Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 198/2012. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 198/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 29-08-2012 în dosarul nr. 198/2012
Dosar nr._ - Art.2781 Cod pr.penală -
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE FOND
SENTINTA PENALĂ NR.198
Ședința publică de la 29 August 2012
PREȘEDINTE M. M. Șeleajudecător
Grefier M. N.
Ministerul Public reprezentat de procuror C. C.
din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. C.
c.c.c.
Pe rol, judecarea plângerii formulată de petentul H. V., împotriva rezoluției nr.24/P/2012 din 6 martie 2012 a Parchetului de pe lângă C. de A. C., privind pe intimații P. E. și G. V..
La apelul nominal făcut în ședință publică, a lipsit petentul, cât și intimații.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea plângerii ca nefondată și menținerea rezoluției nr.24/P/2012 din 6 martie 2012 a Parchetului de pe lângă C. de A. C..
CURTEA
Asupra plângerii de față;
Prin rezoluția nr.24/P/2012 din 6 martie 2012 P. de pe lângă C. de A. C., în baza art.228 alin.6 rap.la art.10 lit.a Cod pr.penală, a dispus neînceperea urmăririi penale față de procurorul general al Parchetului de pe lângă C. de A. C. – P. E. și judecătorul V. G. – de la C. de A. C., pentru infracțiunea de favorizare a infractorului, prev.de art.264 Cod penal.
În motivarea rezoluției, s-au reținut următoarele:
Prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă C. de A. C., persoana vătămată H. V. din corn. Turcinești, jud. Gorj, a solicitat efectuarea de cercetări față de magistrații sus-menționați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de favorizarea infractorului, prev. de art. 264 Cp., faptă pretins a fi fost săvârșită cu prilejul soluționării plângerilor formulate de aceasta împotriva soluției de netrimitere în judecată adoptată în dosarul nr.12/P/2011 la data de 22.02.2011 de către P. de pe lângă C. de A. C., respectiv cu prilejul cu prilejul pronunțării sentinței penale nr. 114 din 17.06.2011 de judecătorul de la C. de A. C., V. G..
La data de 03.02.2012 cu prilejul audierii, persoana vătămată H. V. a declarat că solicită efectuarea de cercetări față de magistrații P. E. și V. G. pentru infracțiunea de favorizarea infractorului, nu numai în legătură cu soluțiile adoptate în dosarul nr. 12/P/2011 al Parchetului de pe lângă C. de A. C., dar și în legătură cu dosarele nr. 1116/P/2010, 990/P/2011, 1015/P/2011 și 306/P/2011 ale aceleiași unități.
Analizând actele premergătoare efectuate în cauză s-au reținut următoarele:
Prin rezoluția nr. 12/P/2011 din 22.02.2011 P. de pe lângă C. de A. C. a dispus neînceperea urmăririi penale față de procurorii E. I., P. G., P. C., S. C., M. S. și C. C. pentru infracțiunile prev. de art. 246, art. 289 și art. 291 Cod penal, reținându-se în motivarea soluției că faptele sesizate nu există.
Ca urmare a plângerii formulate împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale adresată procurorului general al Parchetului de pe lângă C. de A. C., prin rezoluția nr. 341/II/2/2011 din 16.03.2011, s-a dispus în baza art. 278 și următoarele C.p.p. respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulate, cu motivarea că soluția adoptată în cauză răspunde cerințelor de legalitate, fiind fundamentată pe actele premergătoare efectuate, dar și pe principiul independenței magistraților în raport cu soluțiile pe care le adoptă.
Împotriva rezoluției procurorului general al Parchetului de pe lângă C. de A. C., persoana vătămată H. V. a formulat plângere la C. de A. C. care, prin sentința penală nr. 114 din 17.06.2011 pronunțată de judecătorul V. G. a respins ca nefondată plângerea petentului și a menținut soluția atacată.
In consecință, fiind nemulțumit de soluțiile pronunțate, H. V. a solicitat efectuarea de cercetări față de procurorul general al Parchetului de pe lângă C. de A. C., P. E. și față de judecătorul V. G. de la C. de A. C., pentru infracțiunile prev. de art. 246, art. 289, 291 Cp. formându-se astfel dosarul nr. 990/P/2011.
Prin rezoluția din 08.12.2011 P. de pe lângă C. de A. C. a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistrații sus-menționați pentru infracțiunile sesizate, cu motivarea că faptele nu există.
Împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale adoptată în dosarul nr.990/P/2011 H. V. a formulat plângere care a fost înaintată pentru competentă soluționare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, comunicându-i-se acestuia că pentru restul faptelor reclamate (art. 264 Cp.) s-a
format la P. de pe lângă C. de A. C. dosarul nr. 24/P/2012.
La data de 20.01.2012 cu adresa nr. 73/II/2/2012 P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat Parchetului de pe lângă C. de C. că plângerea formulată de H. V. a fost respinsă ca neîntemeiată.
La data de 10.01.2011 prin rezoluția nr. 1116/P/2010 P. de pe lângă C. de A. C. a dispus neînceperea urmăririi penale față de procurorii P. G. și E. I. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. J., pentru infracțiunea prev. de art. 246 Cp., reținându-se că fapta nu există.
Prin rezoluția nr. 155/II/2/2011 din 07.02.2011 procurorul general al Parchetului de pe lângă C. de A. C. a respins ca neîntemeiată plângere petentului M. M. formulată împotriva soluției adoptate în dosarul nr.116/P/ 2010 al Parchetului de pe lângă C. de A. C..
La data de 13.12.2011, prin rezoluția nr. 1015/P/2011, P. de pe C. de A. C. a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistrații procurori P. C., P. G., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 264 Cp., E. I. pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art. 246 Cp. și art. 264 Cp., C. C. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 263 Cp. și art. 264 Cp., F. G. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 246, art. 263, art. 264, art. 289 și art. 291 Cod penal, B. G., M. G. E., V. D., G. I., L. C. și Niculeanu C. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de 246, art. 264, art. 289 și art. 291 C.p., T. S. Gabrielpentru infracțiunile de art. 246 și art. 264 C.p., I. L. pentru infracțiunile prev. de art. 246, art.289 și art. 291 C.p. și față de magistratul judecător Ș. Ș. pentru infracțiunile prev. de art. 246, art. 289 și art. 291 C.p., cu motivarea că faptele nu există.
Prin rezoluția nr. 33/II/2/2012 din 09.01.2012, procurorul general al Parchetului de pe lângă C. de A. C. - P. E. a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de H. V. împotriva rezoluției din 13.12.2011 dată în cauza ce formează obiectul dosarului nr. 1015/P/2011 al Parchetului de pe lângă C. de A. C..
La data de 19.05.2011, prin rezoluția nr. 306/P/2011, P. de pe lângă C. de A. C., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistratul procurorul G. I. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. C. pentru infracțiunea prev. de art. 246 C.p., cu motivarea că fapta nu există.
Prin rezoluția nr. 867/II/2/2011 din 28.06.2011, procurorul general al Parchetului de pe lângă C. de A. C. a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii petentului H. formulată împotriva soluției adoptate în dosarul nr. 306/P/2011 al Parchetului de pe lângă C. de A. C..
In contextul menționat mai sus, persoana vătămată H. V. a susținut că procurorul general al Parchetului de pe lângă C. de A. C. și judecătorul V. G. din cadrul Curții de A. C. cu prilejul examinării plângerilor formulate împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată adoptate în cauzele în care s-a făcut referire mai sus, ar fi săvârșit infracțiunea prev. de art. 264 Cod penal.
Susținerea persoanei vătămate nu este întemeiată, deoarece verificarea actelor premergătoare efectuate în cauzele penale se realizează potrivit legii cu prilejul exercitării controlului de procurorul ierarhic superior și instanțele de judecată.
Faptul că plângerile persoanei vătămate au fost respinse motivat, apreciindu-se că acestea nu sunt întemeiate, nu conduce implicit la aprecierea că a fost săvârșită infracțiunea de favorizarea infractorului, în situația lipsei oricăror indicii, că fără o înțelegere prealabilă, s-a urmărit să se acorde unui infractor un ajutor pentru a fi exonerat de răspundere penală sau pentru a zădărnici urmărirea penală.
De altfel, este evident că respingerea plângerilor persoanei vătămate H. V. s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 278 și următoarele Cod pr.penală, procurorul și judecătorul motivându-și în fapt și în drept soluțiile adoptate, fiind liberi să aprecieze asupra concludentei, pertinenței și utilității probelor.
Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere petentul, potrivit art.278 Cod pr.penală, iar prin rezoluția nr.1058/C/2012 din 7 mai 2012 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a respins ca neîntemeiată.
Petentul a formulat plângere potrivit art.2781 Cod pr.penală, fiind înregistrată pe rolul Curții de A. C. sub nr._ .
În motivare a arătat că intimații nu au analizat în mod corect plângerile cu care au fost investiți, nu au ținut cont de probele existente în dosare, dând soluții netemeinice și nelegale.
A fost atașat dosarul nr.24/P/2012 al Parchetului de pe lângă C. de A. C., iar la solicitarea petentului s-a dispus atașarea dosarelor nr.12/P/2011, nr.1116/P/2010, nr.306/P/2011, nr.1015/P/2011, nr.990/P/2011 ale Parchetului de pe lângă C. de A. C..
Parchetul de pe lângă C. de A. C. a înaintat dosarele nr.12/P/2011, nr.1116/P/2010, nr.306/P/2011, nr.1015/P/2011.
C. apreciază că nu mai este necesară și atașarea dosarului nr.990/P/2011, întrucât obiectul acestei cauza l-a format o plângere penală formulată de același petent împotriva acelorași intimați pentru alte fapte decât cea care formează obiectul prezentei cauzei, respectiv cele prevăzute de art.246 Cod penal, art.289 Cod penal, art.291 Cod penal, iar prin rezoluția de la 8 decembrie 2011 P. de pe lângă C. de A. C. a dispus neînceperea urmăririi penale, plângerea formulată împotriva rezoluției respective fiind respinsă ca neîntemeiată, așa cum rezultă din adresa nr.73/II/2/2012 din 20 ianuarie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Revenind la plângerea formulată de petentul H. V. în prezenta cauză, C., verificând rezoluția pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul nr.24/P/2012 și din celelalte dosare atașate, constată că este nefondată.
Deși petentul, în plângerea formulată a arătat că înțelege să conteste rezoluția nr.1058/C/2012 din 7 mai 2012 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit art.2781 alin.1 Cod pr.penală, obiectul plângerii îl constituie rezoluția procurorului de caz, ci nu rezoluția procurorului ierarhic superior.
Din plângerea penală formulată, din declarația dată la 3 februarie 2012 în fața procurorului, din plângerea formulată potrivit art.278 Cod pr.penală, din toate memoriile depuse la dosar, rezultă că petentul H. V. este nemulțumit de modul în care magistrații au soluționat plângerile formulate de el și implicit de modul în care au analizat probele existente în cauzele cu care au fost investiți.
Prin soluționarea plângerii formulată de petent în temeiul art.2781 Cod pr.penală, C. nu analizează temeinicia sau legalitatea soluțiilor pronunțate de magistrați și modul de apreciere a probelor, ci stabilește dacă în exercitarea activității ce le revine potrivit dispozițiilor legale, intimații magistrați au săvârșit vreo faptă de natură penală.
Ori, simpla nemulțumire a petentului cu privire la soluțiile date de magistrați nu este suficientă pentru a atrage răspunderea penală în lipsa elementelor obiective și subiective de vinovăție în ceea ce privește săvârșirea unei fapte penale, în condițiile în care activitatea magistratului este una de apreciere a probelor și interpretare a faptelor și dispozițiilor legale aplicabile, iar adoptarea unei soluții implică un raționament în favoarea sau în detrimentul uneia dintre părți.
În activitatea desfășurată cu prilejul soluționării unei cauze cu care a fost investit, magistratul se află în afara raportului juridic dedus judecății și înfăptuiește justiția în numele legii, fiind independent față de părți, iar soluțiile pe care le pronunță pot fi atacate ori îndreptate doar prin căile prevăzute de lege.
În altă ordine de idei, posibilitatea formulării unor plângeri împotriva magistraților ce au dat soluții într-o cauză reprezintă un drept constituțional al petiționarului, însă acesta nu echivalează cu exercitarea unui control asupra legalității și temeiniciei soluțiilor pronunțate.
Pe de altă parte, din actele și lucrările dosarelor nr.12/P/2011, nr.1116/P/2010, nr.306/P/2011, nr.1015/P/2011, nr.24/P/2012, nu rezultă faptul că intimații magistrați ar fi săvârșit vreo faptă de natură penală, astfel încât C. apreciază că rezoluția 24/P/2012 din 6 martie 2012 a Parchetului de pe lângă C. de A. C. este temeinică și legală.
În consecință, ținând cont de dispozițiile art.2781 alin.8 lit.a Cod pr.penală, plângerea va fi respinsă ca nefondat și se va menține rezoluția 24/P/2012 din 6 martie 2012 a Parchetului de pe lângă C. de A. C..
Văzând și art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARAȘTE
Respinge ca nefondată, plângerea formulată de petentul H. V., împotriva rezoluției nr.24/P/2012 din 6 martie 2012 a Parchetului de pe lângă C. de A. C..
Menține rezoluția nr.24/P/2012 din 6 martie 2012 a Parchetului de pe lângă C. de A. C..
Obligă petentul la 20 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 29 august 2012.
M. M. Ș. Grefier,
M. N.
PS/3.09.2012
| ← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 1695/2012. Curtea de Apel... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
