 ani închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
Respinge apelul declarat de apelantul inculpat ca nefondat.
Deduce în continuare perioada arestării la zi și menține starea de arest.
Obligă apelantul inculpat la 270 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 200 lei onorariu apărător oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Cu drept de recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 25 noiembrie 2013.
Președinte, Judecător,
A. C. M. M. C. B.
Grefier,
B. D.
Red.jud.A.C.M.
j.f.E.C.M.
O.A. 27 Noiembrie 2013
| ← Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte. Art. 183 C.p..... | Înlocuirea măsurii preventive. Art. 139 C.p.p.. Decizia nr.... → |
|---|
