Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Decizia nr. 521/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 521/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 10-04-2014 în dosarul nr. 521/2014
Dosar nr._ - contestație în anulare -
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIA PENALĂ Nr. 521
Ședința publică de la 10 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE T. M. - judecător
M. E. P. - judecător
Grefier E. L.
Ministerul public reprezentat de procuror D. T. din cadrul
Parchetului de pe lângă C. de A. C.
¤¤¤¤
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la 08 aprilie 2014, consemnate prin încheierea de ședință de la această dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie penală, având ca obiect apelul formulat de apelantul contestator G. C., împotriva sentinței penale nr.634 din 07.02.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, având ca obiect plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.).
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
CURTEA
Asupra cauzei de față,constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 634 din 07.02.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în baza art. 283 alin. 4 lit. i din Cod pr. pen pen., s-a dispus amendarea intimatului G. C., cu domiciliu în C., FRATII GOLESTI, nr. 103, ., cu suma de 5.000 de lei și s-a menționat că intimatul are drept de reexaminare în termen de 10 zile de la comunicare conform art. 284 alin. 2 c. pr. pen.
Pe fondul cauzei, s-a respins contestația în anulare formulată de contestatorul T. I. P., cu domiciliu în C., P. R., nr. 9, J. D., ca neîntemeiată
În baza art. 275 alin. 2 Cod pr. pen., a fost obligat contestatorul T. I. P. la plata sumei de 50 de lei reprezentând cheltuielile judiciare statului.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că la data de 13.12.2012, sub nr._/215/2012, pe rolul Judecătoriei C. a fost înregistrată contestația în anulare formulată de contestatorul T. P. împotriva sentinței penale cu nr. 3758/2012 pronunțată de Judecătoria C..
În motivarea contestației s-a aratat că prin sentința penală cu nr. 3758/2012 pronunțată de Judecătoria C. a fost admisă plângerea petentului G. C. împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Judecătoria C. 382/P/2012 din data de 11 iunie 2012 și s-a dispus trimiterea cauzei la P. în vederea începerii urmăririi penale față de contestatorul T. P., considerând că în cauză este incident cazul prev. de art. 386 alin. 1 lit. a din c. pr. pen întrucât contestatorul T. P. nu a fost citat la instanță și nici la parchet.
În ședința publică de la 18.01.2013, instanța a pus în discuție recalificarea cererii ca fiind plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată.
În ședința publică din data de 17 mai 2013 instanța a dispus calificarea cererii ca fiind contestație în anulare.
La același termen instanța a pus în discuție declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de A. C..
Prin s.p. 1680/17.05.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._/215/2012 s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de A. C..
Pentru a pronunța această soluție Judecătoria C. a reținut că competența de soluționare a contestației în anulare pentru cazul prev. de art. 386 lit. a din Cod pr. pen. revine instanței cu plenitudine de competență în recurs față de instanța care a pronunțat hotărârea atacată.
Ca urmare a declinării competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de A. C., pe rolul acestei din urmă instanță, la data de 07.06.2013 a fost înregistrat dosarul_/215/2012.
Prin d.p. 1566/11.07.2013 a Curții de A. C. a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei C. și s-a constatat conflictul negativ de competență.
Prin încheierea nr. 942/01.11.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei C..
D. urmare, la data de 10.12.2013 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei C. dosarul penal cu nr._ .
La solicitarea instanței, P. de pe lângă Judecătoria C. a înaintat dosarul de urmărire penală cu nr. 382/P/2012.
Analizând actele și lucrările dosarului prima instanță a reținut că prin sentința penală cu nr. 3758/04.12.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._/215/2012 a fost admisă în parte plângerea formulată de petentul G. C. împotriva rezoluției cu nr. 382/P/2012 a parchetului de pe lângă Judecătoria C.. A fost menținută soluția de neîncepere a urmăririi penale față de făptuitoarea P. M.. A fost trimisă cauza la P. de pe lângă Judecătoria C. în vederea începerii urmăririi penale față de T. P..
Împotriva aceste soluții a fost formulată contestație în anulare de către T. I. P. considerând că este incident cazul prev. de art. 386 alin. 1 lit. a din c. pr. pen întrucât nu a fost citat la instanță și nici la parchet.
Instanța a constatat că o astfel de contestație în anulare nu este întemeiată întrucât art. 2781 alin. 4 din c. pr. pen prevede că în fața instanței se citează persoana față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale…precum și persoana care a făcut plângerea și a reținut că anterior datei de 04.12.2012, când a fost pronunțată s.p. 3758 a Judecătoriei C. prin care s-a dispus trimiterea cauzei la P. de pe lângă Judecătoria C. în vederea începerii urmăririi penale față de T. P., în dosarul de urmărire penală cu nr. 382/P/2012 nu fusese efectuat nici un act față de acesta din urmă.
A considerat prima instanță că în dosarul cu nr._/215/2012 instanța nici nu avea cum să dispună citarea lui T. I. P. deoarece acesta nu avea nicio calitate. Împrejurarea că G. C. formulase plângere la P. de pe lângă Judecătoria C. și împotriva lui T. I. P., fără însă ca organele judiciare să efectueze cercetări cu privire la persoana sa, nu dădea dreptul instanței să îl citeze în cauză și implicit să pronunțe o soluție cu privire la acesta.
Indică prima instanță că în procedura prev. de art. 2781 c. pr. pen, instanța poate dispune citarea în calitate de intimați doar a acelor persoane față de care parchetul a pronunțat o soluție de netrimiterea în judecată, adică au fost efectuate cercetări de organele de urmărire penală, iar a admite opinia contrară, în sensul de a se cita în fața instanței și acele persoane față de care nu au fost efectuate cercetări și față de care parchetul nu a pronunțat o soluție de netrimiterea în judecată, ar echivala practic cu încălcarea principului separațiilor funcțiilor judiciare.
Astfel, instanța nu se poate substitui procurorului și organelor de cercetare penală în sensul de a efectua urmărirea penală sau acte premergătoare cu privire la o anumită persoană. Această atribuție aparține poliției și procurorului, nu instanței de judecată.
În procedura prev. de art. 278 ind. 1 c. pr. pen, pe baza actelor întocmite de către organele de urmărire penală, instanța pronunță o soluție. Aceasta înseamnă practic că au fost efectuate cercetări. În cauza de față însă, instanța nu avea cum să introducă în cauză pe T. I. P. în calitate de intimat întrucât față de acesta, la momentul formulării prezentei contestații în anulare nu fusese efectuat nici un act față de T. I. P..
Pentru aceste motive, a respins contestația în anulare formulată de contestatorul T. I. P. ca neîntemeiată
În baza art. 275 alin. 2 Cod pr. pen., a obligat contestatorul T. I. P. la plata sumei de 50 de lei reprezentând cheltuielile judiciare statului.
În ceea ce-l privește pe petentul G. C., în baza art. 283 alin. 4 lit. i din c. pr. pen pen., s-a dispus amendarea acestuia cu suma de 5.000 de lei.
Împotriva acestei sentințe penale a formulat apel contestatorul G. C., susținând în cererea sa că nu a săvârșit nicio faptă pentru care să fie amendat cu suma de 5.000 lei, în hotărâre trebuind să îi fie aduse la cunoștință și faptele în baza cărora s-a reținut vinovăția, cu probe și punctul său de vedere.
Consideră că suma de 5.000 lei este exagerat de mare.
Examinând cererea formulată de apelantul G. C.,C. constată că aceasta este în fapt o cerere de reexaminare a sancțiunii amenzii judiciare.
Astfel, C. reține că prin sentința penală nr. 634 din 07.02.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în baza art. 283 alin. 4 lit. i din Cod pr. pen pen., s-a dispus amendarea intimatului G. C., cu domiciliu în C., FRATII GOLESTI, nr. 103, ., J. D., cu suma de 5.000 de lei și s-a menționat că intimatul are drept de reexaminare în termen de 10 zile de la comunicare conform art. 284 alin. 2 c. pr. pen. iar pe fondul cauzei, s-a respins contestația în anulare formulată de contestatorul T. I. P., cu domiciliu în C., P. R., nr. 9, J. D., ca neîntemeiată.
Apelantul G. C. a avut calitatea de petent în dosarul cu nr._/215/2012 al Judecătoriei C., prin care a fost admisă în parte plângerea formulată de petentul G. C. împotriva rezoluției cu nr. 382/P/2012 a parchetului de pe lângă Judecătoria C., în contestația în anulare formulată de contestatorul T. I. fiind intimat-petent și nu petent, așa cum în mod eronat a indicat prima instanță.
Prin cererea ce face obiectul prezentului apel, apelantul G. C. nu a criticat sentința penală nr. 634 din 07.02.2014 pronunțată de Judecătoria C. cu privire la modul de soluționare al contestației în anulare, criticând doar faptul că prin aceiași sentință i s-a aplicat și sancțiunea amenzii judiciare în cuantum de 5.000 lei.
Modul de soluționare al acestei cereri formulate de apelantul G. C. este reglementat de dispozițiile art 284 alin 2 Cod pr penală, care dispune că „persoana amendată poate cere anularea ori reducerea amenzii. Cererea de anulare sau de reducere se poate face în termen de 10 zile de la comunicarea ordonanței ori a încheierii de amendare.”.
Chiar dacă amenda a fost aplicată apelantului prin sentință și nu prin încheiere, așa cum dispune art 284 alin 1 Cod pr penală, prevederile art 284 alin 2 Cod pr penală sunt aplicabile în privința cererii de anulare ori reducere a amenzii, simpla împrejurare că instanța de judecată s-a dezinvestit prin pronunțarea unei hotărâri nefiind de natură să atragă competența instanței de control judiciar în soluționarea unei astfel de cereri.
În fapt, cum apelantul G. C. critică doar faptul că i-a fost aplicată o amendă judiciară și solicită anularea acesteia, cererea sa nu este o cerere de apel împotriva sentinței penale nr. 634 din 07.02.2014 pronunțată de Judecătoria C. ci doar o cerere de anulare sau reducere a amenzii judiciare aplicate prin aceiași sentință, o cerere de reexaminare a sancțiunii amenzii judiciare în cuantum de 5.000 lei.
În aceste condiții prima instanță trebuia să observe incidența dispozițiilor art 284 alin 2 Cod penal, să repartizeze cererea pentru soluționare la un alt complet din cadrul Judecătoriei C. și nu să investească instanța de control judiciar cu soluționare unei cereri de apel, cu atât mai mult cu cât initimatul-petent G. C., nu menționează deloc în cererea formulată faptul că ar formula apel sau o altă cale de atac împotriva modului de soluționare al contestației în anulare și nu își exprimă nemulțumirea cu privire la acest aspect.
În consecință, în temeiul art 284 alin 2 Cod pr penală, pentru a corecta eroarea primei instanțe și pentru a-i da posibilitatea intimatului-petent G. C. de a-i se examina cererea de anulare a amenzii judiciare cu respectarea dispozițiilor legale, C. va califica cererea formulată de apelantul G. C. ca fiind cerere de reexaminare a sancțiunii amenzii judiciare aplicate prin sentința penală nr. 624/07.02.2014 a Judecătoriei C. în dosarul nr._, iar în baza art. 50 Cod pr penală va declina competența de soluționare a cererii de reexaminare către instanța competentă, Judecătoria C. și va trimite cauza acestei instanțe pentru soluționarea cererii.
În temeiul art 275 alin 3 Cod pr penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Califică cererea formulată de apelantul G. C. ca fiind cerere de reexaminare a sancțiunii amenzii judiciare aplicate prin sentința penală nr. 624/07.02.2014 a Judecătoriei C. în dosarul nr._ .
În baza art. 50 Cod pr penală.
Declină competența de soluționare a cererii de reexaminare către instanța competentă, Judecătoria C. și trimite cauza acestei instanțe pentru soluționarea cererii.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Aprilie 2014.
Președinte, Judecător,
T. M. M. E. P.
Grefier,
E. L.
Red.jud.M.E.P.
J.fond:R.A.
G.S. 13.05.2014/2ex.
| ← Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare... | Traficul de influenţă. Art.257 C.p.. Decizia nr. 507/2014.... → |
|---|
