Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 38/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 38/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 27-01-2015 în dosarul nr. 38/2015
Dosar nr._ -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI P. CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 38
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE T. C. B.
Grefier Ș. C. D.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror I. S.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
¤¤¤¤
Pe rol judecarea contestației formulată de inculpatul V. R. C. împotriva încheierii de ședință din data de 21.01.2015 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ 14, prin care s-a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv față de inculpat.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul inculpat V. R. C., asistat de avocat Ț. I. F. în substituire pentru avocat C. R. L., apărător desemnat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța permite avocatului desemnat din oficiu să ia legătura cu inculpatul V. R. C., aflat în stare de arest preventiv.
Nemaifiind alte cereri formulat și excepții de invocat instanța constată cauza în stare de judecare și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat Ț. I. F., având cuvântul pentru contestatorul inculpat V. R. C., solicită admiterea contestației, casarea încheierii instanței de fond și revocarea măsurii arestului preventiv și în consecință să se dispună punere în libertate a inculpatului.
Într-o teză subsidiară solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă de libertate.
P. a dispune astfel solicită instanței să fie avut în vedere că inculpatul a recunoscut și regretat săvârșirea faptelor, având o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal. Punerea în libertate a inculpatului nu va împieta buna desfășurare a procesului penal și nu va încerca să săvârșească noi infracțiuni.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației ca nefondată cu obligarea la cheltuieli judiciare statului. Astfel apreciază criticile formulate de inculpat ca fiind nefondate întrucat nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, cât și având în vedere gravitatea faptelor săvârșite.
Contestatorul inculpat V. R. C., având cuvântul, lasă la aprecierea instanței cu privire la contestația formulată.
CURTEA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 21.01.2015 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ 14, în baza art. 362 alin.2 C.pr.pen rap la art.208 alin. 4 C.pr.pen, s-a menținut starea de arest a inculpatului V. R. C., fiul lui C. și M., născut la 24.09.1986 în mun. Drobeta T.-S., jud. M., cu domiciliul în ., ., jud.D., CNP_, în prezent aflat în Penitenciarul C..
P. a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că la data de 08 octombrie 2014 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului D. la nr._ 14 rechizitoriul cu nr. 496/P/2014 din data de 07.10.2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul D..
Astfel, prin rechizitoriul cu nr. 496/P/2014 din data de 07.10.2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul D. s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului V. R. C., pentru comiterea infracțiunii de omor, prevăzută de art. 188 Cod penal.
În fapt, în actul de trimitere în judecată au fost reținute următoarele:
La data de 21.09.2014, ora 23,42, organele de cercetare penală din cadrul Postului de Poliție Grecești au fost sesizați prin SNUAU 112 de către numitul V. R. C. din comuna Grecești, .-a agresat pe numitul G. C. și solicită intervenția unei ambulanțe și a poliției.
Echipajul de poliție sosit la fața locului a găsit victima C. G. întinsă pe carosabil, în dreptul locuinței numitului V. R. C., cu leziuni evidente de agresiune la nivelul craniului.
Echipajul ambulanței sosit la fața locului a constatat decesul victimei.
În urma cercetărilor efectuate s-au stabilit următoarele:
Victima C. G., zis G., este consătean și rudă mai îndepărtată cu inculpatul V. R. C.. Între inculpat și victimă relațiile au fost bune, cei doi obișnuind să se viziteze și să consume alcool împreună.
În seara zilei de 21.09.2014, inculpatul a fost la un bar din satul B. și, în jurul orei 23,30, în timp ce se întorcea acasă, a auzit că este strigat de o persoană, care venea în urma sa.
S-a oprit și a observat că în spatele său venea victima C. G. și l-a așteptat pe acesta.
Conform declarației inculpatului, victima se afla și ea sub influența alcoolului și pe fondul consumului de alcool, aceasta l-a întrebat pe inculpat dacă mama sa este acasă și a început să adreseze cuvinte triviale la adresa acesteia. Auzind de la inculpat că aceasta este la stână împreună cu soțul său, victima i-a solicitat inculpatului să meargă la locuința sa.
Inculpatul a acceptat propunerea, victima mergând la locuința sa.
Când a ajuns la locuința inculpatului, victima C. G. i-a solicitat acestuia să-i dea ceva de mâncare. Inculpatul a oferit victimei de mâncare și a consumat împreună cu aceasta la o masă situată în holul casei, fiecare, circa 100 ml vișinată.
La un moment dat, pe fondul stării de ebrietate, între cei doi a izbucnit un conflict spontan, generat conform afirmațiilor inculpatului V. R. de faptul că victima a început din nou să folosească expresii triviale la adresa mamei sale. De asemenea, V. R. C. a afirmat că victima l-a lovit cu palma peste față și s-a ridicat în picioare.
Inculpatul la rândul său l-a lovit pe C. G. cu capul în față și cu pumnii și genunchiul în zona toracică. Urmare loviturilor aplicate, victima a căzut în fața ușii camerei situate în partea stângă față de ușa de la intrare în hol.
Imediat după aceasta, victima s-a ridicat în picioare și a continuat să-i adreseze inculpatului injurii, spunându-i că este infractor.
Fiind deranjat de afirmațiile lui C. G., V. R. C. a ieșit în curtea casei, de unde a luat o coadă de unealtă agricolă, cu lungimea de circa 100 cm și grosimea de 3-5 cm și a revenit în holul casei.
Deși victima nu a mai ripostat în nici un fel la actele de agresiune exercitate asupra sa, inculpatul a început să o lovească, în mod repetat, cu coada de unealtă în zona craniană, până l-a doborât. În cădere, victima s-a lovit cu capul de masa din hol.
Loviturile aplicate, de foarte mare intensitate, au determinat ruperea cozii de unealtă într-un număr de șase fragmente, cel mai mare dintre ele cu o lungime de 40 cm. După ce coada de unealtă s-a rupt, inculpatul a luat un număr de patru fragmente care purtau urme de sânge și le-a aruncat în curte, în florile din fața casei. Fragmentul mai mare, în lungime de 40 cm și un fragment mai mic cu lungimea de 18 cm, care nu aveau pe ele urme de sânge, au rămas în holul locuinței.
Toate fragmentele provenind din coada de unealtă au fost găsite cu ocazia cercetării la fața locului și procedându-se la reconstituire s-a constatat că provin de la același ciomag.
Văzând că victima nu mai reacționează, inculpatul a luat-o pe brațe și a scos-o din curte în stradă, până în dreptul porților de acces, unde a lăsat-o pe sol.
După ce a lăsat victima jos pe sol, inc. V. R. C. a apucat-o de picioare și a târât-o pe o distanță de circa 10 metri, până în mijlocul asfaltului, unde a abandonat-o.
Pe timpul cât a târât victima pe sol și asfalt aceasta a fost involuntar dezbrăcată de pantalonii de trening pe care-i avea îmbrăcați și chiloți, astfel cum a fost găsită cu ocazia cercetării la fața locului.
Observând că victima nu mai reacționează și realizând că aceasta este în stare gravă, inculpatul a apelat numărul de urgență 112, solicitând ambulanța. Echipajul medical al ambulanței sosit la fața locului a constatat că victima decedase.
În urma efectuării necropsiei victimei, prin Raportul medico-legal nr. 2994/A3/30.09.2014, s-a stabilit că moartea acesteia a fost violentă fiind datorată insuficienței cardio-respiratorii acute, consecința unui traumatism cranio-facial grav cu: hemoragie meningee și intraventriculară și fracturi multiple cominutive ale oaselor masivului facial la care s-a asociat și aspirarea de sânge pe căile respiratorii.
Leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire repetată cu obiectul corp delict și târâre.Între leziunile traumatice și deces există legătură de cauzalitate directă. Moartea victimei poate data din 22.09.2014.
Situația de fapt expusă mai sus, a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpatului, declarații martori, proces verbal de cercetare la fața locului, planșe foto, raport medico-legal.
În drept, fapta inculpatului V. R. C., care în data de_.09.2014, a aplicat victimei C. G. mai multe lovituri cu un ciomag în zona craniană, cauzând-i leziuni ce i-au produs decesul, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, prevăzută de art. 188 Cod penal.
Cu privire la vinovăția inculpatului, s-a reținut că acesta a acționat cu intenție directă, urmărind și acceptând rezultatul infracțiunii comise. Astfel s-a reținut atitudinea inculpatului, care a lovit victima cu coada de unealtă în mod repetat, cât și intensitatea loviturilor, care au dus la ruperea acesteia în mai multe fragmente și decesul victimei.
Prin Ordonanța nr. 496/P/2014, din 22.09.2014, s-a dispus măsura reținerii inculpatului V. R. C., pe o durată de 24 ore, de la data de 22.09.2014, orele 11,00, până la 23.09.2014, orele 11,00.
Prin Încheierea nr. 164 din 23.09.2014, pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului D. în dosarul penal nr._/63/2014, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 30 zile, de la 23.09.2014 până la data de 22.10.2014, inclusiv.
A fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 83/UP din 23.09.2014.
Pe parcursul cercetărilor nu a înțeles să uzeze de dreptul la tăcere. În declarațiile date a recunoscut și regretat fapta săvârșită, având o atitudine sinceră.
Prin Ordonanța nr. 496/P/2014 din 22.09.2014 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de V. R. C., pentru comiterea infracțiunii de omor, prevăzută de art. 188 Cod penal.
Prin Ordonanța nr. 496/P/2014, din 22.09.2014, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de suspectul V. R. C., pentru comiterea infracțiunii de infracțiunii de omor, prevăzută de art. 188 Cod penal.
Aspectul laturii civile a cauzei, nu există parte civilă constituită în cauză.
Având în vedere că în cauză există probe temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul V. R. C. a săvârșit infracțiunea de omor, prevăzută de art. 188 Cod penal, că măsura preventivă este necesară bunei desfășurări a procesului penal și prevenirii săvârșirii de alte infracțiuni, că nu există nici o cauză care împiedică exercitarea acțiunii penale, precum și că măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzației aduse inculpatului,
În temeiul prevederilor art. 330, art. 202 și art. 203 alin.1 din codul de procedură penală, se solicită menținerea măsurii arestului preventiv față de inculpatul V. R. C., pe o durată de 30 zile, începând cu data de 23.10. 2014 până la data de 21.11.2014, inclusiv.
Având în vedere că în cursul urmăririi penale au fost identificate obiectele corp delict cu ajutorul căruia s-a comis infracțiunea, respectiv: șase bucăți din lemn, ce fac parte din coada de unealtă folosită de către inculpat la comiterea infracțiunii - (colet nr. 3),ce aparțin inculpatului, care sunt supuse confiscării speciale, prevăzută de art. 112 alin. 1 lit. b Cod penal,
În temeiul prevederilor art. 330, art. 249 Cod procedură penală, s-a dispus
confiscarea specială de la inc. V. R. C. a următoarelor corpuri delicte: șase bucăți din lemn, ce fac parte din coada de unealtă folosită de către inculpat la comiterea infracțiunii - (colet nr. 3),- un topor cu lama de 11 cm și coada din lemn, în lungime de 1.21 metri.
Cu ocazia cercetării la fața locului au mai fost ridicate: o pereche de pantaloni de blue jeans aparținând inculpatului, pe care i-a avut îmbrăcați în momentul comiterii infracțiunii, care poartă urme de sânge aparținând victimei (colet 1 ), care urmează a se restitui inculpatului, în măsura în care, pe parcursul procesului penal nu vor fi utilizați ca mijloace materiale de probă; o pereche de pantofi sport aparținând inculpatului, pe care i-a avut încălțați în momentul comiterii infracțiunii, care poartă urme de sânge ale victimei (colet 2 ), care urmează a se restitui inculpatului, în măsura în care, pe parcursul procesului penal nu vor fi utilizați ca mijloace materiale de probă.
Sesizându-se din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art 362 alin.2 C.pr.pen. rap la art. 208 alin.4 C.pr.pen tribunalul a reținut următoarele:
Prin încheierea din data de 04.11.2014 s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 496/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul D. privind pe inculpatul V. R. C. trimis în judecată pentru infracțiunea de omor prev. de art. 188 C.pen, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății cauzei. S-a fixat termen de judecată la data de 26.11.2014.
Potrivit art. 362 alin 2 C.pr.pen. ,, În cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța e datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând conform art 208 C.p.p.
Potrivit art. 208 alin 4 C.p.pen., ,, În tot cursul judecății instanța este datoare să verifice periodic dar nu mai târziu de 60 de zile dacă mai subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii arestării preventive".
Potrivit art. 202 C.p.p., măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni, iar potrivit art. 202 alin.3 C.p.p., orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
Din analiza actelor dosarului, instanța a constatat că temeiul care a stat la baza luări măsurii arestării preventive a inculpatului este cel prevăzut de art. 223 alin. 2 C.pr.pen., respectiv că există suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, iar pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia s-a apreciat că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
S-a constatat astfel că toate aceste temeiuri care au determinat arestarea preventivă a inculpatului subzistă și în prezent, nu au încetat și nici nu s-au schimbat neexistând nici un indiciu în acest sens, iar probele administrate până în prezent nu au relevat incidența niciunui element care să conducă la concluzia existenței unor alte temeiuri de fapt și de drept sau care să releve împrejurarea că măsura arestării preventive nu se mai impune.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului condiționează legalitatea privării de libertate de existența unor motive verosimile, temeinice că s-a săvârșit sau că se va săvârși o infracțiune sau că autorul va fugi după săvârșirea unei infracțiuni. Noțiunea de motive verosimile a fost interpretată de Curte în sensul existenței unor date, informații care să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana respectivă să fi săvârșit infracțiunea respectivă (hotărârea Gusinsky contra Rusiei/19.05.2004, Tuncer și Durmus contra Rusiei /02.11.2004).
Analizând astfel, actele de la dosarul cauzei prin prisma dispozițiilor legale interne și internaționale care reglementează arestarea preventivă, instanța a constatat că pentru buna desfășurare a procesului penal și al prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni se impune menținerea arestării preventive a inculpatului V. R. C., această măsură fiind proporțională cu gravitatea acuzațiilor și necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal la care face referire alineatul 3 al art. 202 C.p.p., precum și jurisprudența CEDO.
De asemenea, s-a constatat că menținerea măsurii preventive este necesară în vederea bunei desfășurări a procesului penal întrucât judecata cauzei nu a început, nu au fost administrate probe în condiții de oralitate, publicitate și nemijlocire.
S-a constatat astfel ca fiind îndeplinit atât caracterul necesar al măsurii privative de libertate, cât și caracterul insuficient al altor măsuri preventive mai puțin coercitive decât arestarea preventivă, în speță arestul la domiciliu.
În condițiile in care nu s-a început cercetarea judecătoreasca pentru a se stabili poziția procesuala a inculpatului față de acuzația adusa de organele de urmărire penala, pentru a stabili în mod cert condițiile si împrejurările comiterii faptei reținute, atitudinea inculpatului față de faptă și urmările acesteia, instanța a apreciat că nu se poate dispune revocarea măsurii arestării preventive, astfel cum s-a solicitat de către inculpat prin apărător.
S-a apreciat că măsura preventivă este, în continuare, proporțională cu gravitatea acuzației și necesară pentru realizarea scopului prev. de art. 202 C.pr.pen.
În plus, durata arestării preventive nu a depășit un termen nerezonabil, măsura fiind dispusă la data de 23.09.2014.
S-a constatat ca fiind îndeplinit atât caracterul necesar al măsurii privative de libertate, cât și caracterul insuficient al altor măsuri preventive mai puțin coercitive decât arestarea preventivă, în speță arestul la domiciliu sau controlul judiciar, cum s-a solicitat de către inculpat date fiind împrejurările concrete ale cauzei prezentate anterior.
P. toate considerentele mai sus expuse, în baza art. 362 alin.2 C.pr.pen. rap la art. 208 alin.4 C.pr.pen, s-a menținut măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul V. R. C..
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpatul V. R. C., solicitând admiterea contestației, casarea încheierii instanței de fond și revocarea măsurii arestului preventiv și în consecință să se dispună punere în libertate a inculpatului iar în subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură preventivă mai puțin privativă de libertate, în cauză nemaisubzistând temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea, respectiv menținerea măsurii preventive.
Analizând contestația formulată cât și încheierea primei instanțe se constată că aceasta este nefondată astfel încât în temeiul art. 208 alin. 2 rap. la art.4251 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, se va respinge ca atare.
Măsurile preventive pot fi dispuse, confirmate, prelungite sau menținute dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.
În cauză nu au încetat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive și nici nu se poate dispune înlocuirea acesteia, având în vedere că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. de ar. 188 cod penal, existând suspiciunea că acesta a aplicat lovituri victimei C. G. în urma cărora a survenit decesul, loviturile fiind aplicate cu o coadă de unealtă agricolă în mod repetat, în zona craniului, fapta având, față de modul de concepere și realizare o gravitate deosebită, ea reprezentând un pericol cert pentru ordinea publică, menținerea arestării fiind necesară și pentru desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Văzând și dispoz. art. 275 alin.2 cod pr.penală;
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul V. R. C., fiul lui C. și M., născut la data de 24.09.1986, în mun. Drobeta T.-S., jud. M., cu domiciliul în ., ., jud. D., posesor CI, ., nr._, CNP_, împotriva încheierii de ședință din data de 21.01.2015 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ 14.
Obligă contestatorul la 200 lei, cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei, onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Ianuarie 2015.
Președinte,
T. C. B.
Grefier,
Ș. C. D.
J.fond: V.S.-D..
Ș.D./Gh.S. 2015/6ex.
| ← Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 106/2015.... | Redeschiderea procesului penal. la judecarea în lipsă. Art.466... → |
|---|
