Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 2444/2013. Curtea de Apel CRAIOVA

Curtea de Apel CRAIOVA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 2444/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 11-12-2013 în dosarul nr. 2444/2013

Dosar nr._ - art. 178 cod penal; OUG 195/2002 -

ROMÂNIA

C. DE A. C.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ NR. 2444

Ședința publică de la 11 decembrie 2013

PREȘEDINTE - D. F. - Judecător

Judecător V. T.

Judecător C. C.

Grefier L. M. P.

Ministerul Public reprezentat de procuror C. C., din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. C..

.......................

Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate prin Încheierile de amânare a pronunțării din datele de 27 noiembrie 2013, 04 decembrie 2013 și 09 decembrie 2013, încheieri ce fac parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect recursurile declarate de P. DE PE L. J. C., asigurătorul . S. I. F. (deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C.) și părțile civile FIȘCU R., D. G., B. E., B. I., FIȘCU A., N. E., FIȘCU G., FIȘCU J. M., FIȘCU T. F., N. F., V. F., B. A. C., V. G. și B. M., împotriva sentinței penale nr. 2505 de la 17 iulie 2013, pronunțată de J. C. în dosarul cu nr._ .

La apelul nominal făcut cu ocazia pronunțării, au lipsit părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită, la data dezbaterilor.

Deliberând;

CURTEA:

Asupra recursurilor de față;

Prin sentința penală nr. 2505 de la 17 iulie 2013 pronunțată de J. C. în dosarul cu nr._, în baza art 178 alin.1, 2 și 5 C.p. cu aplic. art, 320/1 alin. 7 C.p.p., a fost condamnat inculpatul S. I. F. (fiul lui T. și S., născut la data de 11.02.1989, domiciliat în mun. C., ., jud. D., cetățean roman, studii: liceul, C.N.P.:_, în prezent deținut în Penitenciarul C.) la pedeapsa de 4 ani închisoare; în baza art. 89 alin 1 din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 320/1 alin. 7 C.p.p., a fosr condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare; în baza art. 33 lit. a C.p, art. 34 C.p., s-au contopit pedepsele aplicate in pedeapsa rezultanta de 4 ani închisoare; în temeiul art 71 C.p., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitiului drepturilor prev de art 64 alin 1 lit a, teza a doua, si lit b C.p., pe durata executarii pedepsei; în baza art.88 C.p., s-a dedus din pedeapsa aplicată în prezenta cauză, perioada reținerii și arestării preventive de la 31.03.2013, la zi; în baza art.350 alin.1 C.p.p., s-a menținut starea de arest a inculpatului S. I. F..

În temeiul art. 14, 346 C.p.p., s-au admis în parte acțiunile civile formulate de părțile civile B. E., B. I., B. A. C. și B. M.; a fost obligat asigurătorul de răspundere civilă ., la plata către partea civilă B. E. a sumei de 60.000 euro cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății; a fost obligat asigurătorul de răspundere civilă ., la plata către partea civilă B. E. a sumei de 103,31 euro sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății și_,39 lei cu titlu de daune materiale; a fost nobligat asigurătorul de răspundere civilă ., la plata către partea civilă B. I. a sumei de 60.000 euro cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății; a fost nobligat asigurătorul de răspundere civilă ., la plata către partea civilă B. A. C. a sumei de 30.000 euro cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății; a fost obligat asigurătorul de răspundere civilă ., la plata către partea civilă B. M. a sumei de 10.000 euro cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății.

În temeiul art. 14, 346 C.p.p., s-a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă V. G., ca neîntemeiată; în temeiul art. 14, 346 C.p.p. s-au admis în parte acțiunile civile formulate de părțile civile Fișcu R., D. G. și Fișcu A.; a fost obligat asigurătorul de răspundere civilă ., la plata către partea civilă Fișcu R. a sumei de 60.000 euro cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății; a fost obligat asigurătorul de răspundere civilă ., la plata către partea civilă Fișcu R. a sumei de 415,98 euro, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății și 11.471,6 lei cu titlu de daune materiale; a fost obligat asigurătorul de răspundere civilă ., la plata către partea civilă D. G. a sumei de 60.000 euro cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății; a fost obligat asigurătorul de răspundere civilă ., la plata către partea civilă Fișcu A. a sumei de 10.000 euro cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății.

În temeiul art. 14, 346 C.p.p., s-a respins acțiunea civilă formulată de părțile civile N. E., Fișcu G., Fișcu Zeni M., Fișcu T. F., N. F. și V. F., ca neîntemeiată; s-a luat act că S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C. nu s-a constituitr parte civilă în cauză.

În temeiul art. 191 alin.1 C.p.p., a fost obligat inculpatul S. I. F. la plata sumei de 3000 lei, cheltuieli judiciare către stat; s-a respuns cererea formulată de avocat B. P. privind acordarea cheltuielilor de reprezentare juridică.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria C. nr. 4718/P/2013, s-a dispus trimiterea în judecată - în stare de arest preventiv - a inculpatului S. I. F., pentru săv. infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art 178 alin. alin. 1, 2 și 5 C.p. și art. 89 alin. 1 OUG 195/2002, rep., cu aplic. art. 33 lit. a C.p., constând în fapt în aceea că, la data de 31.03.2013, în jurul orelor 04.50, pe . municipiul C., a avut loc un accident rutier in care au fost implicați autoturismul marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare_, de culoare neagră, condus de inculpatul S. I. F. și victimele B. C. Said și D. A., în calitate de pietoni.

Inculpatul S. I. F. a părăsit locul accidentului, ce s-a soldat cu moartea celor două victime, abandonând autoturismul condus.

În noaptea de 30/31.03.2013, inculpatul S. I. F. a mers la Clubul Trend situat pe . a rămas până în jurul orelor 04.00 când au sosit prietenii săi P. A. I. și C. F. A.. Cei trei au hotărât împreună să meargă într-un alt club. Inculpatul declară că el nu consumase băuturi alcoolice, fapt pentru care s-a urcat la volanul autoturismului său marca Mercedes Benz. cu nr. de înmatriculare_ . Pe locul din dreapta față s-a urcat martorul P. A. I., iar pe bancheta din spate martorul C. F. A.. Inculpatul a condus autoturismul pe .. B., . pe .>

În jurul orelor 04.50, în timp ce pietonii B. C. Said și D. A. C. se angajaseră în traversarea . marcaj pietonal, din dreapta către stânga, având în vedere sensul de mers Centru – Aeroport, inculpatul se deplasa la volanul autoturismului marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare_, cu o viteză excesivă, mult peste limita legală permisă de lege pentru interiorul municipiului C. (50 km/h) și fără a supraveghea cu atenție calea de rulare.

Datorită vitezei excesive și a atitudinii nepăsătoare cu privire la derularea traficului, inculpatul a observat cu întârziere prezența celor doi pietoni, manevra sa de a trage volanul către stânga, nu a putut ajunge la evitarea impactului cu cele două victime. Impactul între autoturismul condus de inculpat și cele două victime a avut loc pe banda a doua a . marcajul pietonal, pe sensul de mers Centru-Aeroport.

Cele două victime au fost lovite de partea din dreapta, față a autoturismului condus de către inculpat. În urma impactului violent, victima D. A. C. a fost basculată peste parbriz, apoi lovită de corpul celeilalte victime, ce se afla inițial în dreapta sa, după care a fost proiectată la o distanță de 37,5 m față de marcajul pietonal. A doua victimă a fost preluată pe capota parbriz, fiind proiectat către stânga, pe celălalt sens de mers, pe calea de rulare a tramvaiului, la cca 6 m de marcajul pietonal, distanță ce a fost măsurată în planul longitudinal al drumului.

Deși există urme de frânare, inculpatul nu a oprit autoturismul, a continuat deplasarea cca. 236,80 m față de marcajul pietonal, pe direcția spre aeroport, până în parcarea amenajată în dreptul blocului D2.

Inculpatul S. I. F., după ce a observat rezultatele accidentului produs, a luat hotărârea să părăsească locul faptei, în acest sens urcându-se într-o mașină de taxi, cerându-i taximetristului să îl ducă în localitatea Petroșani, județul Hunedoara, zonă în care avea o vilă.

În urma discuțiilor purtate cu familia, inculpatul a luat decizia de a se întoarce în municipiul C. pentru a se prezenta la poliție, în acest sens tatăl său - S. T.- mergândla cabana din zona orașului Petroșani, l-a luat pe inculpat, iar la ., în jurul orelor 21.35, în timp ce se deplasau pe DN 6B, au fost opriți de un echipaj al poliției și au fost transportați la sediul IPJ D..

Lucrătorii de poliție au ajuns la fața locului, unde au constatat că accidentul de circulație s-a produs pe Calea București din C., zona Krypton, pe sensul de mers dinspre Centru către Aeroport.

La rândul lor, medicii din cadrul echipajului SMURD ajunși la fața locului au constatat decesul pietonilor – victime B. C. Said și D. A. C..

În urma verificărilor efectuate, a rezultat că autoturismul marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare_ este proprietatea numitului S. T., care a declarat că autoturismul este folosit în exclusivitate de către fiul său, S. I. F..

Inculpatul S. I. F. a fost testat cu aparatul etilotest, la orele 21.49, rezultatul fiind negativ, iar din cuprinsul buletinului de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 168/2013, eliberat de IML C., s-a stabilit că inculpatul nu se afla sub influența băuturilor alcoolice.

De asemenea, inculpatului S. I. F. i-au fost recoltate probe biologice pentru determinarea substanțelor psihoactive și medicamentoase. INML "M. Minovici" a comunicat prin buletinul (preliminar) de analiză toxicologică nr. A_ că, potrivit testului rapid rezultatul este pozitiv pentru THC, însă acest rezultat este valabil numai după confirmarea prin metoda GC-MS, care se va efectua în momentul în care condițiile tehnice o vor permite.

Potrivit concluziilor raportului medico – legal de necropsie nr. 1112/A3/22.04.2013, a rezultat că moartea numitului D. A. C., în vârstă de 19 ani a fost violentă; ea s-a datorat hemoragiei leptomeningee, urmare a unui traumatism cranio – cerebral cu fractură de bază craniană. Cu ocazia autopsiei s-au mai constatat rupturi hepatice, ruptură splenică, hemiperitoneu, fracturi ambele oase gamba dreaptă, leziunile traumatice constatate cu ocazia autopsiei s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure, în condițiile accidentului rutier suferit; între leziunile de violență și deces există legătură de cauzalitate directă, necondiționată; în sângele recoltat de la cadavru s-a evidențiat prezența a 1,35 g %o alcool etilic; moartea sus-numitului poate data de data de 31.03.2013.

Potrivit concluziilor raportului medico-legal de necropsie nr. 1113/A3/22.04.2013, a rezultazt că moartea numitului B. C. Said, în vârstă de 20 de ani a fost violentă; ea s-a datorat hemoragiei interne, urmare a unui politraumatism cu ruptură de splină. Cu ocazia autopsiei s-au mai constatat: disjuncție atlanto-occopitală cu secțiune medulară, hemoragie leptomeningee, ruptură de diafragm; fracturi deschise ambele oase ambe gambe; fractură de humerus drept; leziunile de violență s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure, în condițiile accidentului rutier suferit; între leziunile de violență și deces există legătură de cauzalitate directă, necondiționată; în sângele recoltat de la cadavru s-a evidențiat prezența a 0,85 g%o alcool etilic; moartea sus-numitului poate data din 31.03.2013.

Din concluziile raportului de expertiză tehnică-auto a rezultat că: dinamica accidentului este cea prezentată la cap. II și constă în faptul că în data de 31.03.2013, în jurul orelor 04.51, inculpatul S. I. F. la volanul autoturismului Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare_, fără să supravegheze cu atenție calea de rulare și viteza de deplasare, la trecerea de pietoni, semnalizată corespunzător prin indicator și marcaj specific, intră în impact cu cele două victime aflate în traversarea străzii C. București, de la dreapta către stânga, cu consecințele cunoscute; viteza de deplasare a autoturismului marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare_, a fost în momentele premergătoare producerii accidentului în localitate de 125 km/h. Viteza calculată de 125 km/h are raport de cauzalitate în accidentul produs; accidentul rutier a avut drept cauză neatenția inculpatului S. I. F. privind supravegherea căii de rurale și a vitezei de deplasare, fapt ce a condus la neacordarea priorității de trecere a victimelor aflate în traversarea drumului public printr-un loc special amenajat.

În cauză au fost constatate mai multe erori materiale ale expertizei tehnice auto, ce au fost remediate prin anexa 1 - Îndreptări erori materiale la Raportul de expertiză tehnică - dosar penal nr. 4718/P/2013, precum și prin procesul verbal încheiat la data de 22.05.2013, reținându-se astfel că raportul de expertiză privește accidentul de circulație produs de inculpatul S. I. F. și nu S. I. F., ora producerii impactului fiind 04.50 și nu 04.51, nr. de înmatriculare al autoturismului condus de către inculpat fiind_ și nu_, precum și alte erori materiale ce s-au regăsit în cadrul capitolelor I – Constatări și II – Desfășurarea lucrării.

Având în vedere cele expuse mai sus, prin coroborare cu toate celelalte mijloace de probă administrate în cauză, instanța de fond a constatat că inculpatul S. I. F. este cel care s-a aflat la volanul autoturismului marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare_, la momentul producerii accidentului de circulație din dimineața de 31.03.2013 - orele 04.50, ce s-a soldat cu două victime omenești, inculpatul fiind cel care se face vinovat de producerea accidentului prin nerespectarea normelor rutiere prevăzute de lege, reținându-se totodată că a părăsit locul producerii accidentului până la sosirea organelor de poliție.

Astfel, s-a constatat că faptele inculpatului S. I. F., săvârșite în condițiile mai sus expuse, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 1, 2 și 5 din C.p. și ale infracțiunii de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea poliției care efectuează cercetarea locului faptei, prev. de art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002, republicată, pentru care a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.

La individualizarea pedepselor aplicate, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 C.p., scopurile pedepsei prevăzute de art.52 C.p., reținând în acest sens gradul de pericol social al faptelor săvârșite prin prisma rezultatului produs, respectiv uciderea a două persoane, victimele aflându-se pe trecerea de pietoni, datorită nerespectării unor dispozitii legale și părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție care efectuează cercetarea la fața locului, precum și aspectele care țin de persoana inculpatului, care a recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

Totodată, având în vedere că inculpatul S. I. F. a recunoscut și a regretat faptele, iar în cursul judecătii a precizat că este de acord să beneficieze de dispozițiile art. 320¹ C.pr.pen., precizând că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, fără a solicita administrarea altor mijloace de probă, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere, instanța de fond a dat eficiență dispozițiilor art. 320¹ alin. 7 C.pr.pen.

Instanța de fond a apreciat că scopul preventiv-educativ al pedepsei nu poate fi atins decât prin privarea de libertate a inculpatului, având în vedere gravitatea faptelor și a urmărilor acestora, culpa gravă a inculpatului, care a condus autoturismul pe drumurile publice, a produs accidentul de circulație în urma căruia au decedat victimele B. C. Said și D. A. C., după care, în loc să acorde victimelor vreun ajutor, a părăsit locul accidentului, încercând să scape de răspunderea penală.

Sub aspectul laturii civile, instanta de fond a constatat în esență că, în speță, este vorba despre o faptă ilicită săvârșită de inculpatul S. I. F. (infracțiunea de ucidere din culpă ), produsă din culpa exclusivă a inculpatului și care a avut ca urmare moartea victimelor B. C. Said și D. A. C., cu consecința producerii unui prejudiciu, între fapta culpabilă și prejudiciu existând un raport de cauzalitate.

Referitor la despăgubirile materiale solicitate, instanța de fond a apreciat că partea civilă B. E. a făcut în parte dovada prejudiciului înregistrat cu organizarea înhumării, amenajării locului de veci, pomenirii memoriei fiului său, edificarea monumentului funerar, parastasului ocazionat de înmormântare, dar și de pomenirile ulterioare, înscrisurile atașate dovedind cheltuirea unei sume de 103,31 euro și 18.752,39 lei, cu titlu de daune materiale.

Astfel, s-a dispus obligarea asigurătorului de răspundere civilă ., la plata către partea civilă B. E. a sumei de 103,31 euro, plătită în lei la cursul oficial al BNR din ziua plății și 18.752,39 lei, cu titlu de daune materiale.

În legătură cu daunele morale solicitate de către părțile civile B. E. B. I., B. A. C., B. M., V. G., instanța de fond a constatat că părțile civile B. E. și B. I. au suferit un prejudiciu de ordin moral prin suferința resimțită de pierderea fiului, din actele depuse la dosar și din declarațiile martorilor rezultând că defunctul a fost o persoană remarcabilă pe plan profesional, deosebit de apreciată de prieteni și colegi, iar pierderea fiului a produs incontestabil o traumă psihică profundă și ireversibilă.

Cât privește întinderea prejudiciului,acesta nu poate fi cuantificat potrivit unor criterii matematice sau economice, astfel încât, în funcție de împrejurările concrete ale speței, statuând în echitate, instanța de fond a acordat părților civile despăgubiri apte să constituie o satisfacție echitabilă.

În cauză, instanța de fond a apreciat că se justifică acordarea în parte a daunelor morale, admițându-se acțiunile civile formulate de părțile civile B. E. și B. I., asigurătorul de răspundere civilă . fiind obligat la plata către fiecare dintre părțile civile B. E. și B. I. a sumei de 60.000 euro, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății.

Cu privire la daunele morale solicitate de partea civilă B. A. C., fratele defunctului B. C. Said, instanța de fond a stabilit acordarea sumei de 30.000 euro, plătită în lei la cursul oficial al BNR din ziua plății. Diferența între suma stabilită cu titlu de daune morale pentru părinți și cea stabilită cu același titlu pentru fratele defunctului, a fost determinată de împrejurarea că, potrivit percepției instanței de judecată, trauma psihică, afectivă determinată de pierderea fiului, este mai mare decât cea resimțită de această pierdere de către fratele persoanei decedate.

În ceea ce privește prejudiciul moral produs părții civile B. M., bunica maternă a defunctului B. C. Said, instanța de fond a apreciat că i s-a cauzat un prejudiciu moral important constând în pierderea unei persoane dragi, nepotul pe care l-a crescut, în timpul desfășurării cercetării judecătorești putându-se percepe durerea imensă a părinților, fratelui și a bunicii materne din relatările martorilor audiați în cauză și care au arătat că victima era într-o relație afectivă specială cu bunica maternă. Astfel, asigurătorul de răspundere civilă . a fost obligat la plata către partea civilă B. M. a sumei de 10.000 euro, cu titlu de daune morale.

În ceea ce privește prejudiciul moral produs părții civile V. G., instanța de fond a apreciat că deși este incontestabilă suferința încercată de toate rudele, toți prietenii și colegii victimei, nu se pot acorda daune morale solicitate de către acesta, întrucât acordarea unor despăgubiri bănești pentru prejudiciu moral are rolul de a compensa pierderea suferită de partea civilă, fără însă să se transforme într-un mijloc de îmbogățire și să deturneze această instituție de la finalitatea sa. S-a ținut seama de faptul că, prin evoluția lor firească viitoare, bunicul nu va resimți lipsa nepotului în același mod ca părinții acestuia, care au rămas singuri și lipsiți de sprijin la bătrânețe, bunicul victimei beneficiind de sprijinul acestora din urmă. De asemenea, în cauză nu s-a făcut dovada unei legături de afectivitate speciale între bunicul matern și victimă, care avea vârsta de 20 de ani, fiind în pragul întemeierii propriei familii. Părinții și fratele victimei, B. E., B. I. și respectiv B. A. C., sunt moștenitorii victimei cei mai apropriați în grad, care au suferit o suferință psihică imensă, de o amploare și gravitate deosebită, determinată de decesul acestuia.

Referitor la despăgubirile materiale solicitate de părțile civile ca urmare a decesului victimei Victima D. A. C., instanța de fond a apreciat că partea civilă Fișcu R. a făcut în parte dovada prejudiciului înregistrat cu organizarea înhumării, amenajării locului de veci, pomenirii memoriei fiului său, edificarea monumentului funerar, parastasului ocazionat de înmormântare, dar și de pomenirile ulterioare, înscrisurile atașate dovedind cheltuirea unei sume de 415,98 euro.

Astfel, instanța a obligat asigurătorul de răspundere civilă . la plata către partea civilă Fișcu R. a sumei de 415,98 euro, sumă ce se va plăti în lei la cursul oficial al BNR din ziua plății și a sumei de 11.471,6 lei, cu titlu de daune materiale.

În legătură cu daunele morale solicitate de către părțile civile Fișcu R., D. G., Fișcu A., N. E., Fișcu G., Fișcu Zeni M., Fișcu T. F., N. F. și V. F., instanța de fond a reținut că părțile civile, Fișcu R. și D. G. au suferit un prejudiciu de ordin moral prin suferința resimțită de pierderea fiului, din actele depuse la dosar și din declarațiile martorilor rezultând că defunctul a fost o persoană remarcabilă pe plan profesional, deosebit de apreciată de prieteni și colegi, așa încât pierderea fiului a produs incontestabil o traumă psihică profundă și ireversibilă.

S-a apreciat că se justifică acordarea în parte a daunelor morale și s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile Fișcu R. și D. G., obligând asigurătorul de răspundere civilă . la plata către fiecare dintre părțile civile menționate a sumei de 60.000 euro cu titlu de daune morale.

În ceea ce privește prejudiciul moral produs părții civile Fișcu A., bunica maternă a defunctului D. A. C., instanța de fond a constatat că acesteia i s-a cauzat un prejudiciu moral important constând în pierderea unei persoane dragi, nepotul pe care l-a crescut și care, potrivit declarațiilor martorilor audiați, îi era la acest moment sprijin.

În ceea ce privește prejudiciul moral produs părților civile N. E., Fișcu G., Fișcu Zeni M., Fișcu T. F., N. F. și V. F., instanța de fond a considerat că, deși este incontestabilă suferința încercată de toate rudele, toți prietenii și colegii victimei, nu se pot acorda daune morale solicitate de către acestea, întrucât acordarea unor despăgubiri bănești pentru prejudiciu moral are rolul de a compensa pierderea suferită de partea civilă, fără însă să se transforme într-un mijloc de îmbogățire și să deturneze această instituție de la finalitatea sa, avându-se în vedere și faptul că, prin evoluția lor firească viitoare, unchii, mătușile și verișorii nu vor resimți lipsa nepotului în același mod ca părinții acestuia, care au rămas singuri și lipsiți de sprijin la bătrânețe. De asemenea, în cauză nu s-a făcut dovada unei legături de afectivitate speciale între aceste rude și victimă.

Autoturismul condus de inculpatul S. I. F. în momentul producerii accidentului, era asigurat la ., așa încât, ținând cont și de dispozițiile art. 49 din aceeași lege, instanța de fond a apreciat că la plata despăgubirilor civile dovedite de părțile civile trenbuie obligat direct asigurătorul de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia.

Instanța de fond a luat act de împrejurarea că S. C. Județean d e Urgență C. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs atât P. DE PE L. J. C. – care a criticat sentința pentru nelegalitate ( instanța nu s-a pronunțat cu privire la recoltarea de probe biologice de la inculpat în condițiile condamnării lui ) și netemeinicie deoarece s-au aplicat pedepse greșit individualizate iar asiguratorul nu a fost obligat la plata despăgubirilor în solidar cu inculpatul -, asigurătorul .> – care a criticat sentința pentru neteminicie fiindcă asiguratorul nu a fost obligat la plata despăgubirilor în solidar cu inculpatul și pentru că despăgubirile sunt prea mari în raport cu prejudiciile suferite de părțile civile -, inculpatul S. I. F. - care a criticat sentința doar pe latură penală, cerând reducerea pedepsi și suspendarea ei sub supraveghere deoarece instanța de fond nu a făcut o temeinică individualizare -, precum și părțile civile FIȘCU R., D. G., B. E., B. I., FIȘCU A., N. E., FIȘCU G., FIȘCU J. M., FIȘCU T. F., N. F., V. F., B. A. C., V. G. și B. M. – care au criticat sentința pentru netemeinicie pe latură penală cerând majorarea pedepsi aplicate inculpatului și condamnarea sa și pentru infracțiunea prev. de art. 87 alin. 2 din OUG 195/20o2 iar pe latură civilă majorarea despăgubirilor și admiterea acțiunilor civile pentru părțile cărora li s-a respins latura civilă.,

Recursul declarat de inculpat este nefondat, iar recursurile promovate de P. de pe lângă J. C., părțile civile Fișcu R., D. G., B. E., B. I., Fișcu A., N. E., Fișcu G., Fișcu J. M., Fișcu T. F., N. F., V. F., B. A. C., V. G. și B. M., precum și de asiguratorul de răspundere civilă . fondate, urmând a fi soluționate ca atare, pentru următoarele considerente:

C. reține, cu privire la recursul inculpatului S. I. F., că instanța de fond a făcut o greșită individualizare a pedepsei închisorii aplicate pentru infracțiunea prev. de art. art. 178 alin.1, 2 și 5 C.p. cu aplic. art. 3201 alin. 1 și 7 C.p.p, dar nu în sensul criticat de inculpat și care să ducă la reducerea cuantumului pedepsei principale și eventual la suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante, potrivit art. 861 -2 cod penal, acesteia ci în sensul majorării ei, așa cum se va arăta în analiza recursului declarat de Ministerul Public.

Cu privire la recursul asiguratorului de răspundere civilă, C. îl apreciază ca fondat pe latură civilă în ceea ce privește cuantumul daunelor morale acordate de prima instanță părților civile și cu privire la acordarea lor într-o altă monedă decât moneda națională, deoarece potrivit art. 13 din Legea 312/2004, privind Statutul Băncii Naționale a României, moneda națională este leul iar potrivit art. 12 din aceeași lege „Banca Națională a României este unica instituție autorizată să emită însemne monetare, sub formă de bancnote și monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României”.

În consecință instanțele naționale române sunt obligate să dispună asupra despăgubirilor cerute de părți în valute convertibile prin raportarea lor la cursul de schimb al Băncii Naționale de la data hotărârii, înlăturând astfel riscul valutar din sarcina părților.

Pe cale de consecință urmează a se transforma pretențiile tuturor părților civile acordate în moneda euro în moneda națională, de la data prezentei decizii potrivit cursului de schimb comunicat de Banca națională a României, respectiv la cursul de 4,362 lei/ euro.

Cu privire la cuantumul daunelor morale acordate se constată că sumele acordate

producerea unor suferințe psihice determinate din cauza morții unei rude despăgubirea datorata pentru repararea acestor daune se numește „pretium affectionis”.

Normele eticii si echității interzic in principiu acordarea de despăgubiri materiale pentru daune morale, deoarece durerea sufleteasca este incompatibila cu un echivalent bănesc.

Este insa justificata acordarea unor compensații materiale acelor persoane ale căror posibilități de viata familiala si sociala au fost alterate ca urmare a faptelor ilicite săvârșite de alte persoane iar aceste compensații sunt destinate sa creeze condiții de viata care sa aline . suferințele psihice ale victimei,

Astfel, instanța supremă stabilește, cu valoare de principiu, că aprecierea

judecătorului privind evaluarea daunelor morale este subiectivă, dar criteriile care au stat la baza cuantumului despăgubirilor sunt obiective.

Concluzionând astfel, C. împărtășește criteriul general evocat de instanța europeană și cea supremă națională, potrivit căruia despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă reputației, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora.

Modalitatea de reparare a prejudiciului este una mixtă, concretizată atât în

despăgubiri bănești, cât și sub forma publicării hotărârii judecătorești de sancționare a pârâtului, ca modalitate de reparație nepatrimonială a daunei suferite.

Ori, prima instanță a omis să facă aplicarea acestui criteriu, folosind în favoarea părților civile exclusiv reparare prejudiciului prin despăgubiri bănești, ceea ce impune pe cale de consecință reducerea lor după cum urmează, potrivit celor expuse:

- pentru B. E. de la 60.000 de Euro la 220.000 de lei echivalentul a 50.435,58 de Euro daune morale și_ de lei daune materiale ;

- pentru B. Ipoana de la 60.000 de Euro la 220.000 de lei echivalentul a 50.435,58 de Euro daune morale;

- pentru B. A. C. de la 30.000 de Euro la 120.000 de lei reprezentând echivalentul a 27.510, 31 Euro daune morale;

- pentru B. M. de la 10.000 de Euro la 40.000 de lei reprezentând echivalentul a 9170 de Euro daune morale;

- pentru Fișcu R. 60.000 de Euro la 220.000 de lei echivalentul a 50.435,58 de Euro daune morale și 13.324 de lei daune materiale;

- pentru D. G. de la 60.000 de Euro la 220.000 de lei echivalentul a 50.435,58 de Euro daune morale;

- pentru Fișcu A. de la 10.000 de Euro la 40.000 de lei reprezentând echivalentul a 9170 de Euro daune morale

Recursul Ministerului Public și al părților civile este fondat cu privire la omisiunea primei instanțe să se pronunțe cu privire la prelevarea de probe biologice de la inculpat și cu privire la individualizarea pedepsei principale.

Potrivit art. 7alin. 1 din 76/ 2008, prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în anexă este dispusă de instanța de judecată, prin hotărârea de condamnare ori se constată că infracțiune de ucidere din culpă este prevăzută în anexa legii menționate și această prevedere obliga instanța de fond să se pronunțe în sensul obligării inculpatului să se supună prelevării de probe biologice.

În ceea ce privește critica greșitei individualizări a pedepselor principale, C. constată că, potrivit art. 72 cod penal coroborat cu art. 181 alin 2 cod penal, prima instanță nu a examinat decât unele dintre criteriile prevăzute de dispozițiile menționate cu privire la individualizarea pedepsei – doar poziția procesuală a inculpatului de recunoaștere a acuzațiilor în faza de judecată -, fără să dea eficiență împrejurărilor care țin de numărul infracțiunilor comise în aceeași împrejurare, de gradul lor ridicat de pericol social, de comportamentul inculpatului după comiterea faptei - constând în încercarea sa de a se sustrage de la identificare și de la urmărire penală - și de comportamentul inculpatului anterior faptei, acesta mai comițând fapte penale.

Pe cale de consecință este necesară majorarea pedepsei principale pentru realizarea scopului ei, prevăzut de art. 52 cod penal.

Din aceste considerente nu este fondat recursul inculpatului care tinde la reducerea pedepsei și la suspendarea ei sub supraveghere, nefiind îndeplinite pentru acesta dispozițiile art. 86 alin. 1 lit. a și c și alin. 2 Cod penal privind cuantumul pedepsei rezultante mai mic de 3 ani.

Nu sunt fondate criticile aduse de părțile civile privind schimbarea încadrări juridice din infracțiunea prevăzută de art. art. 178 alin.1, 2 și 5 C.p în infracțiunile prevăzute de art. 178 alin.1, 2 și 5 C. penal și art. 87 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 deoarece potrivit art. 317 cod proc. penală judecata se mărginește la persoana și la fapta arătată în actul de sesizare, ori inculpatul nu a fost trimis în judecată și pentru această faptă ce ar putea constitui infracțiunea prev. de art. 87 alin. 2 OUG nr. 195/2002, în condițiile în care în mod neechivoc prin rechizitoriu s-a dispus dijungerea cauzei cu privire la această faptă și infracțiune.

Cu privire la critica răspunderii solidare dintre inculpat și asiguratorul de răspundere civilă se constată că, coexistenta unei răspunderi complementare și indirecte pentru fapta altuia, pe temei contractual, așa cum este răspunderea asiguratorului, nu exclude angajarea răspunderii civile a inculpatului, aceasta din urma constituind forma de răspundere principala, de natura delictuala, întemeiata pe dispozițiile Cod civil.

Angajarea răspunderii asiguratorului, pe tărâm contractual, nu reprezintă o cauza exoneratoare de răspundere civila a inculpatului, acestuia revenindu-i obligația principala de reparare integrala a prejudiciului, doar în condițiile în care asiguratorul răspunde doar în limitele plafonului legal, potrivit art. 53 din Legea asigurărilor.

În acest sens practica judiciară este constantă în aplicarea dispozițiilor art. 54 alin. 5 din legea nr. 136/1995, privind asigurările de răspundere civilă, și în aplicarea deciziei în interesul legii nr. 1/2005 a ICCJ, care statuează că societatea de asigurare participă în procesul penal în calitate de asiguratorul de răspundere civilă și nu în calitate de parte responsabilă civilmente ori de garant, încât este exclusă existența unei solidarități a răspunderii civile dintre inculpat și societatea de asigurare.

C. nu va reține ca fondate nici criticile părților civile cu privire la ,majorarea despăgubirilor cerute, având în vedere cele motivate cu privire la recursul formulat de societatea de asigurare . reținând în plus că, părțile civile V. G., N. E., Fișcu G., Fișcu Zeni M., Fișcu T. F., N. F. și V. F. nu au făcut dovada existenței unui prejudiciu nepatrimonial ca urmare a decesului celor două victime, legăturile de rudenie sau de prietenie între aceste părți civile și victimele accidentului rutier nefiind suficiente prin ele însuși pentru existența unui prejudiciu de natură morală care să fie evaluabil în bani, în lipsa unor alte elemente certe.

Cu motivarea arătată, în temeiul art. 38515 alin. 1 pct. 1 lit. b și pct. 2 lit. d cod proc penală combinat cu art. 2856 alin. 3 cod proc. penală se va respinge ca nefondat recursul inculpatului și se vor admite recursurile Ministerului Public - P. de pe lângă J. C., părților civile FIȘCU R., D. G., B. E., B. I., FIȘCU A., N. E., FIȘCU G., FIȘCU J. M., FIȘCU T. F., N. F., V. F., B. A. C., V. G. și B. M. și al asiguratorului de răspundere civilă .-se conform celor motivate.

Văzând și prevederile art. 192 alin. 2 și 3 cod proc. penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul inculpatului S. I. F. (deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C.), declarat împotriva sentinței penale nr. 2505 de la 17 iulie 2013, pronunțată de J. C. în dosarul cu nr._ .

Admite recursurile Ministerului Public - P. de pe lângă J. C., părților civile FIȘCU R., D. G., B. E., B. I., FIȘCU A., N. E., FIȘCU G., FIȘCU J. M., FIȘCU T. F., N. F., V. F., B. A. C., V. G. și B. M. și al asiguratorului de răspundere civilă . împotriva sentinței penale nr. 2505 de la 17 iulie 2013, pronunțată de J. C. în dosarul cu nr._ .

Casează în parte sentința pe latură penală și civilă, și rejudecând:

Descontopește pedepsele și majorează pedeapsa aplicată inculpatului S. I. F. pentru infracțiunea de ucidere din culpă, iar în baza art. 178 alin.1, 2 și 5 C.p. cu aplic. art, 320/1 alin. 7 C.p.p., condamnă inculpatul S. I. F. (fiul lui T. și S., născut la data de 11.02.1989, domiciliat în mun. C., ., jud. D., cetățean roman, studii: liceul, C.N.P._, în prezent deținut în Penitenciarul C.) la pedeapsa de 6 ani închisoare.

In baza art. 33 lit. a C.p, art. 34 C.p., recontopește pedepsele aplicate in pedeapsa rezultanta de 6 ani închisoare, ce se va executa potrivit art. 57 cod penal.

Dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat, în temeiul art. 7 din legea nr. 76/2008.

Deduce prevenția inculpatului de la 17. 07. 2013, în continuare, la zi.

Pe latură civilă:

Reduce despăgubirile acordate următoarelor părți civile după cum urmează:

În temeiul art. 14 Cod proc. penală și 346 C.p.p.;

Obligă asigurătorul de răspundere civilă ., la plata către partea civilă B. E. a sumei de 220.000 de lei cu titlu de daune morale.

Obligă asigurătorul de răspundere civilă ., la plata către partea civilă B. E. a sumei_ lei cu titlu de daune materiale.

Obligă asigurătorul de răspundere civilă ., la plata către partea civilă B. I. a sumei de 220.000 de lei cu titlu de daune morale.

Obligă asigurătorul de răspundere civilă ., la plata către partea civilă B. A. C. a sumei de 120.000 de lei cu titlu de daune morale.

Obligă asigurătorul de răspundere civilă ., la plata către partea civilă B. M. a sumei de 40.000 de lei cu titlu de daune morale.

Obligă asigurătorul de răspundere civilă ., la plata către partea civilă Fișcu R. a sumei de 220.000 de lei cu titlu de daune morale.

Obligă asigurătorul de răspundere civilă ., la plata către partea civilă Fișcu R. a sumei_ lei cu titlu de daune materiale.

Obligă asigurătorul de răspundere civilă ., la plata către partea civilă D. G. a sumei de 220.000 de lei cu titlu de daune morale.

Obligă asigurătorul de răspundere civilă ., la plata către partea civilă Fișcu A. a sumei de 40.000 de lei cu titlu de daune morale.

Mentine restul dispozițiilor.

Obligă recurentul inculpat la 300 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 11 decembrie 2013.

Președinte, Judecător, Judecător,

D. F. V. T. C. C.

Grefier,

L. M. P.

Red. jud. D. F.

Jud. fond:S. C. M.

Dact. 3 ex./A.T.

← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 2459/2013. Curtea...  Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 2444/2013. Curtea de Apel CRAIOVA