Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 89/2016. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 89/2016 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 16-02-2016 în dosarul nr. 89/2016
Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2016:127._
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚĂ DE FOND
DECIZIE PENALĂ NR. 89
Ședința publică de la 16 februarie 2016
Completul constituit din:
Președinte- Ș. B. -judecător
Grefier- B. D.
Ministerul Public reprezentat prin procuror C. N. din
cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C..
Pe rol, pronunțarea asupra contestației formulate de inculpatul S. F., împotriva încheierii nr. 53 din 02 februarie 2016, pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, având ca obiect contestație împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar (art. 206 Cp).
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită. Fără citarea părților.
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din data de 15.02.2016, susținerile părților fiind reținute și consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 53 din 02 februarie 2016, pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ , în baza art. 220 C.p.p., s-a respins cererea formulată de reprezentantul Ministerului Public privind luarea măsurii arestului la domiciliu față de inculpații V. C., V. T. si S. F. ca neîntemeiată.
În baza art. 215 alin 7 C.p.p rap la art. 211 alin. (2) C. proc. pen. și art. 214 C. proc. pen., s-a dispus luarea măsurii preventive a controlului judiciar prevăzute de art. 202 alin. 4 lit. b) C. proc. pen., față de inculpații V. C., V. T. zis L. și S. F. zis G., pe o durata de 60 de zile, de la data pronunțării prezentei până la data de 01.04.2016, inclusiv.
În temeiul art. 215 alin.1 Cod procedură penală, pe durata măsurii preventive a controlului judiciar, inculpații V. C., V. T. si S. F. au fost obligați să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la instanța de judecată, ori de câte ori sunt chemați;
b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;
c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea, Poliția oraș T. M., conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați.
În baza art. 215 alin. 2 lit. a, b, d, j C. proc. pen., pe timpul controlului judiciar, s-a impus inculpaților V. C., V. T. si S. F. să respecte următoarele obligații:
a) să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a organului judiciar care a dispus măsura,
b) sa nu se deplaseze la discoteca . SRL din .,
c) să nu se apropie de persoana vătămată V. A., sau de membrii familiei acesteia, de martorii T. G. A., V. C., M. E. L., M. F., A. C., S. I. M., C. M., L. M., D. G. R., R. A. A., B. F., B. D., Zăval A. V., Mățoi A. I., Parole A., T. S., S. C. I., P. C. P., S. F., Bairam C., U. F. și să nu comunice cu aceste persoane direct sau indirect, pe nicio cale.
d) inculpatii V. C. si V. T. sa nu comunice cu inculpatul S. F. și să nu se apropie de membrii familiei acestuia direct sau indirect, pe nicio cale, iar inculpatul S. F. să nu comunice cu inculpatii V. C. și V. T. și să nu se apropie de membrii familiei acestora, direct sau indirect, pe nicio cale.
e) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
În temeiul art. 215 alin.3 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpaților că, în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor ce le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr. 539/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul O. din data de 22.06.2015, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate în lipsă a inculpaților: V. T. pentru săvârșirea infracțiunilor: portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase prev. de art,. 372 alin. 1 lit. a și alin. 2 C.p, tentativă de omor prev. de art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 alin. 1 C.p. ( parte vătămată A. C. I. ) și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 C.p., toate cu aplic.art. 38 alin. 1 C.p.; V. C. pentru săvârșirea infracțiunilor: portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase prev. de art. 372 alin. 1 lit. a și alin. 2 C.p, tentativă de omor prev. de art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 alin. 1 C.p. ( parte vătămată V. A. ) și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 C.p., toate cu aplic.art. 38 alin. 1 C.p. și S. F. pentru săvârșirea infracțiunilor: portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase prev. de art,. 372 alin. 1 lit. a și alin. 2 C.p, tentativă de omor prev. de art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 alin. 1 C.p. ( poarte vătămată V. A. ) și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 C.p. și art. 193 alin. 1 C.p. toate cu aplic.art. 38 alin. 1 C.p.
In fapt, s-au reținut următoarele:
- pentru inculpatul V. T. s-a reținut că în noaptea de 12/13.07.2013 a exercitat acte de violență fizică asupra părții vătămate A. C. I., pe care l-a lovit cu un cuțit și cu capul în piept, provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 25-30 zile îngrijiri medicale, ce i-au pus în primejdie viața, provocând în rândul persoanelor prezente reacții de indignare, neliniște persistentă și stare gravă de insecuritate;
- pentru inculpatul V. C. s-a reținut că în noaptea de 12/13.07.2013 împreună cu inculpatul S. F. au exercitat acte de violență fizică asupra părții vătămate V. A., pe care l-au lovit în mai multe rânduri, cu cuțite peste corp, provocându-i leziunile traumatice descrise în actul medico-legal, ce i-au pus în primejdie viața, provocând în rândul persoanelor prezente reacții puternice de indignare, neliniște persistentă și stare gravă de insecuritate;
- pentru inculpatul S. F. s-a reținut că în noaptea de 12/13.07.2013 împreună cu inculpatul V. C. au exercitat acte de violență fizică atât asupra părții vătămate V. A., pe care l-au lovit în mai multe rânduri, cu cuțite peste corp, provocându-i leziunile traumatice descrise în actul medico-legal, și care i-au pus în primejdie viața, cât și asupra părții vătămate U. F. pe care l-a lovit în cap cu o sticlă, provocând în rândul persoanelor prezente reacții puternice de indignare, neliniște persistentă și stare gravă de insecuritate.
După finalizarea procedurii de cameră preliminară și începerea judecății prin încheierea nr. 100/26.20.205, s-a procedat la audierea inculpaților cu privire la acuzațiile aduse conform declarațiilor atașate la dosar, precum și la audierea numiților U. F., A. I. și A. I. M., primul renunțând la dreptul de a participa la procedura judiciară în calitate de parte civilă ori persoană vătămată.
Analizând cererea formulată de reprezentantul Ministerului Public în raport cu actele si lucrările dosarului, cu acuzațiile aduse inculpaților și cu poziția procesuală a acestora, cu mijloacele de probă administrate la acest termen cu referire la aspectele relatate de cei trei inculpați prin declarațiile date, a înscrisului depus la dosar intitulat plângere prealabilă, instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 202 C.p.p. privind luarea unei măsuri preventive.
Astfel, potrivit textului legal evocat, măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe ori indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, a împiedicării sustragerii suspectului ori inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.
Instanța, a reținut în egală măsură că, orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației adusă persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
Așa cum se conturează la acest moment al procedurii judiciare, situația de fapt în raport cu materialul probator administrat în cauză și cu modul în care este descrisă în actul de sesizare, instanța a constatat că există indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit o infracțiune așa cum această împrejurare este reglementată de practica Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul existenței unor date de natură a convinge un observator obiectiv că o persoană ar fi putut comite o infracțiune.
Pe de altă parte, este cert că în faza de urmărire penală inculpații nu au fost audiați în legătură cu acuzațiile aduse iar la acest termen de judecată conform mențiunilor din procesele verbale de executare a mandatelor de aducere privind pe inculpații V. C. și V. T., cei doi se aflau la muncă în Germania din decembrie 2015.
Pe de altă parte, cei doi inculpați au susținut că la momentul citării cu mandat de aducere la adresa din acte, se aflau pe raza localității A. în vizită la o rudă, iar pentru termenul din 19.01.2016 în nici un caz inculpatul V. C. nu a fost internat în spital așa cum a susținut chiar apărătorul său ales pentru a justifica absența acestuia la termenul de judecată.
Inculpații nu au respectat obligația de a comunica orice schimbare a adresei de domiciliu așa cum impun dispozițiile art. 108 C.p.p. în faza de urmărire penală, iar la termenul de astăzi cu ocazia audierii, așa cum rezultă din conținutul celor declarate, fiecare dintre aceștia au reclamat existența unei puternice stări de tensiune între aceștia și familiile lor, tensiune ce s-ar fi materializat chiar într-o agresiune fizică la data de 23.12.2015 când numitul Bodomoiu I., membru al familiei inculpatului S. F., ar fi fost agresat cu un cuțit (raport de expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr. 2252/B/2015/11.01.2016 SJML Teleorman).
Din această perspectivă, instanța a apreciat așadar că este necesară luarea unei măsuri preventive pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, a împiedicării sustragerii inculpaților de la judecată dar și a prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni, considerând că cea mai adecvată măsură preventivă proporțională cu gravitatea acuzațiilor, ținând seama și de intervalul de timp care a trecut de la consumarea incidentului ce face obiectul procedurii de față, este măsura preventivă a controlului judiciar prev. de art. 211 C.p. cu luarea măsurilor prevăzute de art. 211 alin. 1 și 2 C.p. în sensul restricționării libertății de mișcare al celor trei inculpați și împiedicării de comunicare a acestora, supravegherea exercitată în acest mod asigurând la acest moment atingerea scopului pentru care măsura a fost dispusă.
Astfel, instanța a apreciat că, în cauză se impune luarea față de inculpați a măsurii preventive a controlului judiciar, în vederea asigurării prezenței inculpaților în fața instanței și a bunei desfășurări a procesului penal, având în vedere stadiul în care se află cauză, existând chiar riscul ca inculpații să influențeze martorii și prin aceasta să zădărnicească aflarea adevărului, apreciindu-se că această măsură preventivă este cea mai adecvată respectând cerințele de necesitate și proporționalitate prevăzute de lege.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpatul S. F., solicitând admiterea contestației și revocarea măsurii controlului judiciar arătând că nu se impune luarea unei măsuri preventive atât raportat la atitudinea procesuală a acestuia cât și la prezumția de nevinovăție de care beneficiază. A arătat că inculpatul a colaborat cu organele de cercetare penală, nu s-a sustras de la cercetare și nu are antecedente penale, dar în ciuda circumstanțelor favorabile el beneficiază de egalitate de tratament cu ceilalți inculpați, care sunt persoane extrem de violente cu un trecut infracțional bogat.
În subsidiar, a solicitat ridicarea interdicției de a nu lua legătura cu martorii B. D. și B. F. deoarece aceștia sunt frații inculpatului și inculpatul locuiește împreună cu aceștia.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 202 C.p.p., măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe ori indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.
În speța de față, în cazul inculpatului contestator S. F., deși există indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că a săvârșit infracțiunea pentru care este trimis în judecată, nu sunt date din care să rezulte că o măsură preventivă este necesară pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni, contrar celor reținute de instanța de fond.
Astfel, de la data comiterii faptei (12/13.07.2013) și până în prezent a trecut o perioadă destul de mare, de aproximativ 2 ani și 6 luni și, prin urmare, prin trecerea unei perioade atât de lungi pericolul social a scăzut în intensitate.
Nu se poate susține nici că inculpatul s-a sustras urmăririi penale, având în vedere că din dosarul de urmărire penală reiese că împotriva inculpatului s-a emis un singur mandat de aducere, care nu a putut fi pus în executare întrucât inculpatul era plecat în străinătate, însă acest mandat a fost emis la 07.06.2015, deci la aproximativ 2 ani de la data săvârșirii faptei, până în acel moment inculpatul nefiind citat. De altfel, la 22.06.2015, s-a dispus sesizarea instanței cu rechizitoriul, iar la termenele de judecată la care a fost citat de către instanță, inculpatul s-a prezentat, cu excepția termenului din data de 28.09.2015, când oricum s-a dispus reluarea dezbaterilor în procedura de cameră preliminară pentru o altă dată în complet legal constituit având în vedere că judecătorul titular se afla în concediu medical.
Totodată, deși inculpații V. C. și V. T. au menționat în declarațiile pe care le-au dat în fața instanței, că familia inculpatul S. F. i-a amenințat în ultima perioadă dacă spun adevărul în instanță și că au formulat plângeri la parchet, la dosar nu s-a depus o dovadă în acest sens, plângerea depusă la fila 173 fiind pentru faptele din data de 12/13.07.2013, care fac obiectul cauzei de față. Dimpotrivă, inculpatul S. F., cu plângerea depusă în copie la fila 169, a făcut dovada că fratele acestuia a fost amenințat, iar tatăl a fost lovit de către inculpații V. întrucât i-au cerut fratelui inculpatului S. F., pe nume B. D., să nu-și mai mențină declarația dată în dosar, lucru refuzat de familia inculpatului S. F..
În atare situație, constatând că în privința inculpatului S. F. nu există nici un fel de date sau elemente din care să rezulte că o măsură preventivă este necesară pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni, Curtea va admite contestația formulată de inculpatul S. F., va desființa în parte încheierea, în sensul că va înlătura dispoziția din încheierea atacată privind luarea măsurii preventive a controlului judiciar, prev. de art. 202 alin. 4 lit. b C.p.p., precum și dispozițiile prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 C.p.p., în ceea ce-l privește pe inculpatul S. F., menținând restul dispozițiilor încheierii în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare din contestație urmează a rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite contestația formulată de inculpatul S. F., împotriva încheierii nr. 53 din 02 februarie 2016, pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ .
Desființează în parte încheierea.
Înlătură dispoziția din încheierea atacată privind luarea măsurii preventive a controlului judiciar, prev. de art. 202 alin. 4 lit. b C.p.p., precum și dispozițiile prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 C.p.p., în ceea ce-l privește pe inculpatul S. F.,zis G., fiul lui F. și A., născut la 24.08.1986 în mun. T. M., jud. Teleorman, cu domiciliul în mun. T. M., ., CNP_4.
Menține restul dispozițiilor încheierii în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
Cheltuielile judiciare din contestație rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 februarie 2016.
Președinte,
Ș. B.
Grefier,
B. D.
j.fond:L.O.
SG 09.03.2016/6ex.
| ← Luare de mită. Art. 254 C.p.. Hotărâre din 12-02-2016, Curtea... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 92/2016.... → |
|---|
