Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 626/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 626/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 07-05-2014 în dosarul nr. 626/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIE PENALĂ Nr. 626/2014
Ședința publică de la 07 Mai 2014
PREȘEDINTE - Ș. B. - Judecător
Judecător D. F.
Grefier M. V.
Ministerul Public reprezentat de procuror C. C., din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. C.
..................
Pe rol, soluționarea apelurilor declarate de P. DE PE L. J. M. și inculpații B. S. și D. I. (ambii deținuți în Penitenciarul de Maximă Securitate C.) împotriva sentinței penale nr. 24 de la data de 23 ianuarie 2014, pronunțată de J. M. în dosarul cu nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns apelanții - inculpați B. S. și D. I. asistați de avocat ales B. G., lipsind intimatul - parte civilă L. S..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, învederându-se că la data de 16.04.2014 și respectiv la 05.05.2014, prin Serviciul Registratură al instanței, apărătorul inculpaților a depus la dosar motive de apel, după care, instanța de control judiciar a audiat apelanții inculpați, în condițiile prevăzute de lege, declarațiile acestora fiind consemnate și depuse la dosar.
Apărătorul inculpaților B. S. și D. I. depune la dosar concluzii, iar inculpații depun „memorii”.
Nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public susține oral apelul, astfel cum a fost formulat în scris și solicită admiterea acestuia, desființarea hotărârii instanței de fond și schimbarea încadrării juridice din inf. prev de art. 211 alin. 1 Cod Penal anterior, în inf. prev de art. 233 rap la art. 234 alin. 1 lit. d Cod Penal în vigoare cu aplic. art. 5 Cod Penal, deoarece noua încadrare, în raport de limitele de pedeapsă, este mai favorabilă.
Se mai critică soluția instanței de fond și pentru faptul că nu s-a confiscat telefonul NOKIA aparținând părții vătămate și pentru că nu s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, conform art. 7 din Lg. 78/208.
Avocat B. G., pentru apelanții – inculpați, pune concluzii de admitere a apelului declarat de Ministerul Public și, de asemenea, de admitere a apelurilor formulate de inculpați, în principal în sensul schimbării încadrării juridice și reindividualizării pedepselor aplicate de instanța de fond, cu suspendarea executării acestor pedepse.
În subsidiar, a solicitat, în baza art. 100 lit. c Cod Procedură Penală, liberarea condiționată potrivit dispozițiilor art. 101 – 102 Cod Penal.
Se învederează că, în cauză, nu s-a ținut seama de circumstanțele reale ale comiterii faptelor și că inculpații au avut un comportament bun în familie și societate, nu au antecedente penale, au fost cooperanți și au achitat integral prejudiciul cauzat prin faptele săvârșite.
În consecință, s-a solicitat aplicarea unei pedepse adecvate pentru fiecare inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public, cu privire la apelurile formulate de inculpați, solicită admiterea acestora, schimbarea încadrării juridice potrivit celor arătate în motivele proprii de apel, menționând că dispozițiile noului Cod Penal sunt mai favorabile inculpaților; de asemenea, cu privire la celelalte motive de apel invocate de apărătorul inculpaților, apreciază că sunt nefondate, deoarece liberarea condiționată a celor condamnați la pedeapsa închisorii este o instituție care se aplică în faza de executare a hotărârilor judecătorești, iar art. 81 Cod Penal mu se impune în raport de natura infracțiunii săvârșite și de circumstanțele agravante ale faptei.
Pedeapsa aplicată de instanța de fond este just individualizată, fiind în limite legale.
În completare, avocat B. G. pentru apelanții – inculpați solicită să se rețină în favoarea inculpaților ca și circumstanță atenuantă beția voluntară a acestora.
În replică, reprezentantul Ministerului Public arată că beția voluntară este o cauză de agravare a pedepsei și nu de atenuare a răspunderii penale.
Apelanții - inculpați B. S. și D. I., având pe rând ultimul cuvânt, declară că își însușesc concluziile formulate de apărătorul lor.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA:
Asupra apelurilor de față;
Prin sentința penală nr. 24 de la data de 23 ianuarie 2014 pronunțată de J. M. în dosarul cu nr._, s-a admis cererea inculpaților de a fi judecați potrivit procedurii speciale prevăzută de art. 320 ind. 1 C.p.p., iar în baza art. 211 alin. 2 lit. b și alin.2 ind. 1 lit. a C.pen., a fost condamnat inculpatul B. S. (fiul lui N. și Aristița, născut la 25.07.1995 în mun. M., jud.Gorj, CNP_, domiciliat în com. Padeș, ., de cetățenie română, studii 10 clase, fără ocupație, necăsătorit, stagiul miliar nesatisfăcut, fără antecedente penale) și inculpatul D. I. (fiul lui G. și M., născut la 26.09.1990 în oraș Baia de A., jud. M., domiciliat în com. Padeș, ., CNP_, de cetățenie română, studii 10 clase, fără ocupație, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale) la câte 5 ani de închisoare, fiecare.
S-au interzis inculpaților drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a II - a și lit. b C.pen. pe durata și în condițiile art. 71 C.pen.; s-a constatat că prejudiciul a fost recuperat de partea vătămată L. S., care nu s-a mai constituit parte civilă și s-a dispus restituirea către inculpatul B. S. a trei perechi de chilot bărbătesc, iar inculpatului D. I. portmoneul marca ,,L. Kaen", indisponibilizate cu ocazia cercetărilor penale.
În baza art.88 C.pen., s-a dedus din durata pedepselor aplicate, durata reținerii și arestului preventiv a inculpaților pentru perioada 06.12._14, iar în baza art. 350 alin. 1 C.pen., s-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților .
În baza art. 191 din C.p.p., a fost obligat fiecare inculpat la câte 1000 lei cheltuieli judiciare statului, din care, câte 300 lei de fiecare onorariu avocat din oficiu suportat în avans, din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă judecătoria M. nr. 2055/P/2013, s-a dispus trimiterea în judecată - în stare de arest preventiv - a inculpaților D. I. și B. S., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.211 alin.2 lit.b și alin.2 ind.1 lit.a C.P., constând în aceea că la 06.12.2013, lucrătorii din cadrul Postului de Poliție Padeș au fost sesizați de către partea vătămată L. S., în vârstă de 81 ani, cu privire la faptul că în noaptea de 05/06.12.2013, în jurul orei 23:30, în timp ce se afla în fața conacului pe care îl deține în punctul numit „Cornet P.” de pe raza comunei Padeș, ., persoane necunoscute l-au culcat la pământ, l-au imobilizat și i-au sustras suma de 1.600 lei, pe o avea în buzunarul de la piept al unei haine pe care o purta, după care aceste persoane au fugit, lăsându-l căzut la pământ.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a constatat în fapt că în seara de 05/06.12.2013, inculpații D. I. și B. S., de comun acord, s-au înțeles să se deplaseze în punctul numit „Cornet P.”, la conacul părții vătămate L. S., pentru a sustrage de la acesta sume de bani, întrucât inculpații cunoșteau împrejurarea că partea vătămată deține sume de bani, atât asupra sa, cât și în conacul unde locuia, întrucât inculpatul B. S. îl ajutase anterior la diferite treburi gospodărești. Cei doi inculpați s-au deplasat la conacul părții vătămate, inculpatul B. S. a pătruns în sala conacului pe geam, dar nu a putut pătrunde în interiorul conacului, întrucât ușa era încuiată.
Pentru a determina partea vătămată să iasă din conac, inculpații au început să strige la aceasta, după care inculpatul B. S. a aruncat cu pietre înspre conac, distrugând mai multe geamuri.
Într-un final, partea vătămată a ieșit în exteriorul conacului, iar cei doi inculpați, prin diverse mijloace, au încercat să-l îndepărteze de conac pentru a pătrunde în interiorul acestuia și a căuta sume de bani, cunoscând faptul că partea vătămată ține sume de bani și în buzunarul de la piept al hainei sale. astfel, inculpatul B. S. s-a apropiat de partea vătămată, l-a lovit, l-a pus la pământ, l-a imobilizat, ducându-i mâinile la spate, după care i-a spus inculpatului D. I. să-i sustragă banii părții vătămate.
Inculpatul D. I. și-a tras mâneca de la geacă peste mână, a încercat să desfacă buzunarul de la piept al părții vătămate, dar nu a reușit, motiv pentru care inculpatul B. S. a imobilizat mâna stângă a părții vătămate între picioarele sale, după care a desfăcut buzunarul părții vătămate și a sustras suma de bani pe care partea vătămată o avea în buzunar, respectiv 1.800 lei. După ce au sustras banii, ce doi inculpați s-au deplasat la un local public de pe raza satului Apa N., ., unde au consumat băuturi alcoolice până dimineață, achitând consumația din suma de bani sustrasă de la partea vătămată, iar cu ocazia controlului corporal efectuat asupra celor doi inculpați, asupra inculpatului D. I. a fost găsită suma de 63 lei, o bancnotă de 50 euro și un portmoneu marca „Louis Kaen”, iar asupra inculpatului B. S. a fost găsită suma de 43 lei, precum și un telefon marca Nokia Lumia 520 și trei perechi de chilot bărbătesc.
În drept, prima instanță a constatat că fapta inculpaților D. I. și B. S., astfel cum a fost descrisă anterior, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 211 alin. 2 lit. b și alin.2 ind.1 lit. a C.P. și a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fața locului, proces verbal de conducere în teren, proces verbal de efectuarea controlului corporal, declarații martori L. H., C. V. și S. G., planșe fotografice, coroborate cu declarațiile părții vătămate și ale inculpaților.
Instanța de fond a admis cererea inculpaților de a fi judecați potrivit procedurii speciale prev. de art. 320 ind.1 C.p.p., întrucât aceștia au recunoscut și regretat fapta săvârșită, și-au însușit rechizitoriul fără a mai solicita probe în apărare, ulterior dispunând condamnarea fiecăruia dintre inculpații B. S. și D. I. la pedepse de câte 5 ani închisoare, cu interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II - a și lit. b C.pen., pe durata și în condițiile art. 71 C.pen.
Totodată, instanța de fond a constatat că prejudiciul cauzat de fapta ilicită a inculpaților, a fost recuperat de partea vătămată L. S., care nu s-a mai constituit parte civilă în procesul penal.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel atât P. DE PE L. J. M. cât și inculpații B. S. și D. I..
În motivele de apel susținute în scris și oral – prin reprezentant -, Ministerului Public a solicitat desființarea hotărârii instanței de fond și schimbarea încadrării juridice din inf. prev de art. 211 alin. 1 Cod Penal anterior, în inf. prev de art. 233 rap la art. 234 alin. 1 lit. d Cod Penal în vigoare cu aplic. art. 5 Cod Penal, deoarece noua încadrare, în raport de limitele de pedeapsă, este mai favorabilă.
S-a mai criticat soluția instanței de fond și pentru faptul că nu s-a confiscat telefonul NOKIA aparținând părții vătămate și pentru că nu s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, conform art. 7 din Lg. 78/208.
Inculpații B. S. și D. I., au solicitat desființarea sentinței instanței de fond și, în principal, schimbarea încadrării juridice conform dispozițiilor noului Cod Penal și reindividualizarea pedepselor aplicate de prima instanță, precum și suspendarea executării acestor pedepse.
În subsidiar, inculpații au solicitat, în baza art. 100 lit. c Cod Procedură Penală, liberarea lor condiționată potrivit dispozițiilor art. 101 – 102 Cod Penal.
S-a învederat că, în cauză, nu s-a ținut seama de circumstanțele reale ale comiterii faptelor și de împrejurarea că au avut un comportament bun în familie și societate, nu au antecedente penale, au fost cooperanți și au achitat integral prejudiciul cauzat prin fapta săvârșită.
În consecință, au solicitat aplicarea unei pedepse adecvate, pentru fiecare inculpat în parte.
Apelurile sunt fondate și urmează a fi admise, cu următoarea motivare:
C. constată că de la judecata în fond până la pronunțarea prezentei decizii s-au succedat dispoziții penale ce privesc fapta inculpaților, ca urmare a intrării în vigoare – la data de 01 februarie 2014 – a noului Cod Penal (Legea nr. 286/209) și a legii de punere în aplicare a acestui cod (Lg. 187/2012).
Comparând limitele de pedeapsă ale inf. prev de art. 211 alin. 2 lit. b și alin. 21 lit. a Cod Penal 1968 cu minimul special și maximul special al inf. prev de art. 233 rap la art. 234 alin. 1 lit. d Cod Penal în vigoare, C. constată că limitele prevăzute de legea nouă se situează între 3 și 10 ani închisoare, fiind mai mici decât limitele pedepsei prevăzute de Codul Penal din 1968 (7 la 20 ani închisoare).
În consecință, față de ambii inculpați se va dispune schimbarea încadrării juridice și reindividualizarea pedepselor, potrivit art. 74 Cod Penal, circumstanța atenuantă prev de art. 75 alin. 1 lit. d Cod Penal vizând acoperirea integrală a prejudiciului neputându-se aplica acestora, deoarece art. 75 alin. 1 lit. d Cod Penal teza a II-a., exclude această circumstanță de la aplicare în cazul infracțiunii de tâlhărie, ținându-se seama de gradul de pericol social, gravitatea ridicată a infracțiunii comise, dar și de periculozitatea scăzută a infractorilor, ce rezultă din conduita lor bună după săvârșirea infracțiunii, în timpul procesului, dar și de datele pozitive ce rezultă din caracterizările existente la dosar și din lipsa antecedentelor penale.
La individualizarea pedepsei principale se vor avea în vedere și prevederile speciale care impun reducerea limitelor pedepsei închisorii cu o treime, ca urmare a recunoașterii învinuirii și judecării cauzei potrivit art. 374 alin. 4 Cod Procedură Penală și 375 alin. 1 și 2 Cod Procedură Penală.
Este fondată critica Ministerului Public privind omisiunea instanței de a se pronunța cu privire la situația juridică a telefonului mobil marca NOKIA LUMIA – critică favorabilă inc. B. S. -, deoarece prima instanță a constatat că prejudiciul produs de inculpat părții civile s-a reparat atât prin restituirea bunului sustras (sume de bani) cât și prin echivalent (bunuri cumpărate de inculpat ca urmare a însușirii de bani de la partea vătămată – și indisponibilizate -), așa încât trebuiau să fie restituite acestora.
De a restituit o parte din bunurile indisponibilizate inculpatului B. S., instanța de fond a omis să restituie acestuia și telefonul mobil arătat, pronunțând astfel o sentință nelegală în raport de dispozițiile art. 112, art. 1121 Cod Penal.
Este fondată și critica privind omisiunea de a dispune prelevarea de la inculpați a unor probe biologice de sânge, deși dispozițiile art. 7 din Legea 76/2008 erau obligatorii în condițiile în care infracțiunile comise de inculpați se află printre infracțiunile pentru care prelevarea este expres prevăzută a fi efectuată.
Critica inculpaților privind suspendarea pedepselor aplicate, nu este fondată deoarece, chiar dacă pedeapsa principală ce s-ar putea aplica ar îndeplini condiția prev de art. 81 alin. 1 lit. a Cod Penal 1968, totuși, față de cele arătate, C. nu apreciază că scopul pedepsei poate fi realizat prin suspendarea ei condiționată.
De asemenea, în cauză nu se poate dispune liberarea condiționată a inculpatului fiindcă dispozițiile art. 100 Cod Penal vizează persoanele condamnate definitiv aflate deja în executarea unei pedepse privative (pedeapsa închisorii), ceea ce nu este în cazul celor doi inculpați, care nu au fost încă condamnați definitiv.
În consecință, în baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a Cod Procedură Penală, se vor admite apelurile, se va casa sentința și, rejudecând, se va proceda conform celor motivate.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 3 Cod Procedură Penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile declarate de P. DE PE L. J. M. și inculpații B. S. și D. I. (ambii deținuți în Penitenciarul de Maximă Securitate C.) împotriva sentinței penale nr. 24 de la data de 23 ianuarie 2014, pronunțată de J. M. în dosarul cu nr._ .
Desființează în parte sentința.
În baza art. 386 C.p.p.
Schimbă încadrarea juridică a faptei, din infracțiunea prev. de art. 211 alin. 2 lit. b și alin. 21 lit. a vechiul cod penal, în infracțiunea prev. de art. 233 Cp rap. la art. 234 alin. 1 lit. d Cp cu aplic. art. 5 Cp.
În baza art. 233 Cp rap. la art. 234 alin. 1 lit. d Cp cu aplic. art. 5 Cp și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală;
Condamnă pe inculpatul B. S. la pedeapsa principală de 4 ani închisoare, la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p. pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale și la pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p., pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 233 Cp rap. la art. 234 alin. 1 lit. d Cp cu aplic. art. 5 Cp și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală;
Condamnă pe inculpatul D. I. la pedeapsa principală de 4 ani închisoare, la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p. pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale și la pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p., pe durata executării pedepsei principale.
Dispune prelevarea de la inculpați a probelor biologice, în condițiile art. 7 din Legea 76/2008.
Dispune restituirea către inculpatul B. S. a trei perechi de chilot bărbătesc și a telefonului mobil marca „Nokia Lumia 520” culoare neagră, cu încărcător aceeași culoare, cu ambalaj de carton și factura fiscală nr._/06.12.2013, indisponibilizate cu ocazia cercetărilor penale.
Menține restul dispozițiilor sentinței penale atacate.
Deduce în continuare arestul preventiv al inculpaților de la 23.01.2014, la zi.
Cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului, din care suma de 600 lei, reprezintă onorariu avocat oficiu (avocat G. S. – 300 lei, delegația nr. 2205/2014 și avocat S. R. – 300 lei, delegația nr. 2204/2014).
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Mai 2014.
Președinte, Judecător,
Ș. B. D. F.
Grefier,
M. V.
Red. jud. D. F.
Jud. fond: C-tin. I.
Dact. 2 ex./A.T. -. 03.07.2014
| ← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 570/2014. Curtea de Apel... | Distrugerea. Art. 217 C.p.. Decizia nr. 564/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
