Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 990/2012. Curtea de Apel CRAIOVA

Decizia nr. 990/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 27-04-2012 în dosarul nr. 990/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ Nr. 990

Ședința publică de la 27 Aprilie 2012

PREȘEDINTE A. I. S. - judecător

M. C. G. - judecător

T. C. B. - judecător

Grefier A. R.

Ministerul Public reprezentat de procuror C. C. din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.

Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de părțile civile R. P. și ., împotriva sentinței penale nr. 287 din 8 februarie 2012, pronunțată de Judecătoria Tg. J. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul parte civilă R. P., asistat de avocat M. C., apărător ales, consilier juridic S. F. pentru partea civilă recurentă ., lipsind părțile civile S. universitar de Urgență București, S. Județean de Urgență Tg. J., B. Umoti V. I. G. – Bulgaria și inculpatul intimat U. V. J..

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care, constatând recursurile în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.

Consilier juridic S. F. pentru recurenta asigurător, solicită admiterea recursului, casarea sentinței în sensul reducerii cuantumului despăgubirilor acordate în condițiile în care culpa în producerea accidentului revine atât inculpatului cât și părții civile, în proporție egală.

Cuantumul daunelor morale este apreciat de către asigurător ca fiind mult prea mare în raport de criteriile relevate de practica judiciară în această materie iar renta globală nu-și are rațiune în condițiile în care se acordă daune morale.

Avocat M. C. pentru recurentul parte civilă R. P. solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare în condițiile în care sumele acordate sunt prea mici în raport de handicapul locomotor ireversibil suferit de partea civilă.

Același apărător solicită admiterea în totalitate a cererii privind acordarea daunelor morale și respingerea recursului promovat de asigurător.

Reprezentantul Parchetului solicită admiterea recursului formulat de asigurător în condițiile diminuării daunelor morale acordate.

În ceea ce privește recursul părții civile, reprezentantul parchetului arată că acesta este nefondat.

CURTEA,

Asupra recursurilor de față;

Prin sentința penală nr. 287 din 8 februarie 2012, pronunțată de Judecătoria Tg. J. în dosarul nr._, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată R. P., domiciliat în comuna Brănești, ..

A fost obligat asiguratorul B. I. V. I. G. - Bulgaria, cu sediul în S., ., 1784, Bulgaria, reprezentat de ., cu sediul în București, ., sector 1 alături de inculpatul U. V. J., U. V. J., fiul lui V. și M., născut la data de 11.10.1911 în Brănești, jud. Gorj, cu domiciliul în comuna Brănești, ., CNP_ la 250.000 lei cu titlu de daune morale către partea vătămată R. P..

A fost obligat asiguratorul B. I. V. I. G. - Bulgaria reprezentat de . alături de inculpatul U. V. J. la 4016 lei cu titlu de rentă globală către partea vătămată R. P..

A fost obligat asiguratorul B. I. V. I. G. - Bulgaria reprezentat de . alături de inculpatul U. V. J. la 251 lei lunar cu titlu rentă( prestație) periodică către partea vătămată R. P. începând cu data pronunțării prezentei și până la încetarea stării de nevoie în care se află partea vătămată.

A fost obligat asiguratorul B. I. V. I. G. - Bulgaria reprezentat de . alături de inculpatul U. V. J. la 4812 lei, cu titlu de despăgubiri civile către partea vătămată R. P..

A fost respins capătul de cerere privind obligarea asiguratorului la despăgubiri civile reprezentând contravaloarea autoturismului înmatriculat sub nr. BH – 4609 –BP.

S-a luat act că S. Județean de Urgență Tg-J., cu sediul în Tg-J. ., jud. Gorj și S. U. de Urgență București, cu sediul în București, ..12, sector 1, nu s-au constituit părți civile în cauză.

A fost obligat inculpatul la 220 lei cheltuielile judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J. 3344/P/2010 din 24.03.2011, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului U. V. J., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.184 alin 2 și 4 C.pen., cauza fiind înregistrată sub numărul_ la Judecătoriei Tg-J.

La termenul de judecată din 04.05.2011 s-a dispus în baza art 3201 alin 5 C.p.p. disjungerea laturii civile și înregistrarea separată a cauzei având acest obiect.

Acțiunea civilă astfel disjunsă a fost înregistrată sub nr._ la Judecătoria Tg-J..

D. analiza actelor aflate la dosar instanța a reținut că, prin cererea înaintată în dosarul penal și înregistrată la data de 04.05.2011, precizată prin declarația din aceeași dată, în ședință publică, partea vătămară R. P. s-a constituit parte civilă cu suma de 200.000 euro sau echivalentul în lei daune morale, 50.000 lei despăgubiri civile, respectiv contravaloarea autoturismului distrus în accidentul a cărui victimă a fost.

A mai solicitat partea vătămată R. P. obligarea inculpatului, respectiv a asiguratorului la plata cheltuielilor aferente îngrijirilor medicale cauzate de vinovăția inculpatului, plata unei rente globale calculată la 1000 lei lunar până la data pronunțării hotărâri și în continuare, o prestație periodică de 1.000 lei lunar până la încetarea stării de nevoie.

În cursul procesului, a fost depusă în copie tradusă din limba bulgară cartea internațională de asigurare a vehiculului implicat în evenimentul rutier în urma căruia a fost lezionată partea vătămată .

Instanța a procedat la efectuarea de verificări a valabilități poliței, fiindu-i comunicat de Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România că reprezentantul de despăgubiri Carte V. la nivel național al societății B. I. V. I. G. - Bulgaria, care a emis-o este ., societate care a fost introdusă și citată în cauză, ea reprezentând interesele asiguratorului străin.

Polița a fost confirmată de asiguratorul bulgar, așa cum a rezultat din cererea depusă pentru termenul din 30.11.2011 de reprezentantul de despăgubiri nr. 4804/28.11.2011.

Acțiunea civilă promovată de partea vătămată R. P. a avut ca izvor legal fapta ilicită a inculpatului U. V. J. constând în vătămarea corporală din culpă a acesteia în urma coliziunii între mașina condusă de inculpat și un pod, din beton armat.

În urma accidentului, partea vătămată R. P. a prezentat leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 90-100 zile, care i-au pus în primejdie viața așa cum a rezultat din raportul de constatare medico legal nr. 1233/29.07.2010 emis de SML Gorj.

Prin s.p. nr. 79/04.05.2011 constatându-se vinovăția inculpatului s-a dispus condamnarea acestuia la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării.

În aceste condiții în mod cert a fost dovedit actul ilicit cauzator de prejudicii, în speță infracțiunea, ce trebuie reparate în condițiile art 998 C.civ.

A mai reținut instanța că în urma accidentului suferit, partea civilă a fost suspusă mai multor intervenții, ce au necesitat tratament adecvat și medicație corespunzătoare.

Astfel aceasta a depus la dosar facturi și bonuri fiscale, care certifică cheltuieli făcute până la concurența sumei de 4812 lei rezultată din însumarea lor, fiind excluse de la calcul, documentele depuse în dublu exemplar, sumă pe care instanța, în temeiul art. 998 cod civil, constatând vinovăția inculpatului U. V. J., în producerea lor, îl va obliga alături de asigurator, către partea civilă, admițând astfel în parte acțiunea civilă.

Cu privire la cererea formulată de aceiași parte civilă, de obligare a inculpatului alături de asigurator la contravaloarea autoturismului, instanța a constatat inadmisibilă cererea întrucât asigurarea RCA inclusiv aceea încheiată în sistem Carte V. își produce efectele doar în cazul prejudiciilor produse unor terțe persoane, prin accident, la care se adaugă faptul că așa cum rezultă din adresele emise de reprezentantul de despăgubiri conform cărora a fost deschis deja dosarul de daune, drept pentru care instanța o va respinge.

Referitor la daunele morale, în mod clar existența lor nu a putut fi contestată, dat fiind numărul mare de îngrijiri medicale, specificul leziunilor, starea de sănătate, mai exact handicapul suferit și constatat prin raportul de expertiză medico legală nr. 2532/7.12.2011 din 16.01.2012 al SML Gorj, necontestat de niciuna din părți .

Ca parametrii ai compensației morale, instanța a considerat că dauna morală îmbracă mai multe valențe, existând durere fizică, suferință psihică, dizabilitate, angoasă, prejudiciu fizic, de agrement, scăderea speranței de viață și alte incapacități( biologice), toate acestea amplificate de vârsta părți civile, de doar 34 de ani .

În aceste condiții pentru compensarea acestor prejudicii morale, trecute, prezente dar și viitoare, ultimele constituindu-se și în efort suplimentar de a duce aproape o viață normală, instanța a admis în parte, însă cererea de acordare a daunelor morale și în baza aceluiași temei a obligat asiguratorul B. I. V. I. G. - Bulgaria reprezentat de . alături de inculpatul U. V. J., la 250.000 lei cu titlu de daune morale către partea vătămată R. P..

Suma de 200.000 euro solicitată de partea civilă a fost considerată ca excesivă și excedând caracterului de compensație morală, devenind practic o sancțiune civilă pentru cel obligat la dezdăunare.

În legătură cu cererea de acordare a unei rente globale și a uneia periodice, instanța de asemenea le-a admis în parte.

Reținând întâi vinovăția penală ca temei al răspunderii civile, apoi handicapul fizic grav de gradul I al părții civile constatat prin act medico legal, ultimele venituri realizate de inculpat conform adeverinței nr. 7/12.12.2011 emisă de . în cuantum de 544 lei, indemnizația lunară și bugetul personal complementar acordat de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj(adresa nr._/04.01.2012), instanța a constatat o diferență de venituri lunară de 251 lei.

Astfel, având în vedere data intervenirii incapacității de muncă a părții civile, instanța a obligat asiguratorul B. I. V. I. G. - Bulgaria reprezentat de ., alături de inculpatul U. V. J. la 4016 lei cu titlu de rentă globală către partea vătămată R. P. și la 251 lei lunar cu titlu rentă( prestație) periodică către aceiași parte vătămată începând cu data pronunțării prezentei și până la încetarea stării de nevoie în care se află partea vătămată.

Deși legal încunoștințate cele două unități medicale unde partea civilă a fost internată în urma accidentului, acestea nu s-au constituit părți civile în cauză, instanța neavând alte obligații față de acestea ca persoane juridice și care au aceleași drepturi procesuale cu orice persoană, motiv pentru a luat act că S. Județean de Urgență Tg-J. și S. U. de Urgență București nu s-au constituit părți civile în cauză.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs părțile civile . și R. P..

Recursul asigurătorului vizează netemeinicia și nelegalitatea hotărârii primei instanțe în condițiile în care la producerea accidentului rutier au concurat atât victima cât și inculpatul, în aceeași măsură, ceea ce impune ca urmare a constatării culpei victimei la producerea accidentului de circulație și reducerea cuantumului despăgubirilor civile acordate.

Se critică cuantumul despăgubirilor morale acordate, ce contravine criteriilor specifice stabilite de practica instanțelor judecătorești cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Renta globală acordată de către prima instanță s-a realizat cu încălcarea legii atâta timp cât au fost acordate despăgubiri civile cât și prestațiile periodice lunare.

Recursul părții civile vizează netemeinicia și nelegalitatea hotărârii primei instanțe, în raport de cuantumul daunelor morale acordate, despăgubirile nereflectând urmările accidentului de circulație asupra stării de sănătate, a eforturilor cerute de un trai decent și normal.

Analizând motivele de recurs invocate cât și sentința instanței de fond, potrivit disp. art. 3856 alin.3 Cod procedură penală, se apreciază că în cauză nu sunt întrunite cerințele cazului de casarea prev. de art. 3859 pct. 171 Cod procedură penală, astfel încât în baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, se vor respinge recursurile, ca nefondate, pentru cele ce urmează:

Prin sentința penală nr. 799 din 4 mai 2011 a Judecătoriei Tg. J., rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia penală nr. 1681 din 20 octombrie 2011 a Curții de Apel C., inculpatul U. V. J. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 184 alin.2 și 4 cod penal cu aplic. art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, în condițiile aplicării art. 81 cod penal.

Așa cum rezultă din considerentele hotărârii instanței de fond precum și cele ale deciziei instanței de control judiciar, culpa exclusivă în producerea accidentului de circulație din data de 23/24 mai 2010, a revenit inculpatului care, a pierdut controlul asupra direcției autoturismului, din cauza stării avansate de oboseală și ațipirii la volan.

În urma impactului autovehiculului condus de inculpat de podul aflat pe marginea drumului, s-a produs vătămare corporală a părții vătămate, leziunile acestuia necesitând 90 – 100 zile îngrijiri medicale, punându-i în primejdie viața.

Fiind investită cu soluționarea acțiunii civile, ca urmare a disjungerii de latura penală, în mod temeinic prima instanță a constatat aplicarea disp. art. 22 Cod procedură penală, potrivit cărora hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile care judecă acțiunea civilă cu privire la existența faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia.

Astfel, constatarea primei instanțe asupra culpei exclusive a inculpatului în producerea accidentului de circulație este legală și temeinică, vinovăția fiind lămurită cu autoritate de lucru judecat prin sentința penală arătată.

De aceea este nefondată critica asigurătorului privind și existența culpei victimei în producerea accidentului de circulație, căci a hotărî altfel decât prin sentința penală, s-ar aduce vătămate principiului mai sus arătat.

Cuantumul daunelor morale acordate de către prima instanță părții civile, prejudiciul suferit de aceasta pe tărâmul disconfortului psihic, este temeinic atâta timp cât partea civilă a beneficiat de un număr important de zile de îngrijiri medicale, handicapul locomotor suferit fiind de natură permanentă, partea civilă fiind imobilizată în căruciorul rulant, afecțiunile suferite ducând la pierderea capacității de muncă, vârsta acestuia și, implicit, orizontul de speranță și realizări căruia în mod intempestiv i s-au pus piedici.

Prezentată în mod greșit, cu titlu de rentă globală de către prima instanță, deși în realitate calificarea legală este acea de prestație periodică cuvenită părții prejudiciate ale cărei venituri din muncă au fost reduse sau desființate, ca urmare a intervenirii handicapului fizic, se constată că modalitatea de acordare este corectă.

Aceasta în condițiile în care, începând cu data săvârșirii faptei prejudiciabile și până la data pronunțării sentinței s-a calculat prestația periodică în mod global, pe perioada determinată, pentru ca după această dată să fie acordată cu titlu lunar, ca prestație succesivă.

De aceea este nefondată critica asigurătorului sub acest aspect, atâta timp cât prestația periodică nu se confundă cu despăgubirile reprezentate de cheltuielile suportate de victimă cu spitalizarea, îngrijirea stării de sănătate.

Reținând consecințele accidentului de circulație asupra părții civile, sub toate aspectele enumerate mai sus, se apreciază că suma de 250.000 lei cu titlu de daune morale acordate, este în măsură să răspundă exigențelor art. 998 și următoarele cod civil, astfel încât criticile părții civile urmează a fi înlăturate ca nefondate sub acest aspect.

Văzând și disp. art. 192 alin.2 Cod procedură penală ;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de părțile civile R. P. și ., împotriva sentinței penale nr. 287 din 8 februarie 2012, pronunțată de Judecătoria Tg. J. în dosarul nr._ .

Obligă pe fiecare recurent la câte 50 lei, cheltuieli judiciare statului.

Cheltuielile judiciare, în cuantum de 100 lei, reprezentând 50% din valoarea onorariului de avocat, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică de la 27 aprilie 2012.

A. I. S. M. C. G. T. C. B.

Grefier,

A. R.

Red.jud.TCB

j.f.M.M.

IB

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 990/2012. Curtea de Apel CRAIOVA