Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 17/2016. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 17/2016 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 13-01-2016 în dosarul nr. 17/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIA PENALĂ Nr. 17
Ședința publică de la 13 ianuarie 2016
PREȘEDINTE A. C. M.- judecător
V. T.- judecător
Grefier F. I.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror I. S. din cadrul
Parchetului de pe lângă C. de A. C.
***
Pe rol, soluționarea apelurilor formulate de părțile civile Ghițuran D. și S. N. și partea responsabilă civilmente S. C. G. A. SA, împotriva sentinței penale nr. 31 din data de 09 iulie 2015 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul nr._, privind pe inculpatul M. P..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul M. P., asistat de avocat A. O., apărător ales, lipsind apelanții părți civile Ghițuran D. și S. N., pentru care se prezintă avocat M. M., apărător ales, apelanta parte responsabilă civilmente S. C. G. A. SA, pentru care se prezintă consilier juridic D. M., lipsind și partea civilă G. M. și partea responsabilă civilmente D. S. 2000 SRL Focșani.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință învederându-se că nu au fost depuse alte cereri la dosar, după care inculpatul M. P. a precizat că nu dorește să dea declarație în cauză.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat M. M. pentru apelanții părți civile Ghițuran D. și S. N., având cuvântul, arată că motivele de apel vizează exclusiv modul de rezolvare a laturii civile, respectiv nu au fost acordate în totalitate cheltuielile de judecată în sumă de 8440 lei, daunele morale trebuiau acordate câte 50.000 lei pentru fiecare dintre părțile civile apelante, iar daunele materiale acordate în sumă de 10.000 lei nu sunt proporționale cu întinderea pagubei suferite de părțile civile.
Consilier juridic D. M. pentru apelanta parte responsabilă civilmente S. C. G. A. SA, având cuvântul, arată că se pot achita cu titlu de daune materiale doar acele sume care sunt probate cu documente justificative, respectiv numai suma de 5.290 lei, daunele morale conform practicii judiciare ar trebui diminuate, iar în raport de disp.art.27 pct.6 și 7 din Ordinul 14/2011 al CSA asigurătorul trebuie exclus de la plata cheltuielilor judiciare și a cheltuielilor de judecată. Solicită admiterea apelului, modificarea sentinței în sensul celor precizate și respingerea apelului declarat de părțile civile.
Avocat A. O. pentru inculpatul M. P., având cuvântul, solicită admiterea în parte a apelurilor declarate de părțile civile fiind de acord cu majorarea daunelor morale, întrucât au suferit intens în urma decesului, și admiterea în parte a apelului declarat de asigurător în sensul că daunele materiale ar trebui acordate în limitele în care au fost dovedite.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea în parte a apelurilor declarate de părțile civile și acordarea cheltuielilor judiciare întrucât au fost dovedite cu chitanțele aflate la dosar că s-a achitat contravaloarea expertizei tehnice și contravaloarea raportului de expertiză; în mod greșit s-a redus cuantumul onorariului apărătorului părților civile care s-a prezentat la toate actele de urmărire penală și a semnat înscrisurile, precum și la toate termenele de judecată. Apreciază că nu se impune majorarea daunelor morale, suma acordată fiind just stabilită. Solicită respingerea apelului declarat de asigurător, suma acordată cu titlu de daune morale fiind just stabilită, iar daunele materiale au fost dovedite cu martori.
Inculpatul M. P., având ultimul cuvânt, arată că regretă săvârșirea faptei.
C.
Prin sentința penală nr. 31 din data de 09 iulie 2015 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul nr._, a fost admisă cererea formulată de inculpat privind judecarea sa potrivit procedurii prevăzute de art.396 alin.10 C.pr.pen.
În baza art.192 alin.1 și 2 C.pen., cu aplicarea art.396 alin.10 C.pr.pen., a fost condamnat inculpatul M. P., fiul lui F. si C., născut la data de 16.12.1976 in Focșani, judetul V., domiciliat în Focșani, ., ., judetul V., studii superioare, manager zonal la . SRL FOCSANI, fără antecedente penale, CNP_ la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.
In baza art. 93 alin.(1) C.pen. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere sa respecte următoarele masuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul V., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 3 CP pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Focșani, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. 4 CP s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 CP., potrivit cărora, dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu executa obligațiile impuse ori stabilite de lege, nu îndeplinește integral obligațiile civile stabilite prin hotărâre pana la expirarea termenului de supraveghere ori săvârșește o nouă infracțiune, descoperita pana la împlinirea termenului pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța revoca suspendarea si dispune executarea pedepsei.
A fost obligată partea responsabila civilmente S. de asigurare – G. ASIGURARI SA și D. S. 2000 SRL Focșani în solidar cu inculpatul, la plata sumelor de 10.000 lei despăgubiri civile si 50.000 lei daune morale către părțile civile S. N. si Ghițuran D..
S-a luat act că partea civilă, G. M., a renunțat la pretențiile civile.
În baza art. 274 alin. (3) C.p.p. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente S. de Asigurare – G. Asigurari SA si D. S. 2000 SRL Focșani la 600 lei cheltuieli judiciare statului (din care 500 lei reprezintă cheltuieli efectuate în cursul urmaririi penale).
In baza art. 276 alin. 2 C.p.p., a fost obligată S. de Asigurare – G. Asigurari SA și D. S. 2000 SRL Focșani în solidar cu inculpatul la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecată în favoarea părților civile.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut în fapt că, la data de 10.07.2014, ora 19:40, in timp ce conducerea autoturismul marca Dacia L. cu numărul de înmatriculare_ pe DE 70, pe raza localității Tatomirești, județul D., inculpatul M. P. a pierdut controlul direcției autoturismului, a părăsit partea carosabilă, iar în zona imobilului cu nr. 10 din localitatea Tatomirești a acroșat cu partea dreaptă spate pe numita S. Nița, care se afla în zona porții locuinței sale, în urma accidentului rezultând decesul acesteia.
Prima instanță a reținut din cuprinsul raportului de constatare medico - legala de necropsie nr. 2215/A3/16.10.2014, eliberat de IML C., că moartea numitei S. Nița în vârstă de 57 ani, a fost violentă, datorându-se decapitării urmarea unui traumatism cu secționare completă cervicală, torace atriționat, fractură femur stâng, leziunile de violență producându-se prin lovire cu corpuri dure, în condițiile accidentului de trafic rutier suferit, și au legătură de cauzalitate directă, necondiționată cu decesul, iar moartea poate data din 10.07.2014.
Inculpatul a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind negativ – conform rezultatului alcooltest atașat la dosar. Totodată s-a procedat la recoltarea de probe biologice de la inculpat în vederea stabilirii alcoolemiei, rezultatul fiind negativ (buletin de analiza toxicologică alcoolemie nr. 369/2014 din 24.07.2014 emis de IML C.).
Cu ocazia cercetării locului faptei s-a constatat că, partea carosabilă, pe care s-a produs accidentul, se afla în curbă către dreapta și era ud, inculpatul deplasându-se cu autoturismul în condiții de ploaie torențială, . care exista următoarele indicatoare: indicator localitate TATOMIRESTI, cu limitare viteză 70 km/h – astfel cum rezulta din cuprinsul procesului verbal de cercetare la fata locului, schița accidentului si plase fotografice.
In cauza s-a procedat la efectuarea unei expertize tehnice. Din cuprinsul raportului de expertiza tehnica, întocmit de expertul tehnic judiciar P. L., instanța reține că accidentul produs în seara zilei de 10.07.2014, în urma căruia a decedat victima S. Nița, a fost cauzat de inculpatul M. P., care se deplasa pe DE 70, în direcția C. - F., pe banda nr. 1, în condiții de ploaie torențială având ștergătoarele de parbriz pe viteza maximă, iar la ., fiind curbă la dreapta, viteza peste limita legală (85 km/h), apa în partea carosabilă au favorizat pierderea controlului direcției autoturismului de către inculpat, care a intrat în derapaj in afara părții carosabile din partea dreaptă a sensului de deplasare, inițial lovind cu partea dreapta a aripii spate un pomișor pe care l-a rupt, iar ulterior fiind lovită victima S. Nița care se afla în fata porții si proiectată cu gâtul in stâlpul din fata porții.
S-a mai concluzionat în raportul de expertiză că inculpatul avea posibilitatea să observe prezența victimei în fata porții de la 70,00 m, in această situație accidentul nu putea fi evitat deoarece câmpul de vizibilitate de 70,00 m a fost mai mic decât spațiul total de oprire de 86,55 m.
Prin comportamentul său, care a condus la producerea accidentului, inculpatul M. P. a încălcat prevederile art. 35 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 Republicată, potrivit cărora participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private, și dispozițiile art. 49 din OUG nr. 195/2002 Republicată, conform cărora limita maximă de viteză în localități trebuie să fie de .
În ceea ce o privește pe victimă, aceasta nu a avut posibilitatea sa evite accidentul in sine si nici accidentarea sa. Accidentul nu ar fi avut loc daca inculpatul ar fi manifestat atenția ce se impunea la volan cu privire la supravegherea căii de rulare si la viteza de deplasare, încât să fie menținut autoturismul pe direcția inițială de deplasare, pe banda a I-a, pe sensul de mers către Filiași.
Prima instanță a reținut concluziile expertului tehnic auto P. L., referitoare la legătura de cauzalitate dintre deplasarea autoturismului marca Dacia L. premergător producerii accidentului rutier, în data de 10.07.2014, pe un sector de drum unde limita de viteză era de 70 km/h, și producerea accidentului de circulație din data de 10.07.2014, soldat cu decesul victimei S. Nița, având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 35 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, participanții la trafic trebuie să aibă un comportament, care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private.
Ori, la momentul producerii accidentului, in condiții de ploaie torențială si cer înnorat autoturismul inculpatului participa la traficul rutier, iar, în condițiile în care sectorul de drum, pe care s-a produs accidentul rutier, DJ 606 B, era umed, vizibilitatea fiind bună, în pantă fără declivități, circulația desfășurându-se pe două sensuri de circulație care nu sunt delimitate de marcaj rutier longitudinal continuu, pe sensul de deplasare al autoturismului condus de inculpatul M. P., acesta avea posibilitatea de a observa sectorul de drum, pe care urma a efectua deplasarea în continuare.
Tribunalul a reținut ca inculpatul a recunoscut comiterea faptei, atât pe parcursul urmăririi penale, cat si pe parcursul judecații.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului M. P. care, în data de 10.07.2014, a condus autoturismul pe DE 70, ruta C. – F., la Km 254+200 metri, iar in intravilanul localității Tatomirești, datorită neadaptării vitezei de deplasare la condițiile de trafic, a fost implicat într-un eveniment rutier, ca urmare a culpei sale exclusive, soldat cu decesul victimei S. Nița, care se afla in fața porții locuinței sale, situată în zona acostamentului de pe partea dreaptă a drumului european, raportat la sensul de deplasare Filiași - C., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1 și 2 din Codul penal.
Reținând vinovăția inculpatului, prima instanță a dispus condamnarea acestuia pentru infracțiunea săvârșită.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicata inculpatului, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.p. din 1969, limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, împrejurările si modul de comitere a infracțiunii – respectiv producerea accidentului ca urmare a neatenției si a depășirii vitezei legale, natura si gravitatea consecințelor infracțiunii, respectiv suprimarea vieții unei persoane.
De asemenea, au fost avute în vedere si circumstanțele personale are inculpatului care este la primul conflict cu legea penala, nefiind cunoscut cu antecedente penale. Totodată, au fost avute în vedere si celelalte date care caracterizează persoana inculpatului, astfel cum reies acestea din înscrisul in circumstanțiere depus la dosar, instanța reținând că inculpatul este bine integrat social.
Totodată s-a reținut că inculpatul a avut o atitudine sinceră recunoscând și regretând fapta și va da relevanță juridică acestor împrejurări, prin aplicarea art. 375 si art. 396 alin.10 Cpp, cu privire la judecata în cazul recunoașterii vinovăției.
Prin urmare, în temeiul art. 336 alin. 1 Cp coroborat cu art. 375 noul cod de procedură penală și art. 396 alin. 10 noul cod de procedură penală, prima instanță a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracțiunea de ucidere din culpă prevăzută de art. 192 alin. 1 și 2 C.p.
Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, prima instanță a reținut dispozițiile art. 91 C.pen., conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
S-a apreciat că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentință fiind de 2 ani închisoare, iar inculpatul nu are antecedente penale, nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților astfel încât instanța are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea de către acesta a pedepsei aplicate.
Față de aceste considerente, în baza art. 91 alin. 1 Cp. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozițiilor art. 92 alin. 1 Cp.
În ceea ce privește latura civila, prima instanță a reținut că în cauza s-au constituit părți civile:
- Ghițuran D., fiica victimei S. Nița, cu suma de 20.000 lei, reprezentând daune materiale si suma de 500.000 euro – daune morale;
- Subtirelu N., fiul victimei S. Nița, cu suma de 20.000 lei, reprezentând daune materiale și suma de 500.000 euro – daune morale;
- G. M., mama victimei S. Nița, cu suma de 100.000 euro – daune morale.
Tribunalul a reținut ca răspunderea civilă a inculpatului este întemeiată pe dispozițiile art. 19, 20 si următoarele din Codul de procedură penală, principiul răspunderii civile contractuale si delictuale, coroborat cu dispozițiile art. 1391 din Codul civil, rezoluțiunea 75 – 7 a Comitetului de Miniștri ai Consiliului Europei din data de 14.03.1975, în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale: existenta faptei ilicite, a prejudiciului, a raportului de cauzalitate și a vinovăției.
S-a reținut că, inculpatul M. P., la data de 10.07.2014 în jurul orelor 19:40, în timp ce se deplasa la volanul autoturismului marca Dacia L., cu nr. de înmatriculare_, nerespectând dispozițiile legale și măsurile de prevedere pentru conducerea unui autoturism pe drum public, respectiv prin conducerea autoturismului cu viteza de 85 km/h, peste limita legala și pe fondul neatentiei, a pierdut controlul asupra directiei de deplasare, provocând un accident rutier in urma caruia a rezultat decesul victimei S. Nița
Astfel, s-a reținut că în cauza exista o faptă ilicită săvârșită de inculpatul M. P. (infracțiunea de ucidere din culpă ), produsă din culpa exclusivă a inculpatului, faptă care a avut ca urmare moartea victimei S. Nița, cu consecința producerii unui prejudiciu, între fapta culpabilă și prejudiciu existând un raport de cauzalitate.
Pentru dovedirea despăgubirilor privind daunele materiale și morale solicitate, au fost administrate următoarele mijloace de probă: înscrisuri și declaratiile martorilor M. N. și P. C.
Prima instanță a reținut că părțile civile S. N. si Ghițuran D. au făcut, in parte, dovada cheltuielilor efectuate. Astfel, din înscrisurile atașate: bonuri fiscale, facturi, prima instanță a reținut ca părțile civile S. Nicolare și Ghițuran D. au efectuat cheltuieli in cuantum de 10.000 lei, instanța apreciind ca acestea au fost suportate in mod egal, de fiecare dintre cele doua părți civile.
În cuantumul acestor cheltuieli sunt incluse sume achitate pentru organizarea înhumării, masa de pomenire, amenajarea locului de veci și pomenirile ulterioare, efectuate conform obiceiurilor.
S-a reținut că depoziția martorului P. C. atestă respectarea tuturor obiceiurilor creștinești pentru pomenirea defunctei, mai ales că defuncta era o persoană în puterea vârstei(57 ani).
Același martor a relatat că ceremonia de înmormântare și masa oferită participanților, a fost peste mediu, aspect care a impus instanței ca la valoarea cheltuielilor ce s-au probat prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei (cuantum total de 5290 lei) să se aprecieze ca fiind în cuantum total de 10.000 lei .
În ceea ce privește partea civilă G. M., prima instanță a reținut că aceasta a renunțat la pretențiile civile.
S-a apreciat ca în momente cu un astfel de impact emoțional, părțile nu sunt suficient de diligente în preconstituirea de înscrisuri in vederea dovedirii pretențiilor civile ulterioare.
Având in vedere toate aceste aspecte, prima instanță a reținut că, partea civila S. N. a suferit un prejudiciu material in cuantum de 5000 lei, iar partea civilă Ghițuran D. a suferit un prejudiciu material in cuantum de 5000 lei, sume ce apar ca fiind justificate, raportat la declarațiile martorilor P. C. și M. N., precum si fata de cheltuielile care se efectuează in mod obișnuit, pentru respectarea obiceiurilor religioase.
În legătură cu daunele morale solicitate de către părțile civile S. N. și Ghițuran D. prima instanță a reținut ca, dacă în cazul răspunderii civile patrimoniale, stabilirea prejudiciului este relativ ușoară, întrucât acesta este material, evaluabil în bani, iar criteriile de evaluare a pagubei materiale sunt tot de natură patrimonială, în cazul răspunderii civile pentru daune morale, dimpotrivă, prejudiciile sunt imateriale, nesusceptibile, prin ele însele, de a fi cântărite în bani.
În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat.
Pe de altă parte, această compensație bănească trebuie să fie echitabilă, moderată, proporțională cu întinderea pagubei suferite și să nu constituie o cauză de îmbogățire fără just temei.
Astfel, s-a reținut că părțile civile S. N. și Ghițuran D. au suferit un prejudiciu de ordin moral, prin suferința resimțită de pierderea mamei lor.
Din depozițiile martorilor M. N. și P. C., prima instanță a reținut ca părțile civile au fost foarte afectate de decesul victimei, în condițiile in care aceasta îi sprijinea material. Totodată, acestea au suferit depresii pe fondul impactului urmărilor producerii accidentului. De asemenea, s-a mai reținut ca victima S. Nița locuia cu fiul său S. N., fiica sa Ghițuran D. fiind căsătorită, însă intre victima si copiii săi exista o legătură de afecțiune.
Prima instanță a reținut astfel că, pierderea mamei a produs incontestabil o traumă psihică profundă și ireversibilă părților civile.
Cât privește întinderea prejudiciului este evident că acesta nu poate fi cuantificată potrivit unor criterii matematice sau economice, astfel încât în funcție de împrejurările concrete ale speței, statuând în echitate, prima instanță a acordat părților civile despăgubiri apte să constituie o satisfacție echitabilă.
În cauză, s-a apreciat că se justifică acordarea în parte a daunelor morale solicitate.
Prima instanță a stabilit un cuantum egal al daunelor morale acordate părților civile S. N. și Ghițuran D., întrucât potrivit percepției instanței de judecată, trauma psihică, afectivă determinată de pierderea mamei este in egală măsură resimțită .
În consecință, s-a apreciat că acordarea sumei de câte 50.000 lei cu titlu de daune morale, către părțile civile S. N. și Ghițuran D. respectiv a sumei de 10.000 lei cu titlu de daune materiale, către părțile civile reprezintă o modalitate echitabilă de acoperire a prejudiciilor, fiind proporționale cu întinderea pagubei suferite de fiecare dintre părțile civile.
În legătură cu persoana care poate fi obligată la plata acestor despăgubiri, s-a reținut ca potrivit disp. art. 49 din Legea nr. 136/1995, asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, astfel încât s-a apreciat că la plata despăgubirilor civile dovedite de părțile civile va fi obligată direct societatea de asigurare.
Față de toate aceste aspecte, în baza art. 25 Cpp și art. 397 Cpp au fost admise în parte acțiunile civile formulate de părțile civile S. Nicolare și Ghițuran D. și au fost obligate părțile responsabile civilmente S. de Asigurare – G. ASIGURARI SA și D. S. 2000 SRL Focșani (în calitate de comitent ) în solidar cu inculpatul, la plata sumelor de 10.000 lei despăgubiri civile si 50.000 lei daune morale către părțile civile S. N. si Ghițuran D..
În baza art. 274 alin.1 C.p.p. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente S. de Asigurare – G. Asigurari SA si D. S. 2000 SRL Focșani la 600 lei cheltuieli judiciare statului ( din care 500 lei reprezintă cheltuieli efectuate în cursul urmaririi penale).
In baza art. 276 alin. 2 C.pr.pen., a fost obligată S. de Asigurare – Gropama Asigurari SA și D. S. 2000 SRL Focșani in solidar cu inculpatul la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecată în favoarea părților civile reprezentând parte din onorariu achitat apărătorului ales.
A fost avută în vedere această sumă, raportat la cererile făcute de către apărător în numele celor două părți civile, respectiv cererea de constituire parte civilă, al căror conținut este identic în cazul celor două părți civile dar și prezența sa la două termene de judecată, astfel că prin raportare la veniturile unui magistrat, suma de 2000 lei pentru prestația efectuată este mai mult decât suficientă.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel părțile civile S. N. și Ghițuran D., și asiguratorului S. C. G. A. SA.
Părțile civile S. N. și Ghițuran D. prin motivele de apel depuse la filele 24 – 30 dosar, au criticat hotărârea primei instanțe exclusiv sub aspectul laturii civile solicitând în esență acordarea integrală a sumelor solicitate cu titlu de daune morale și cheltuieli de judecată învederând că prejudiciul moral nu a fost în mod corect cuantificat în raport de suferința produsă prin dispariția bruscă a victimei, traumele producându-și efectele pe tot parcursul vieții lor.
În ceea ce privește despăgubirile morale s-a invocat și faptul că deși prin considerente se specifică că se acordă câte 50.000 de lei către fiecare dintre părțile civile, din dispozitiv nu rezultă același lucru, creându-se o confuzie sub aspectul modului de acordare a acestor sume.
Referitor la cheltuielile de judecată, părțile civile apreciază că în mod nejustificat prima instanță a redus suma solicitată cu titlu de onorariu avocat deși aceasta a fost efectiv plătită conform chitanțelor de la dosar iar activitatea avocatului ales a impus participarea la toate actele îndeplinite la urmărirea penală, la fond și în apel.
Asiguratorul . prin motivele de apel depuse la filele 30 – 34 dosar, a criticat hotărârea primei instanțe exclusiv sub aspectul modului de soluționare al laturii civile, precizând în esență că despăgubirile pentru daune materiale au fost stabilite cu ignorarea probelor administrate. S-a arătat că la stabilirea despăgubirilor materiale conform Ordinului CSA 14/2011 pot fi avute în vedere exclusiv cheltuielile de ordin materiale dovedite cu acte, nu și cele dovedite prin declarațiile părților sau ale martorilor.
Referitor la sumele acordate cu titlu de daune morale s-a făcut trimitere la jurisprudența instanțelor din România arătându-se că în alte situații acestea au fost evaluate la valori mult inferioare celor stabilite în această cauză.
S-a invocat de asemenea că asiguratorul nu poate fi obligat la plata cheltuielilor judiciare și a cheltuielilor de judecată din procesul penal.
Inculpatul prezent la termenul de judecată nu a dorit să dea alte declarații în cauză.
Analizând apelurile declarate în raport de motivele invocate și cele ce pot fi examinate din oficiu conform art. 417 C.p.p. C. constată că doar apelurile părților civile sunt fondate urmând a fi admise în consecință pentru următoarele considerente de fapt și de drept.
Prima instanță a reținut în mod corect că prin fapta ilicită săvârșită de inculpatul M. P., faptă care a avut ca rezultat direct decesul numitei S. Nița, s-a produs celor două părți civile din cauză (fiul, respectiv fiica victimei) un prejudiciu moral constând în suferința produsă ca urmare a decesului intempestiv al mamei lor.
Este de presupus datorită gradului de rudenie între părțile civile și victimă că între acestea existau sentimente puternice de afecțiune, martorii confirmând totodată că victima era implicată în susținerea materială și morală a copiilor săi, numitul S. N. locuind de altfel împreună cu aceasta.
În raport de aceste elemente și având în vedere modul deosebit de violent în care s-a produs decesul numitei S. Nița (politraumatism cu secționare completă cervicală), vârsta acesteia (57 de ani) și modul în care s-a produs efectiv accidentul (victima se afla în fața porții sale departe de acostamentul drumului pe care circula inculpatul) se impunea acordarea cu titlu de daune morale a unor sume mai mari, care să asigure o reparație cel puțin echitabilă pentru prejudiciul suferit, pe care C. îl evaluează la 70.000 de lei în cazul fiecăreia dintre părțile civile.
Se constată totodată că deși prima instanță prin considerentele hotărârii a evaluat prejudiciul moral în raport de fiecare parte civilă separat, prin dispozitivul sentinței a acordat 50.000 de lei cu titlu de daune morale către amândouă părțile civile împreună. Prejudiciul moral este însă unul pur personal, neexistând o indivizibilitate activă între creditorii dreptului la despăgubire, prin urmare sumele trebuie să fie acordate fiecărei părți civile în parte, și nu ca sumă globală către ambele.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de părțile civile, C. reține în principal că acestea sunt dovedite prin înscrisurile atașate la filele 204 – 206 dosar fond până la concurența sumei de 4.720 lei în cazul părții civile Ghițuran D. (chitanța nr. 14/10.11.2014 și chitanța nr._ din 17.07.2014) respectiv a sumei de 3.720 lei în cazul părții civile S. N. (chitanța nr._ din 17 iulie 2014).
Onorariul perceput de apărătorul celor două părți civile nu este unul disproporționat în raport de activitatea acestuia în cursul procesului penal, mai ales că asistența juridică nu a fost asigurată doar la prima instanță ci și în faza de urmărire penală. Este irelevant faptul că cererile de constituire parte civilă sunt relativ similare, munca apărătorului neputând fi cuantificată după un model matematic ( câte foi scrise atâția bani primiți), întrucât activitatea de asistență juridică și reprezentare implică evaluarea cauzei, identificarea mijloacelor de probă, consilierea părților asistate, deplasări la organele judiciare, muncă de pregătire și documentare în susținerea cauzei.
Oricum, diminuarea onorariului acordat apărătorului părților civile ca urmare a unei evaluări comparative a acestuia cu veniturile magistratului investit cu soluționarea cauzei pe fond este neoportună, cele două activități fiind distincte și remunerate în baza unor criterii diferite.
Prin urmare, C. va majora sumele stabilite cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță de la 2.000 lei la 4.720 lei în favoarea părții civile Ghițuran D. și de la 2.000 lei la 3.720 lei în favoarea părții civile S. N..
Contrar susținerilor asiguratorului C. reține că în conformitate cu disp. art. 50 din Legea 136/1995 „Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces”, prin urmare în mod legal prima instanță a dispus obligarea societății de asigurare și la plata sumelor stabilite cu titlu de cheltuieli de judecată și cheltuieli judiciare. Oricum, art. 27 pct. 7 din Ordinul 14/2011 invocat în motivele de apel se referă la cheltuielile personale ale persoanei asigurate, răspunzătoare de producerea prejudiciului, în procesul penal în care are calitatea de inculpat (de exemplu onorariul plătit de acesta propriului său avocat) și nu la cheltuielile de judecată ale părților cu interese contrare.
În privința daunelor materiale al căror cuantum este criticat de asigurator C. reține că dispozițiile din normele cu privire la aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii (Ordinul CSA 14/2011) nu pot înlocui și nici abroga sistemul probator specific procesului penal, prin urmare în cadrul acestui proces atât în soluționarea acțiunii penale cât și a acțiunii civile pot fi administrate nu doar probe cu înscrisuri ci și proba testimonială.
În consecință în mod legal prima instanță a analizat solicitarea părților civile cu privire la despăgubirile materiale în raport de toate probele existente la dosar, înscrisuri dar și declarații de martori (numitul P. C.) apreciind că în condițiile în care au fost cheltuite sume de bani pentru organizarea înhumării, amenajarea locului de veci și mesele de pomenire ulterioare conform obiceiurilor din comunitate, suma de 10.000 de lei acoperă cu aproximație prejudiciul produs.
Pentru toate aceste considerente și constatând totodată că în cauză hotărârea primei instanțe a fost criticată exclusiv sub aspectul modului de soluționare al acțiunii civile în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C.p.p. se vor admite apelurile declarate de părțile civile S. N. și Ghițuran D. împotriva sentinței penale nr. 31 din data de 09.07.2015 a Judecătoriei Filiași, se va desființa în parte sentința și rejudecându-se cauza se va majora suma stabilită cu titlu de daune morale la 70.000 lei în favoarea fiecăreia dintre cele două părți civile.
Se vor majora sumele stabilite cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță de la 2.000 lei la 4.720 lei în favoarea părții civile Ghițuran D. și de la 2.000 lei la 3.720 lei în favoarea părții civile S. N..
Se vor menține restul dispozițiilor din sentința apelată.
Se va respinge, ca nefondat, apelul asiguratorului S. C. G. A. SA.
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în faza de apel.
Va fi obligată apelanta asigurator la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Suma de 130 lei (reprezentând 50% din valoarea onorariului avocatului desemnat din oficiu conform delegației 10.428/2015) se va avansa din fondurile M.J.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C.p.p. admite apelurile declarate în cauză de părțile civile S. N. și Ghițuran D. împotriva sentinței penale nr. 31 din data de 09.07.2015 a Judecătoriei Filiași, desființează în parte sentința sub aspectul laturii civile și rejudecând:
Majorează suma stabilită cu titlu de daune morale la 70.000 lei în favoarea fiecăreia dintre cele două părți civile.
Majorează sumele stabilite cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță de la 2.000 lei la 4.720 lei în favoarea părții civile Ghițuran D. și de la 2.000 lei la 3.720 lei în favoarea părții civile S. N..
Menține restul dispozițiilor din sentința apelată.
Respinge, ca nefondat apelul asiguratorului S. C. G. A. SA.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în faza de apel.
Obligă apelanta asigurator la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Suma de 130 lei (reprezentând 50% din valoarea onorariului avocatului desemnat din oficiu conform delegației 10.428/2015) se va avansa din fondurile M.J.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 ianuarie 2016
Președinte, Judecător,
A. C. M. V. T.
Grefier,
F. I.
Red.jud.A.C.M.
j.f.S.M.O.
O.A. 26 Ianuarie 2016
| ← Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 24/2016. Curtea de... | Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 16/2016.... → |
|---|
