Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Sentința nr. 38/2014. Curtea de Apel CRAIOVA

Sentința nr. 38/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-02-2014 în dosarul nr. 38/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

C. DE A. C.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

SENTINȚA PENALĂ Nr. 38/2014

Ședința publică de la 24 Februarie 2014

PREȘEDINTE S. P. M. Judecător

Grefier M. V.

Ministerul Public reprezentat de procuror D. S. din cadrul

Parchetului de pe lângă C. de A. C.

Pe rol, soluționarea contestației formulată de P. de pe lângă Tribunalul D. împotriva sentinței penale nr. 24 din 1 februarie 2014, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns condamnat Ș. C. F., asistat de avocat M. M., apărător din oficiu.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, nemaifiind cereri de formulat, s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Reprezentantul Parchetului schimbă motivele contestației și arată că s-au încălcat dispozițiile art. 21 din legea de aplicare a codului penal; pedeapsa este executabilă, astfel că se înlocuiește cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție; legea nouă nu mai prevede pedepse, ci măsuri educative pentru minori; se înlocuiește pedeapsa cu internarea într-un centru de detenție; art. 21 alin.3 prevede că înlocuirea se face cu privire la pedeapsa rezultantă; pune concluzii de admiterea contestației; desființarea sentinței și aplicarea art. 21 din Legea nr. 187/2012.

Avocat M. M. pentru condamnatul Ș. C. F., solicită admiterea contestației; desființarea sentinței penale, înlocuirea cu internarea în centrul de detenție.

Condamnatul Ș. C. F., având ultimul cuvânt, solicită să rămână cu pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare, ca la instanța de fond.

CURTEA,

Asupra contestației de față;

Prin sentința penală nr. 24 din 1 februarie 2014, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, în baza art. 23 din Legea 255/2013 raportat la art. 595 C. proc. pen., a fost admisă contestația la executare formulată de Comisia de Evaluare din cadrul Penitenciarului de Minori și Tineri C. privind pe condamnatul Ș. C. F..

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 61 din 09.12.2010 pronunțată de Tribunalul D. și s-au repus în individualitatea lor pedepsele componente, după cum urmează:

- pedeapsa de 2 ani închisoare, stabilită pentru săvârșirea infracțiunii de prevăzută de dispozițiile art. 198 alin 1 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 320 ind 1 alin 7 C. proc. pen. și cu aplicarea art. 99 și urm CP;

- pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, în baza art. 20 raportat la art. 197 alin 1,3 teza I din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 3201 alin 7 C. proc. P. cu aplicarea art. 99 și urm Cod penal;

- 4 luni închisoare pentru infr. prev. de art. 208, 209 alin 1 litera a, Cod penal cu aplicarea art. 99 și urm.Cod penal;

- 4 luni închisoare pentru infr. prev. de art. 208-209 alin 1 litera a și i Cod penal raportat la art. 209 alin 2 litera b Cod penal cu aplicarea art. 99 și urm Cod penal;

5 luni închisoare pentru infr. prev. de art. 208, 209 alin 1 litera a și i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal, art. 99 și următoarele;

În baza art. 6 alin. (1) C. pen., s-a redus pedeapsa de 2 ani închisoare, la maximul special de 11 luni închisoare, prevăzut de art. 220 alin 1 C. pen., cu aplicarea art. 113 și urm. NCP și art. 396 alin. (10) C. proc. pen..

În baza art. 6 alin. (1) C. pen., s-a redus pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, la maximul special de 2 ani închisoare, prevăzut de art. 32 raportat la art. 218 alin 1 și 2 cu aplicarea 113 și urm NCP., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

S-a constatat că pedepsele de 4 și 5 luni aplicate sub legea veche pentru infracțiunile prevăzute de art. 208 și 209 alin 1 litera a și i din Codul penal din 1969, nu depășesc maximul special din norma de incriminare potrivit Noului Cod Penal.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele de 11 luni închisoare, 2 ani închisoare, 4 luni închisoare, 4 luni închisoare și 5 luni închisoare, pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare fiind sporită cu 8 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare.

S-a dispus înlocuirea pedepsei închisorii de 2 ani și 8 luni închisoare cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție.

În baza art. 21 alin 4 din L 187/2012, s-a dedus din măsura educativă aplicată perioada arestului preventiv de la data de 03.06.2010 la 09.12.2010 și perioada executată de la 25.06.2012 la zi.

A fost anulat MEPI nr. 95 din 21.06.2010 emis de Tribunalul D..

În baza art. 134 alin 2 NCP s-a dispus ca măsura educativă să fie executată într-un centru de detenție.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin sesizarea înregistrată pe rolul Tribunalului D. sub nr._ 72014 comisia de aplicare a legii penale mai favorabile constituită în Penitenciarul de Minori și Tineri C. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la condamnarea dispusă prin sentința penală nr. nr. 61 din 09.12.2010, pronunțată de Tribunalul D., definitivă prin decizia penală nr. 2164 din 20.06.2012 a ICCJ, în privința condamnatului Ș. C. F..

S-a arătat, în acest sens, că prin sentința penală nr. 61 din 09.12.2010 pronunțată de Tribunalul D., definitivă prin decizia penală nr. 2164 din 20.06.2012 a ICCJ, inculpatul Ș. C. F. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 198 alin. (1), din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 3201 alin. 7 din Codul de proc. Penal din 1969, cu aplicarea art. 99 și urm din Codul Penal din 1969.

Prin aceeași sentință inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare în baza art. 20 raportat la art. 197 alin 1,3 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.

În baza art. 85 Cod penal s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 5 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 124/26.08.2010 a Judecătoriei Calafat, definitivă prin decizia penală nr. 67 din 26.10.2010 a tribunalului D. pe care a descontopit-o în pedepse principale de: 4 luni închisoare pentru infr. Prev. de art. 208 alin 1, art. 209 alin 1 litera a,i, e Cod penal cu aplicarea art. 99 Cod penal; 4 luni închisoare pentru infr. Prev. de art. 208 alin 1, art. 209 alin 1 litera a,i Cod penal rap la art. 209 alin 2 lit b.c Cod penal cu aplic art. 99 și urm Cod Penal; 5 luni închisoare pentru infracțiunea prev de art. 208 alin 1, 209 alin 1 litera i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal și art. 99 Cod penal.

Pedepsele au fost contopite și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza sentinței penale menționate s-a emis MEPI nr. 95 din 21.06.2012 de către Tribunalul D. executarea pedepsei începând la data de 25.06.2012.

La dosarul cauzei s-au depus o copie a sentințelor penale menționate și al mandatului de executare.

Analizând actele dosarului și dispozițiile legale, instanța a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 61 din 09.12.2010, pronunțată de Tribunalul D. definitivă prin decizia nr. 2164 din 20.06.2012 a ICCJ, inculpatul Ș. C. F. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 198 alin. (1), din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 3201 alin. 7 din Codul de proc. Penal din 1969 și la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare în baza art. 20 raportat la art. 197 alin 1,3 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.

În baza art. 85 Cod penal s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 5 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 124/26.08.2010 a Judecătoriei Calafat, definitivă prin decizia penală nr. 67 din 26.10.2010 a tribunalului D. pe care a descontopit-o în pedepse principale de: 4 luni închisoare pentru infr. Prev. de art. 208 alin 1, art. 209 alin 1 litera a,i, e Cod penal cu aplicarea art. 99 Cod penal; 4 luni închisoare pentru infr. Prev. de art. 208 alin 1, art. 209 alin 1 litera a,i Cod penal rap la art. 209 alin 2 lit b.c Cod penal cu aplic art. 99 și urm Cod Penal; 5 luni închisoare pentru infracțiunea prev de art. 208 alin 1, 209 alin 1 litera i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal și art. 99 Cod penal.

Pedepsele au fost contopite, în baza dispozițiilor art. 36 din Codul penal din 1969 și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza sentinței penale menționate s-a emis MEPI nr. 95 din 21.06.2012 de către Tribunalul D. executarea pedepsei începând la data de 25.06.2012.

Pentru aplicarea dispozițiilor art. 6 Cod proc. pen., instanța a analizat, în ordinea menționată, următoarele aspecte:

1. aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește limitele maxime de pedeapsă, avându-se în vedere aplicarea cauzei legale de reducere prevăzute de art. 3201 C. proc. pen.

2. aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește tratamentul juridic sancționator privitor la concursul de infracțiuni

1. În ceea ce privește limitele de pedeapsă mai favorabile, instanța a stabilit limitele maxime de pedeapsă prevăzute de legea nouă pentru infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat.

În acest sens, instanța a avut în vedere și împrejurarea că la individualizarea cuantumului celor două pedepse cu închisoarea s-a reținut cauza legală de reducere a pedepsei prevăzută de dispozițiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. din 1968.

Astfel, instanța a reținut următoarele:

Dispozițiile art. 3201 alin. (7) din C. proc. pen. din 1968 au corespondent în dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen., ce prevăd același tratament sancționator, reducerea pedepsei cu 1/3, în cazul în care cauza a fost soluționată prin procedura recunoașterii învinuirii, potrivit dispozițiilor art. 375 alin. (1), (2) C. proc. pen., instituție similară celei prevăzute de art. 3201 C. proc. pen. din 1968, urmând a fi reținute la stabilirea limitelor de pedeapsă potrivit legii noi.

În ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la pedepsele pentru infracțiuni săvârșite în concurs de infracțiuni

Infracțiunea prevăzută de dispozițiile art. 198 alin 1 din Codul penal din 1969 este reglementată de dispozițiile art. 220 alin. (1) lit. C. pen., fiind sancționată în ambele reglementări cu pedeapsa închisorii, în Codul penal din 1969 limitele pedepsei fiind prevăzute de la 3 la 10 ani, iar în actualul Cod penal de la 1 la 5 ani.

Limita de pedeapsă prevăzută de art. 220 alin. 1 C. pen., în urma aplicării art. 32 Cod penal raportat la art. 113 și urm Cod penal și cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen nu poate depăși 11 luni de zile.

Față de cele reținute, instanța a constatat că pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului depășește maximul special prevăzut de legea nouă, care este de 11 luni închisoare.

Infracțiunea de viol prevăzută de dispozițiile art. 197 alin 1 și 3 din Codul penal din 1969 este reglementată de dispozițiile art. 218 alin. (1) și 3 C. pen., fiind sancționată în ambele reglementări cu pedeapsa închisorii, în Codul penal din 1969 limitele pedepsei fiind prevăzute de la 10 la 25 ani, iar în actualul Cod penal de la 5 la 12 ani.

În ceea ce privește noua lege, limita de pedeapsă prevăzută de art. 32 raportat la art 218 alin. (1) și 3 C. pen., cu aplicarea art.113 Cod penal și art 396 alin. (10) C. proc. P. nu poate depăși 2 ani.

Față de cele reținute, instanța a constatat că pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului depășește maximul special prevăzut de legea nouă, care este de 2 ani închisoare.

În ceea ce privește pedepsele de 4 și 5 luni aplicate sub legea veche pentru infracțiunile prevăzute de art. 208 și 209 alin 1 litera a și i din Codul Penal din 1969, s-a constatat că acestea nu depășesc maximul special din norma de incriminare potrivit NCP.

2. În ceea ce privește aplicarea legii mai favorabile referitoare la tratamentul juridic sancționator privitor la concursul de infracțiuni, instanța a comparat pedeapsa aplicată inculpatului cu limita maximă la care se poate ajunge potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., luându-se în calcul pedepsele reduse la maximul special prevăzut de legea nouă.

Potrivit dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., în urma contopirii pedepselor de 11 luni ani închisoare, 2 ani închisoare, 4 luni închisoare, 5 luni închisoare și 4 luni închisoare, a rezultat o pedeapsă de 2 ani și 11 luni închisoare.

Având în vedere că pedeapsa aplicată inculpatului de 3,6 ani închisoare depășește maximul special la care se poate ajunge potrivit legii noi, instanța a redus pedeapsa aplicată la 2 ani și 11 luni închisoare.

Astfel, în baza art. 23 din Legea nr. 255/2013 raportat la art. 595 C. proc. pen., instanța a admis contestația la executare, a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 61 din 09.12.2010, pronunțată de Tribunalul D., definitivă prin decizia penală nr. 2164 din 20.06.2012 a ICCJ, în privința condamnatului Ș. C. F. și a repus în individualitatea lor pedepsele componente, după cum urmează:

- pedeapsa de 2 ani închisoare, stabilită pentru săvârșirea infracțiunii de prevăzută de dispozițiile art. 198 alin 1 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 3201 alin 7 C. proc. pen. și cu aplicarea art. 99 și urm CP. - pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, în baza art. 20 raportat l aart. 197 alin 1,3 teza I din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 3201 alin 7 C. proc. P. cu aplicarea art. 99 și urm Cod penal; - 4 luni închisoare pentru infr. prev. de art. 208, 209 alin 1 litera a, Cod penal cu aplicarea art. 99 și urm.Cod penal; - 4 luni închisoare pentru infr. prev. de art. 208-209 alin 1 litera a și i Cod penal raportat la art. 209 alin 2 litera b Cod penal cu aplicarea art. 99 și urm Cod penal; 5 luni închisoare pentru infr. prev. de art. 208, 209 alin 1 litera a și i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal, art. 99 și următoarele: În baza art. 6 alin. (1) C. pen., reduce pedeapsa de 2 ani închisoare, la maximul special de 11 luni închisoare, prevăzut de art. 220 alin 1 C. pen., cu aplicarea art. 113 și urm. NCP și art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. În baza art. 6 alin. (1) C. pen., reduce pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, la maximul special de 2 ani închisoare, prevăzut de art. 32 raprtat la art. 218 alin 1 și 2 cu aplicarea 113 și urm NCP., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. Constată că pedepsele de 4 și 5 luni aplicate sub legea veche pentru infracțiunile prevăzute de art. 208 și 209 alin 1 litera a și i din Codul penal din 1969, nu depășesc maximul special din norma de incriminare potrivit Noului Cod Penal. În baza art. 38 alin. (1) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. contopește pedepsele de 11 luni închisoare, 2 ani închisoare, 4 luni închisoare, 4 luni închisoare și 5 luni închisoare, pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare fiind sporită cu 8 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare.

S-a dispus înlocuirea pedepsei închisorii de 2 ani și 8 luni închisoare cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție.

În baza art. 21 alin 4 din L 187/2012 s-a dedus din măsura educativă aplicată perioada arestului preventiv și perioada executată.

În baza art. 134 alin 2 NCP s-a dispus ca măsura educativă să fie executată într-un centru de detenție.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva acestei sentințe a formulat contestație P. de pe lângă Tribunalul D., arătând în motivele scrise că instanța de fond a calculat greșit sporul de pedeapsă stabilit și prin urmare și pedeapsa rezultantă, care trebuia să fie de 2 ani și 11 luni închisoare. Prin concluziile orale, procurorul de ședință a arătat că înțelege să modifice motivele contestației, în sensul că s-au încălcat dispozițiile art. 21 din legea de aplicare a codului penal nr. 187 din 2012. Legea nouă nu mai prevede pedepse, ci măsuri educative pentru minori, astfel că se înlocuiește pedeapsa cu internarea într-un centru de detenție; art. 21 alin.3 prevede că înlocuirea se face cu privire la pedeapsa rezultantă.

Contestația este fondată.

Analizând actele și lucrările dosarului, C. reține că, potrivit art. 21 alin. 1 din Legea nr. 187 din 2012 de punere în aplicare a noului Cod penal, pedeapsa închisorii executabilă, aplicată în baza Codului penal din 1969 pentru infracțiuni comise în timpul minorității, se înlocuiește cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă egală cu durata pedepsei închisorii, iar potrivit alin. 3, în cazul pluralității de infracțiuni, înlocuirea se face cu privire la pedeapsa rezultantă.

Problema aplicării legii penale mai favorabile se pune așadar în cauză potrivit art. 6 C.p. numai cu privire la durata pedepsei aplicate, respectiv dacă aceasta depășește maximul prevăzut de legea nouă se reduce la acest maxim.

Or, cu privire la infracțiunea de viol prevăzută de dispozițiile art. 197 alin 1 și 3 din Codul penal din 1969, în prezent reglementată de dispozițiile art. 218 alin. (1) și 3 C. pen., se constată că în Codul penal din 1969 limitele pedepsei erau prevăzute de la 10 la 25 ani, iar în actualul Cod penal de la 5 la 12 ani. Limita maximă prevăzută de legea penală nouă, mai favorabilă, de 12 ani, s-ar reduce în cauză la jumătate dându-se eficiență tentativei, precum și cu o treime ca urmare a aplicării art. 320 ind. 1 C.p.p. anterior – art. 396 alin. 10 C.p.p., rezultând un maxim de 4 ani închisoare, căci dispozițiile art. 99 din Codul penal anterior nu mai pot fi aplicabile, câtă vreme nu își mai au corespondent în noul Cod penal, care nu mai prevede pedepse pentru minori. Aceeași este situația și pentru celelalte infracțiuni pentru care a fost condamnat minorul, constatându-se că pedepsele ce i-au fost aplicate în temeiul Codului penal anterior nu depășesc maximul prevăzute de legea nouă, art. 99 din Codul penal din 1969 nemaiavând aplicabilitate pentru a determina reducerea la jumătate a limitelor prevăzute de legea nouă – astfel cum în mod greșit a procedat instanța de fond. Or, în caz contrar, combinând dispoziții din cele două legi, s-ar ajunge la o lex tertia, ceea ce nu poate fi admis.

Se va face însă aplicarea art. 21 alin. 1 și 3 din Legea nr. 187 din 2012, privind înlocuirea pedepsei rezultante executabile cu măsura educativă, astfel încât, văzând și disp. art. 595, 597 C.p.p., va fi admisă contestația și va fi desființată sentința.

Va fi admisă contestația formulată de Comisia de evaluare din cadrul P.M.T.C..

În baza art. 21 alin. 1 și 3 din Legea nr.187/2012, se va dispune înlocuirea pedepsei închisorii de 3 ani și 6 luni cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe aceeași durată.

În baza art. 21 alin. 4 din Legea nr.187/2012, se va deduce din măsura educativă durata arestării preventive de la 03.06.2010 la 9.12.2010 și perioada executată de la 25.06.2012 la zi.

Se va dispune anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.95/21.06.2010 emis de Tribunalul D..

În baza art.134 alin.2 N.C.p. măsura educativă se va executa într-un centru de detenție.

Văzând și disp. art. 275 alin. 3 C.p.p.,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite contestația declarată de P. de pe lângă Tribunalul D. împotriva sentinței penale nr. 24 din 1 februarie 2014, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ .

Desființează sentința.

Admite contestația formulată de Comisia de evaluare din cadrul P.M.T.C..

În baza art.21 alin.1 și 3 din Legea nr.187/2012, dispune înlocuirea pedepsei închisorii de 3 ani și 6 luni cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe aceeași durată.

În baza art.21 alin.4 din Legea nr.187/2012, deduce din măsura educativă durata arestării preventive de la 03.06.2010 la 9.12.2010 și perioada executată de la 25.06.2012 la zi.

Anulează mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.95/21.06.2010 emis de Tribunalul D..

În baza art.134 alin.2 N.C.p., măsura educativă se va executa într-un centru de detenție.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu urmând a fi virată din fondurile M.J. către Baroul D..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 24 Februarie 2014.

Președinte,

S. P. M.

Grefier,

M. V.

Red.jud.SPM

j.f.M.V.

IB

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Sentința nr. 38/2014. Curtea de Apel CRAIOVA