Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 189/2014. Curtea de Apel CRAIOVA

Curtea de Apel CRAIOVA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 189/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 27-02-2014 în dosarul nr. 189/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

C. DE A. C.

SECȚIA PENALĂ ȘI P. CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE A.

DECIZIA PENALĂ NR. 189

Ședința publică de la 27 Februarie 2014

PREȘEDINTE A. D. Judecător

T. M. Judecător

Grefier E. L.

Ministerul Public reprezentat de procuror D. N. T. din cadrul

Parchetului de pe lângă C. de A. C.

Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate prin încheierile de amânare a pronunțării din data de 17 februarie, respectiv 24 februarie 2014, încheieri ce fac parte integrantă din prezenta având ca obiect soluționarea apelului declarat de partea responsabilă civilmente F. pentru Protecția V. S., împotriva sentinței penale nr. 3878 din 21 noiembrie 2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .

La apel au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită, din ziua dezbaterilor.

CURTEA,

Asupra apelului de față;

Prin sentința penală nr. 3878 din 21 noiembrie 2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în baza art. 178 alin. 2 C.pen. cu aplicarea art. 3201 alin. 7 C.proc.pen., a fost condamnat inculpatul P. M., fiul lui I. și G., născut la data de 19.03.1981 în C., jud. D., cu domiciliul în ., jud. D., CNP_. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul 71 C.pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 81 C.pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare de 4 ani, compus din pedeapsa aplicată prin prezenta sentință penală la care se adaugă termenul de 2 ani prev. de art. 82 C.pen.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen.

În baza art. 71 alin. 5 C.pen., a fost suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 14 C.proc.pen. rap. la art. 346 alin. 1 C.proc.pen., a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. de Urgență B. A. București și obligat F. de Protecție V. S. la plata sumei de 1562,00 lei despăgubiri civile către această partea civilă reprezentând cheltuieli de spitalizare cu dobânzile legale aferente de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe penale și până la achitarea integrală a debitului.

S-a luat act că numitele P. A.,P. A. și P. M., în calitate de moștenitori ai victimei P. D., nu s-au constituit părți civile.

În baza art. 191 alin. 1 C. pr. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 7 din Legea 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii în SNDGJ.

P. a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul cu numărul_/P/2010 din 08.03.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., inculpatul popa M. a fost trimis în judecată în sta re de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 2 C.p.

În fapt s-a reținut că, la data de 14.09.2010, în jurul orelor 21,15,Poliția municipiului C., Biroul Rutier a fost sesizată cu producerea unui accident de circulație soldat cu victime.

În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că, în seara acelei zile, în jurul orelor 21,00, în timp ce conducea autoturismul marca Dacia cu numărul de înmatriculare_, inculpatul P. M. a accidentat-o pe victima P. D. care se deplasa pe partea dreaptă a carosabilului, împingând cu mâinile un căruț.

În urma impactului autoturismului cu victima, aceasta din urmă a fost proiectată la aproximativ 1,5 m de marginea din partea dreaptă a părții carosabile. Victima a fost transportată cu ambulanța la S. C. Județean de Urgență C., fiind apoi transferată la S. C. de Urgență B. A. București,unde în data de 23.09.2010,a intervenit decesul acesteia.

Raportul de constatare medico-legală de autopsie, cu numărul A_, întocmit de către Institutul Național de Medicină Legală " M. Minovici " București a concluzionat că moartea victimei P. D., în vârstă de 75 ani, a fost violentă, ea datorându-se insuficienței cardio-respiratorii acute cu consecința unui traumatism vertebro-medular cu fractură cominutivă corp vertebral T5 și dilacerare medulară spinală toracală T4-T5, complicat în evoluție cu bronhopneumonie; leziunile constatate cu ocazia necropsiei au fost produse în condițiile accidentului rutier și au o legătură de cauzalitate indirectă cu decesul.

În cauză a fost dispusă și efectuată o expertiză tehnică auto, expertiză ce a avut ca obiective stabilirea dinamicii producerii evenimentului rutier, stabilirea normelor de circulație încălcate.

Raportul de expertiză tehnică auto întocmit în cauză a concluzionat că accidentul s-a datorat încălcării normelor de circulație rutieră de către ambii participanți la trafic, astfel inculpatul a încălcat prevederile legale privind viteza de deplasare a unui autoturism în localitate, iar victima a încălcat normele legale ce vizau condițiile și partea pe care se efectuează deplasarea unui pieton pe drumul public, victima fiind asimilată unui pieton, astfel aceasta trebuia să se deplaseze pe acostamentul drumului, pe partea stângă a sensului său de mers,iar îmbrăcămintea acesteia trebuia să fie prevăzută cu echipamente fluorescent reflectorizante.

Starea de fapt reținută în rechizitoriu s-a probat cu: proces-verbal de cercetare la fața locului și schița accidentului, planșe foto, rezultatul testării etilotest, raportul de expertiză medico-legală de necropsie, raportul de expertiză tehnică auto, declarații martori, declarații parte civilă, declarații inculpat.

La termenul de judecată din data de 10.10.2013, instanța a adus la cunoștința inculpatului P. M. că, până la începerea cercetării judecătorești, poate declara personal sau prin înscris autentic, că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare al instanței, că solicită ca judecata să se facă numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește și că nu solicită administrarea de probe cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere, situație în care poate beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege,în cazul pedepselor cu închisoarea și cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei amnezii.

Inculpatul, personal, a arătat că luat cunoștință de dreptul prezentat și a consimțit să dea o declarație de recunoaștere a vinovăției, susținând că recunoaște săvârșirea faptei așa cum a fost reținută în rechizitoriul parchetului și regretă săvârșirea acesteia.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

În seara zilei de 14.09.2010, în jurul orelor 21,15,Poliția municipiului C., Biroul Rutier a fost sesizată cu producerea unui accident de circulație soldat cu victime.

În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că,în seara acelei zile,în jurul orelor 21,00,în timp ce conducea autoturismul marca Dacia cu numărul de înmatriculare_, inculpatul P. M. a accidentat-o pe victima P. D. care se deplasa pe partea dreaptă a carosabilului, împingând cu mâinile un căruț.

Starea de fapt reținută s-a probat atât cu recunoașterea inculpatului dar și cu celelalte probe administrate în cauză și anume:: proces-verbal de cercetare la fața locului și schița accidentului, planșe foto, rezultatul testării etilotest, raportul de expertiză medico-legală de necropsie, raportul de expertiză tehnică auto, declarații martori, declarații parte civilă P. A..

În drept,fapta inculpatului P. M.,care în seara zilei de 14.09.2010, în jurul orelor 21,15,în timp ce conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare_ ,nerespectând dispozițiile legale și măsurile de prevedere pentru conducerea autovehiculului, a produs un accident de circulație care a avut ca urmare decesul victimei P. D., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 2 C.p.

Constatând că vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedită,instanța a condamnat inculpat, la o pedeapsă cu închisoarea.

La stabilirea cuantumului pedepsei i aplicată inculpatului au fost avute vea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, prev. de art. 72 C.p., limitele de pedeapsă prevăzute de Codul penal pentru săvârșirea infracțiunii,gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, aspectele ce țin de persoana inculpatului, precum și atitudinea procesuală a inculpatului .

De asemenea au fost avute în vedere dispozițiile art. 320 ind. 1 alin. 7 C.p.p., care prevăd diminuarea cu o treime a pedepselor prev. de Codul penal pentru infracțiunea săvârșită.

Apreciind că producerea accidentului de circulație soldat cu moartea victimei este rezultatul culpei comune a inculpatului P. M.,care a încălcat prevederile legale privind viteza de deplasare a unui autoturism în localitate, dar și a victimei P. D., care a încălcat normele legale ce vizau condițiile și partea pe care se efectuează deplasarea unui pieton pe drumul public, victima fiind asimilată unui pieton, astfel aceasta trebuia să se deplaseze pe acostamentul drumului, pe partea stângă a sensului său de mers,iar îmbrăcămintea acesteia trebuia să fie prevăzută cu echipamente fluorescent reflectorizante, culpa fiind în proporții egale, instanța l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pedeapsă ce este în măsură a satisface cerințele art. 52 C.p., referitoare la scopurile pedepsei.

În temeiul art. 71 C.p.,instanța a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b C.p. pe durata executării pedepsei, considerând că acesta este nedemn pentru exercitarea acestor drepturi.

Ca modalitate de executare a pedepsei, instanța a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 81 C.p., în sensul că scopul pedepsei poate fi atins și prin suspendarea condiționată a executării acesteia, dată fiind limita de pedeapsă aplicată inculpatului ( sub 3 ani),lipsa antecedentelor penale ale acestuia precum și aspectele ce țin de persoana inculpatului.

În temeiul art. 71 alin. 5 C.p.,instanța a suspendat executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și lit. b C.pen., pe durata termenului de încercare de 4 ani, termen stabilit potrivit art. 82 C.p.

În temeiul art. 359 C.p.p. s-a atras atenția inculpatului asupra nerespectării dispozițiilor art. 83 C.p.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei instanța a constatat că numita P. A., soția victimei P. D. nu s-a constituit parte civilă, aceeași atitudine manifestând-o și numitele P. A. și P. M., fiicele victimei.

Având în vedere principiul disponibilității acțiunii civile, instanța a luata act de faptul că moștenitorii victimei, P. A., P. A. și P. M. - nu s-au constituit părți civile.

Prin adresa cu numărul_/08.10.2013, S. C. de Urgență B. A. București a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 3124 lei,reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de spitalizarea victimei în perioada 15.09._10, atașând adresei și decontul de cheltuieli aferent.

Având în vedere faptul că,la producerea evenimentului rutier soldat cu decesul victimei culpa a fost comună,în proporții egale(50%-50%),a inculpatului și a victimei, s-a admis în parte acțiunea civilă(1/2) formulată de partea civilă S. C. de Urgență B. A. București și să oblige F. de Protecție V. S. la plata sumei de 1562,00 lei cu titlu despăgubiri civile către această partea civilă.

Obligația plății despăgubirilor incumbă Fondului de Protecție V. S., potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 1 din Ordinul 1/2008 al Președintelui CSA ,potrivit cărora " fondul acordă despăgubiri persoanelor păgubite prin accidente de vehicule dacă vehiculul care a provocat accidentul a rămas neidentificat ori nu era asigurat pentru răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, cu toate că legea prevedea obligativitatea asigurării",ceastă ultimă situație fiind aplicabilă în cauză,deoarece autoturismul condus de către inculpat în momentul accidentului nu avea asigurare pentru răspundere civilă obligatorie.

În baza art. 7 din Legea 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii în SNDGJ.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel partea responsabilă civilmente F. pentru protecția victimelor străzii.

În motivarea apelului, apelanta a solicitat desființarea sentinței penale sub aspectul laturii civile în sensul înlăturării obligării sale de la plata despăgubirilor către unitățile spitalicești și obligarea fondului in solidum cu inculpatul P. M. la plata despăgubirilor civile stabilite în sarcina fondului, în calitatea sa de garant al persoanei responsabile de producerea accidentului.

S-a arătat în esență că tratamentul administrat părții vătămate pe perioada spitalizării este suportat de sistemul asigurărilor sociale de sănătate, pe baza contribuției sociale obligatorii încasate care intră sub incidența prevederilor art. 5 alin.4 din normele puse în aplicare prin ordinul nr. 1/2008 al Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

S-a arătat în ceea ce privește al doilea motiv de apel că Decizia nr. 3 din 15 iunie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu exclude solidaritatea răspunderii civile delictuale cu inculpatul, invocându-se totodată dispozițiile art. 3 alin. 4 al Ordinului nr. 1/2008.

În dispozițiile art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în vigoare la data săvârșirii faptelor, se precizează că „persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale (C.A.S.) reprezentând cheltuieli efective ocazionate de asistența medicală acordată persoanei vătămate.

Or, cum în cauză față de inculpatul neasigurat P. M. a fost angajată răspunderea penală, fiind stabilită vinovăția acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, iar cheltuielile ocazionate de asistența medicală a victimei P. D. la S. C. de urgență B. A. București, nu vor fi suportate de sistemul asigurărilor sociale de sănătate, obligația de reparare a acestui prejudiciu conform art. 313 alin.1 din Legea nr. 95/2006 revenind inculpatului.

Cum accidentul a fost provocat de un vehicul ce nu este asigurat de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, drepturile persoanelor păgubite – inclusiv unitățile spitalicești medicale furnizoare de servicii medicale – pot fi valorificate prin exercitarea acțiunii civile alăturate acțiunii penale în cadrul procesului penal, acțiunea civilă având ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului și a părții responsabile civilmente.

În raport de dispozițiile Legii nr. 32/2000 și a normelor adoptate în temeiul acestei legi, F. de Protecție a V. S. este persoana chemată să răspundă, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta inculpatului, autorul accidentului, în ipoteza în care vehiculul nu este asigurat de răspundere civilă pentru prejudiciile produse prin accidente de vehicule și prejudiciul nu a fost acoperit.

Normele privind F. de Protecție a V. S., în art. 11 alin.1 și 2, prevăd că drepturile persoanelor prejudiciate se exercită împotriva Fondului și că aceste persoane vor fi despăgubite de Fond în baza hotărârii judecătorești, iar în baza art. 13 prevăd că, după plata despăgubirilor, F. se subrogă în drepturile persoanelor prejudiciate, persoana responsabilă pentru repararea prejudiciului având obligația să ramburseze Fondului despăgubirile plătite.

Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în considerentele Deciziei nr. 3/2010 că aceste norme conduc la concluzia că F. va putea fi obligat, singur, la plata despăgubirilor iar după plata acestora se va subroga în drepturile persoanelor prejudiciate, îndreptându-se împotriva inculpatului, autor al accidentului pentru recuperarea despăgubirilor achitate.

Potrivit dispozițiilor Deciziei în interesul legii nr. 3/2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, obligatorie pentru instanțe, F. de Protecție a V. S. are în procesul penal calitatea de parte responsabilă civilmente și poate fi obligat singur, iar nu în solidar cu inculpatul, la plata despăgubirilor civile către persoanele păgubite prin accidente de vehicule neasigurate.

P. aceste considerente, în temeiul art. 421 alin.1 lit. b Cod procedură penală, se va respinge apelul declarat de partea responsabilă civilmente F. pentru protecția victimelor străzii, menținându-se hotărârea atacată ca fiind legală și temeinică.

Văzând și disp. art. 275 (2) cod pr.penală;

P. ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de partea responsabilă civilmente F. pentru protecția victimelor străzii, împotriva sentinței penale nr. 3878 din 21 noiembrie 2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, ca nefondat.

Obligă apelantul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 270 lei, din care onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 200 lei, va fi avansat din fondurile M.J.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 27 Februarie 2014.

A. D. T. M.

Grefier,

E. L.

Red.jud. TM

j.f.F.M.G.

← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 198/2014. Curtea de Apel...		Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 215/2014. Curtea... →

Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 189/2014. Curtea de Apel CRAIOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 189/2014. Curtea de Apel CRAIOVA