Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 120/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 120/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 14-05-2013 în dosarul nr. 120/2013
Dosar nr._ - art.2781 Cod pr.penală -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE FOND
SENTINTA PENALĂ NR.120
Ședința publică de la 14 Mai 2013
PREȘEDINTE V. Trifănescujudecător
Grefier V. D.
Ministerul Public reprezentat de procuror C. C.
din cadrul P. de pe lângă Curtea de Apel C.
c.c.c.
Pe rol, judecarea plângerii formulată de petentul P. G. D., împotriva rezoluției nr.488/P/2012 din 22 octombrie 2012, a P. de pe lângă Curtea de Apel C., privind pe intimatul I. E.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns petentul, asistat de avocat T. V., apărător oficiu, lipsind intimatul.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat T. V. pentru petent, a solicitat admiterea plângerii așa cum a fost formulată, desființarea rezoluției atacate și trimiterea cauzei la parchet pentru completarea probatoriului, deoarece martorii au făcut declarații contradictorii și nu s-a făcut confruntarea acestora, astfel încât s-au încălcat dispozițiile legale.
Reprezentantul parchetului a arătat că soluția dispusă este legală și temeinică, solicitând respingerea plângerii ca nefondate și menținerea soluției atacate.
Petentul având ultimul cuvânt, arată că nu s-a efectuat reconstituirea la fața locului, iar reținerea sa a avut loc abia după jumătate de an, solicitând admiterea plângerii așa cum a fost formulată și cu concluziile apărătorului ales.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA
Asupra plângerii de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin ordonanța nr.488/P/2012 din 22 octombrie 2012, P. de pe lângă Curtea de Apel C., în baza art.228 alin.4 rap.la art.10 lit.a Cod pr.penală, a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistratul procuror I. E. pentru infracțiunile de fals intelectual, uz de fals și represiune nedreaptă prev.de art.289, art.291 și art.268 Cod penal.
În motivarea rezoluției, s-au reținut următoarele:
La data de petentul P. G. D. a înaintat din Penitenciarul C. către Direcția Națională Anticorupție, trei plângeri prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a magistratului procuror I. E. pentru infracțiunile de fals intelectual, uz de fals și represiune nedreaptă prev.de art.289, art.291 și art.268 Cod penal.
În plângerile sale a pretins că magistratul procuror I. E. cu ocazia efectuării urmăririi penale în dosarul nr.889/P/2011 al P. de pe lângă Tribunalul O., în care a avut calitatea de învinuit, a consemnat în declarațiile martorilor audiați în dosar, relatări care confirmau vinovăția sa, deși aceștia nu le-au susținut.
De asemenea, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, în prezența avocatului M. B. l-a obligat să semneze procesul-verbal, deși nu i-a permis să citească actele de urmărire penală existente la dosar.
Persoana vătămată a mai susținut că martorii care au fost audiați în faza de urmărire penală de către magistratul procuror I. E. cu ocazia cercetării judecătorești efectuată de către Tribunalul O., au revenit asupra conținutului acestora și au declarat că nu au citit declarațiile respective, fiind obligați de către procuror să le semneze.
Actele premergătoare efectuate nu au confirmat faptele penale prev.de art.289, art.291 și art.268 Cod penal, pe care persoana vătămată a pretins că ar fi fost săvârșite de către magistratul procuror I. E..
Astfel, martorii N. M., N. M., Ș. D., C. N. și D. elena A. au susținut în declarațiile date la instanța de judecată că magistratul procuror I. E. nu a consemnat în conținutul acestora aspecte pe care ei nu le-au declarat și nici nu i-a obligat să le semneze fără să le citească.
La rândul său, avocatul matei B. a susținut în declarația sa că a acordat asistență juridică persoanei vătămate, în calitate de apărător ales în dosarul nr.889/P/2011 al P. de pe lângă Tribunalul O., unde a fost cercetat pentru infracțiunile de tentativă de omor și violare de domiciliu.
După finalizarea urmăririi penale, magistratul procuror în prezența sa, a chemat persoana vătămată și i-a prezentat materialul de urmărire penală, în sensul că acesta a citit toate actele de urmărire penală efectuate.
Așa fiind, în afara nemulțumirilor persoanei vătămate față de magistratul procuror I. E. atât din conținutul plângerilor sale, cât și a actelor premergătoare efectuate, nu rezultă indicii care să confirme pretinsele fapte, s-a dispus neînceperea urmăririi penale, deoarece faptele nu există.
Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere petentul, potrivit art.278 Cod pr.penală, iar prin rezoluția nr.2039/II/2/2012 din 28 noiembrie 2012, a procurorului general al P. de pe lângă Curtea de Apel C., s-a respins ca neîntemeiată.
În continuare, petentul a formulat plângere la instanță potrivit art.2781 Cod pr.penală, fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel C. sub nr._ .
În motivarea plângerii petentul a reiterat, în esență, motivele invocate în plângerea inițială, arătând că deși nu a administrat toate probele, procurorul I. E. a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea sa nelegală după o perioadă de 6 luni, solicitând admiterea plângerii și completarea actelor de urmărire penală.
Plângerea este nefondată și urmează a fi respinsă, din următoarele considerente:
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că în mod just procurorul de caz a dispus în baza art.228 alin.4 rap.la art.10 lit.a Cod pr.penală, neînceperea urmăririi penale față de magistratul procuror I. E., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev.de art.289 Cod penal, art.291 Cod penal și art.268 Cod penal, întrucât faptele reclamate de petent nu există.
În acest sens, Curtea constată că persoana privată de libertate P. G. D. a mai formulat anterior mai multe plângeri penale împotriva magistratului I. E., procuror în cadrul P. de pe lângă Tribunalul O., plângeri ce au făcut obiectul dosarului nr.488/P/2012 al P. de pe lângă Curtea de Apel C., iar actele premergătoare efectuate în cauză nu au confirmat cele susținute de petent, respectiv împrejurarea că magistratul procuror ar fi dispus trimiterea în judecată a petentului pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat și violare de domiciliu, deși probele administrate nu confirmau vinovăția acestuia.
Pe de altă parte, Curtea apreciază că susținerile petentului în sensul că procurorul nu ar fi procedat la reaudierea martorilor și confruntarea acestora, precum și deficiențele referitoare la prezentarea materialului de urmărire penală, reprezintă aspecte ce urmează a fi cenzurate doar de instanță, cu ocazia judecării cauzei și nu ca urmare a plângerii formulată împotriva magistratului care a dispus trimiterea sa în judecată prin rechizitoriu.
Așa fiind și pentru motivele arătate, întrucât soluția procurorului de caz este legală și temeinică, iar actele premergătoare efectuate în cauză nu confirmă pretinsele fapte penale sesizate de petent, în temeiul dispozițiilor art.2781 pct.8 lit.a Cod pr.penală, va fi respinsă ca nefondată plângerea formulată de petentul P. G. D., iar în baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, petentul va fi obligat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care 150 lei reprezintă onorariu apărător oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARAȘTE
Respinge, ca nefondată, plângerea petentului P. G. D., împotriva rezoluției nr.488/P/2012 din 22 octombrie 2012, a P. de pe lângă Curtea de Apel C..
Obligă petentul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care 150 lei reprezintă onorariu apărător oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 14 mai 2013.
V. T.
Grefier,
V. D.
PS/31.05.2013
| ← Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... | Violarea de domiciliu. Art.192 C.p.. Decizia nr. 1086/2013.... → |
|---|
