Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160 ind.2 C.p.p.. Decizia nr. 1087/2013. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1087/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 01-08-2013 în dosarul nr. 5639/121/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 1087/R
Ședința publică din data de 01.08.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – M. C.
Judecător – M. M. I.
Judecător – M. T.
Grefier – E. M.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror - F. Hahuie
din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
Serviciul Teritorial G.
La ordine fiind soluționarea recursului formulat de inculpata M. R. (fiica lui M. și E., născută la data de 24.09.1972 în Focșani, Jud. V., CNP –_, în prezent aflată în Arestul IPJ G.) împotriva încheierii de ședință din data de 26 iulie 2013 dată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
La apelul nominal a răspuns recurenta – inculpată M. R., în stare de arest asistat de apărătorul ales – av. P. D. conform împuternicirii aflată la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
În conformitate cu disp. art. 318 Cod procedură penală se procedează la identificarea inculpatei M. R., care confirmă datele de stare civilă existente la dosarul cauzei.
Întrebată fiind, inculpata arată că își menține recursul declarat.
Participanții procesuali arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Întrucât în cauză nu mai sunt alte cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul inculpatei – av. P. D. – apreciază încheierea pronunțată de instanța de fond ca fiind netemeinică și nelegală. Arată că a analizat motivarea instanței de fond și din cuprinsul acesteia a identificat o . elemente în legătură cu care apreciază că, contravin situației în ceea ce o privește pe inculpată.
Arată că instanța de fond a apreciat ca și argument pentru admisibilitatea unei cereri de liberare provizorie sub control judiciar că persoana care formulează o astfel de cerere trebuie să prezinte o idee de încredere și că această idee poate fi extrasă din elemente privind persoana arestatului, comportamentul său și natura infracțiunilor. Mai mult, instanța de fond a considerat că raportat la aceste argumente se impune respingerea ca nefondată a cererii formulată.
Raportat la a ceste aspecte, solicită a se avea în vedere că inculpata M. R. este o persoană fără antecedente penale, este un bun profesionist, este o persoană familistă – are legături atât cu soțul cât și cu familia sa. De asemenea, în ceea ce privește comportamentul inculpatei, aceasta a avut un comportament exemplar de la momentul arestării preventive și până în prezent, că inculpata a respectat în totalitate cele dispuse de instanțele de judecată și că în toată această perioadă de 5 luni de arest preventiv, nu a făcut nici un demers de natură a influența sau a îngreuna bunul mers al anchetei penale.
Arată că un al treilea argument se referă la natura infracțiunilor. În acest sens solicită a se avea în vedere că parte din infracțiunile de care este acuzată inculpata sunt de natură economică. Instanța de fond a reținut că sunt infracțiuni cu un grad de complexitate mare, care presupun participarea mai multor persoane, dar în același timp nu a reținut o . aspecte care circumstanțiază modul în care au fost săvârșite astfel de infracțiuni. Practic, instanța de fond a ignorat faptul că la momentul de față a fost depus la dosar raportul de expertiză tehnică care a stabilit că „putea” – nu că s-a produs, un prejudiciu constând în contravaloarea a 636.000 litri alcool – mai puțin decât ce s-a reținut inițial de P., că sunt dubii și cu privire la producerea acestui prejudiciu întrucât consilierii experți au apreciat că această cantitate maximă produsă nu putea fi decât de 27.000 litri.
Arată că nu poate fi primit ca argument faptul că o infracțiune foarte gravă duce în mod automat la respingerea unei astfel de cereri, câtă vreme tocmai textul de lege o permite.
De asemenea, arată că instanța de fond a apreciat că lăsarea în libertate ar avea efecte negative asupra urmăririi penale. Însă, trebuie avut în vedere faptul că tot astăzi 01.08.2013 urmează a fi soluționată propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive luată față de inculpată, iar în referatul întocmit de P. se arată care sunt activitățile care urmează a fi efectuate în următoarea perioadă. Raportat la a cele activități ce urmează a fi desfășurate, apreciază că urmărirea penală practic s-a finalizat și că în momentul de față singura activitate ce urmează a fi efectuată este trimiterea în judecată a inculpaților.
Arată că un alt argument reținut de instanța de fond este acela potrivit căruia inculpata anterior arestării preventive ar fi intervenit la diverși reprezentanți ai instituțiilor publice și în aceste condiții nu ar fi oportună lăsarea în libertate. Apreciază că instanța de fond a echivalat această motivare cu influențarea desfășurării procesului penal. Însă, solicită a se avea în vedere că inculpata este cercetată pentru infracțiuni de natură economică, prin urmare trebuie să ne raportăm strict la faptele pentru care aceasta este arestată preventiv. Consideră că nu se poate discuta la a cest moment despre o . acțiuni în legătură cu care nici nu s-a dispus începerea urmăririi penale.
Consideră că la acest moment, având în vedere că urmărirea penală este finalizată, nu există riscul de a influența în vreun fel buna desfășurare a procesului penal. De asemenea, apreciază că sunt argumente suficiente pentru a se constata că cererea formulată de inculpată este una temeinică.
Arată că, așa cum ceilalți 15 inculpați din prezenta cauză au beneficiat de alte măsuri preventive mai ușoare – măsura obligării de a nu părăsi localitatea, consideră că și inculpata poate beneficia de același tratament juridic.
Concluzionând, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Reprezentantul Parchetului apreciază încheierea Tribunalului G. ca fiind legală și temeinică. Consideră că în mod corect instanța a avut în vedere atât faptele pentru care inculpata este cercetată cât și persoana acesteia. În ceea ce privește faptele pentru care inculpata este cercetată, acestea sunt fapte deosebit de grave, iar inculpata avea un rol important în cadrul grupului infracțional organizat, făcea parte din palierul de conducere și de asemenea, față de inculpată prin ordonanță s-a dispus extinderea cercetărilor și pentru alte acte materiale din cuprinsul infracțiunii continuate de evaziune fiscală și de s-a dispus extinderea cercetărilor și pentru infracțiunea de spălare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002.
Arată că din actele existente la dosar rezultă că inculpata M. R., la cererea inculpatului Jîtea M. L. – liderul grupului, a încercat să influențeze funcționari publici din cadrul Administrației Județului V. și lucrători de poliție ce au atribuții pe linia prevenirii și combaterii evaziunii fiscale în domeniul producerii și comercializării alcoolului și derivatelor acestuia, cu scopul neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a unor activități în legătură cu serviciul, urmare a capturării în trafic a unor cantități de alcool și întocmirii unor dosare penale.
Mai mult, apreciază că din actele existente la dosarul cauzei rezultă date că inculpata a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor autorități și a unor părți din dosar.
Consideră că în mod corect instanța de fond a respins cererea formulată de inculpată.
Pentru considerentele expuse mai sus solicită respingerea recursului formulat de inculpată.
Apărătorul inculpatei, în replică, în ceea ce privește extinderea urmăririi penale, arată că aceasta este contrazisă chiar de expertiza depusă la dosarul cauzei.
S-a arătat faptul că inculpata este cercetată și pentru infracțiunea de spălare de bani, iar în legătură cu acest aspect solicită a se avea în vedere că I. Florența M., o altă inculpată față de care s-a procedat la aceeași extindere se află în libertate.
S-a mai arătat faptul că ar fi luat legătura cu reprezentanți ai unor instituții publice, însă nu s-a precizat și faptul dacă această legătură a luat-o de când se află arestată preventiv sau anterior arestării. În aceste condiții nu putea influența buna desfășurare a urmăririi penale.
Inculpata M. R., având ultimul cuvânt, arată că a lucrat la această societate de circa 15 ani de zile și a ocupat o funcție conform unei organigrame; a fost căsătorită timp de 15 ani, însă de când a fost arestată soțul său nu a suportat această idee și a divorțat; părinții săi sunt foarte bolnavi și sunt singurii care mai au grijă de ea pe timpul detenției. Mai arată că în camera de la arest se află cu alte două femei care au fost arestate pentru săvârșirea infracțiunilor de omor, fapt ce determină să îi fie frică pentru viața sa.
Solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 26.07.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului G., s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpata M. R..
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
La data de 10.03.2013 s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei M. R. pentru săvârșirea în concurs real a infracțiunilor prevăzute de disp. art.7 al.1 din Legea 39/2003, art.26 C.p. raportat la art.9 al.1 lit.b și al 3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art.41 al.2 C.p. și referire la art.33 lit.a C.p., ulterior măsura fiind prelungită consecutiv;
În sarcina inculpatei s-a reținut că în luna iulie 2011, a constituit împreună cu coinculpații Jîtea M. L., I. Florența M., N. C., Tucan V., Tucan M. V., N. C., B. N., R. N., C. S., B. A., Taranciuc D. V., D. L., P. D., G. M., I. C. M., G. I. Marianov și C. C. un grup infracțional organizat, în scopul obținerii de importante foloase materiale din producerea unor cantități de alcool neevidențiate și comercializarea acestora, prin eludarea dispozițiilor fiscale privind producerea, deținerea și marcajul produselor accizabile și, acționând în cadrul grupului, împreună cu membrii acestuia, în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada iulie 2011 – martie 2013, în calitate de director al . SRL Focșani, a ajutat prin facilitarea și organizarea transportului, pe alți membri ai grupului, din care unii sunt angajați ai . SRL Focșani, să dețină în afara unui antrepozit fiscal, respectiv în două spații special amenajate, unul în incinta . și unul în punctul de lucru al . situat în . cantități de sute de mii de litri de alcool dublu rafinat precum și să le comercializeze din aceste locații; în calitate de director al . SRL Focșani a participat la amplasarea înaintea contoarelor instalații neautorizate în cadrul liniei tehnologice de producție de alcool dublu rafinat a societății prin care s-au extras cantități de alcool necontorizate; a ajutat, prin organizarea operațiunilor de producție și comercializare a alcoolului, pe I. Florența M., în calitatea acesteia de administrator unic al . SRL Focșani, să omită în totalitate evidențierea în contabilitatea societății a operațiunilor comerciale aferente cantităților de alcool necontorizate produse, cantități de peste 800.000 de litri, prejudiciul cauzat bugetului de stat de către membrii grupării prin sustragerea de la plata accizelor, taxelor și impozitelor fiind de peste 5.700.000 euro, care constituie infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la deținerea în afara unui antrepozit fiscal și comercializarea ilicită de produse accizabile în formă continuată, amplasarea înaintea contoarelor a unor canele sau robinete prin care se pot extrage cantități de alcool sau distilate necontorizate și complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.
La data de 19.07.2013 pe rolul acestei instanțe a fost înregistrată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpata M. R. arătând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de disp. art.160 ind.2 al.1 și 2 Cod procedură penală iar cercetarea sa în libertate este oportună raportat la comportamentul anterior reținerii sale, fiind lipsită de antecedente penale și având o anumită educație și formație profesională.
A apreciat totodată inculpata că datele existente în dosar nu relevă necesitatea de a fi împiedicată să comită alte infracțiuni sau încercarea de a zădărnici aflarea adevărului și că îi sunt cunoscute dispozițiile legii privitoare la cazurile de revocare a liberării provizorii.
Cu prilejul audierii inculpata a susținut cele invocate în cererea scrisă arătând în plus că soțul său a divorțat în timp ce era arestată precum și faptul că nu și-a văzut părinții de aprox. 5 săptămâni .
Analizând cererea de liberare provizorie formulată de inculpata M. R., instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea în principiu (condiții procedurale prev. de disp. art. 160 ind.2 al.1 Cod procedură penală raportat la art.160 ind.6 al.1 și 2 Cod procedură penală)
Astfel, infracțiunile reținute în sarcina inculpatei în prezenta cauză sunt sancționate de lege cu pedepse ale închisorii în cuantum de sub 18 ani.
Sub aspectul temeiniciei cererii, însă, instanța de fond a apreciat-o în contextul dedus judecății; astfel, instituția procesuală a liberării provizorii este facultativă și are la bază ideea de încredere, ea putând fi dispusă în considerarea unor împrejurări legate de persoana celui arestat, de comportamentul acestuia în contextul dedus judecății dar și de natura infracțiunilor în discuție; ori, în speță, sunt supuse analizei infracțiuni care, se presupune, au fost săvârșite în mod organizat, implicând un mare număr de participanți, infracțiuni cu importante conotații economice și cu un grad ridicat de pericol social prin efectele negative asupra situației economice.
Tribunalul a avut în vedere și decizia nr.17/17.10.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secțiile Unite potrivit căreia instanța de judecată, în cadrul examenului de temeinicie a cererii de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, în cazul în care constată că temeiurile care au determinat aretarea preventivă subzistă, verifică în ce măsură buna desfășurare a procesului penal este ori nu împiedicată de punerea în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune a învinuitului sau inculpatului.
Conform art.1602 alin.2 Cod procedură penală – liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Având în vedere gravitatea ridicată a infracțiunilor presupus a fi comise, numărul mare de persoane implicate, caracterul organizat al activităților, natura și importanța valorilor sociale lezate, urmarea produsă (un prejudiciu însemnat creat bugetului statului), perioada îndelungată în care se reține săvârșirea faptelor, activitatea infracțională fiind stopată prin intervenția organelor de urmărire penală – s-a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatei ar avea efecte negative asupra desfășurării procesului penal.
În cauză s-a reținut în sarcina inculpatei un rol esențial în cadrul grupului, activitatea infracțională fiind coordonată de inculpatul Jîtea M. L. prin intermediul inculpatei, aceasta fiind cea care transpunea practic în aplicare, deciziile acestui inculpat.
De asemenea, s-a apreciat de către instanța de fond că există date din care rezultă că, lăsată în libertate, inculpata ar putea influența părți sau martori, precum și buna desfășurare a procesului penal.
S-a reținut că, din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice și a comunicațiilor prin mesaje (SMS) aflate în dosarul de urmărire penală rezultă că inculpata a intervenit de mai multe ori către reprezentanți ai unor instituții publice (poliție, administrație publică locală) pentru a limita efectele legale ce ar fi rezultat în urma depistării transporturilor ilegale de alcool, efectuate de alți membri ai grupului infracțional.
De asemenea, instanța de fond a reținut că datele care circumstanțiază faptele, astfel cum au fost reținute în baza probelor administrate până la acest moment procesual, evidențiază aspecte concrete de natură a demonstra că lăsarea în libertate a inculpatei M. R. nu este oportună, neputându-se anticipa în mod pozitiv asupra comportamentului său viitor față de situația mai sus expus dar având în vedere și că aceasta nu și-a asumat săvârșirea faptelor, precum și poziția subiectivă a celorlalți inculpați și persoana inculpatei din perspectiva relațiilor cu aceștia.
Pe de altă parte după cum s-a arătat mai sus,instanța de fond a apreciat că se impune a se avea în vedere contribuția substanțială a inculpatei, conturată până la acest moment procesual, inculpată care sub coordonarea directă a acționarului majoritar al S.C. Trust LF Trade S.R.L. Focșani a acționat pentru producerea și comercializarea ilegală de cantități însemnate de alcool, cu privire la care nu au fost achitate obligațiile fiscale, realizându-se astfel un sistem de distribuție care să evite depistarea activităților infracționale de către instituțiile statului cu atribuții de control.
S-a apreciat că motivația inculpatei cu privire la elementele care circumstanțiază persoana sa ori la problemele familiale nu constituie temei pentru admiterea cererii de liberare provizorie iar durata stării de arest preventiv ( circa 5 luni ) este una rezonabilă, grefată pe garanția specială înscrisă în art.5 paragraf 3 din CEDO.
S-a apreciat de către instanța de fond că raportat la considerentele expuse anterior ingerința statului manifestată prin luarea măsurii privative de libertate nu reprezintă o disproporționalitate față de afectarea libertății inculpatei cât timp aceasta constituie o măsură legală și necesară desfășurării normale a procesului penal dar și îndepliniri scopului acestuia.
S-a mai arătat că, urmărirea penală este una complexă, în curs de desfășurare, iar o posibilitate de perturbare a acesteia poate veni din natura declarațiilor și a mărturiilor următoare în contextul raporturilor în care inculpata se află cu ceilalți participanți în proces, ori a poziției sale subiective față de cei care au o anume calitate în proces.
În consecință, a fost respinsă cererea inculpatei M. R. privind liberarea provizorie sub control judiciar, iar în conformitate cu disp. art.192 al.2 C.p.p. a dispus în privința cheltuielilor judiciare în cauză.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpata M. R., solicitând admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, susținând că lăsarea ei în libertate nu ar putea prezenta un pericol pentru buna desfășurare a procesului penal. Inculpata a invocat aspecte ce vizează situația ei personală și familială, respectiv că este la primul impact cu legea penală și că în timpul detenției preventive soțul ei a divorțat, dar și aspecte legate de faptele imputate, respectiv împrejurarea că acestea sunt de natură economică și că prejudiciul reclamat a se fi produs ar fi de fapt mai redus, astfel cum rezultă dintr-o expertiză efectuată în cauză.
Recursul declarat de inculpată este nefondat și urmează a fi respins.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, se constată că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, în mod corect dispunându-se respingerea cererii inculpatei M. R. de liberare provizorie sub control judiciar ca nefondată.
Astfel, Curtea reține că într-adevăr cererea adresată de inculpată instanței de fond nu este inadmisibilă, prin prisma limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile de săvârșirea cărora este acuzată inculpata, însă în mod justificat a apreciat prima instanță că liberarea provizorie nu este oportună raportat la datele concrete ale speței.
Se are în vedere pericolul social concret ridicat al infracțiunilor pentru care este urmărită penal inculpata (constituire a unui grup infracțional organizat și evaziune fiscală, prevăzute de art. 7 al.1 din Legea 39/2003 și art. 26 Cod penal raportat la art. 9 al.1 lit. b și al 3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art.41 al. 2 Cod penal), ce rezultă din limitele de pedeapsă prevăzute de lege ( închisoarea de la 5 la 11 ani ) și din modalitatea continuată de săvârșire, din valoarea extrem de mare a prejudiciului reclamat a se fi produs (5.700.000 euro) dar și împrejurarea că astfel de infracțiuni au un puternic ecou social, situație în care punerea în libertate a persoanelor acuzate cu temei de comiterea unor astfel de fapte ar fi în măsură să aibă un impact negativ asupra opiniei publice.
Este de altfel binecunoscut că în astfel de cazuri, în care gravitatea faptelor este dată nu doar de limitele de pedeapsă dar și de impactul produs asupra comunității, de rezonanța profund negativă a unor fapte antisociale, lăsarea inculpaților în stare de libertate, fie și pe calea liberării provizorii sub control judiciar, este inoportună și poate contribui la crearea unui sentiment de insecuritate în rândul colectivității și de neîncredere în capacitatea organelor judiciare de combatere a fenomenului infracțional.
Sub un alt aspect, Curtea reține că în examinarea unei cereri de liberare provizorie sub control judiciar instanțele trebuie să verifice în ce măsură buna desfășurare a procesului penal este ori nu împiedicată de punerea în libertate provizorie sub control judiciar (decizia nr.17/17.10.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secțiile Unite), respectiv dacă printr-o astfel de măsură sunt afectate sau nu condițiile optime ca funcțiile procesului penal să fie atinse, respectiv apărarea ordinii de drept, apărarea persoanei, a drepturilor și libertăților acesteia, prevenirea infracțiunilor și educarea cetățenilor în spiritul respectării legilor (conform art. 1 al. 2 Cod pr. penală).
Din această perspectivă Curtea constată că în sarcina inculpatei se reține un rol esențial în cadrul grupului infracțional organizat, activitatea infracțională fiind coordonată de inculpatul Jîtea iar inculpata M. R. executând, în calitate de director la . SRL Focșani, deciziile inculpatului Jîtea.
De asemenea, Curtea constată că în cauză există date din care rezultă că, lăsată în libertate, inculpata ar putea influența părți sau martori, precum și buna desfășurare a procesului penal în acest sens fiind procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice și a comunicațiilor prin mesaje (SMS) aflate în dosarul de urmărire penală din care rezultă că inculpata a intervenit de mai multe ori către reprezentanți ai unor instituții publice (poliție, administrație publică locală) pentru a limita efectele legale ce ar fi rezultat în urma depistării transporturilor ilegale de alcool, efectuate de alți membri ai grupului infracțional.
În aceste condiții, ținând seama de gravitatea extrem de ridicată a faptelor imputate inculpatei, de impactul profund negativ produs de asemenea fapte în rândul comunității dar și de împrejurarea că inculpata a manifestat anterior punerii sub acuzare un comportament prin care a încercat să își acopere activitatea infracțională, Curtea apreciază că buna desfășurare a procesului penal poate fi asigurată doar prin ținerea în stare de arest preventiv a inculpatei M. R..
Referitor la aspectele legate de situația personală sau familială invocate de inculpată, Curtea apreciază că acestea nu sunt în măsură să conducă la admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, neputând să contrabalanseze greutatea argumentelor ce pledează pentru cercetarea inculpatei în stare de detenție preventivă.
În ceea ce privește faptul că printr-o expertiză tehnică s-ar fi stabilit o altă cantitate de alcool ce putea fi sustrasă de la accizare decât cea reținută de organele de urmărire penală, Curtea constată că acest aspect nu poate schimba în mod determinant considerentele legate de gravitatea faptelor, câtă vreme cantitatea indicată în expertiză este la rândul ei extrem de mare (aproximativ 636.000 litri față de 800.000 litri, apreciați de organele de anchetă).
Față de cele mai sus arătate, constatând că încheierea recurată este legală și temeinică și că în mod justificat s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpata M. R., Curtea va dispune respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpata M. R., cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Văzând și prevederile art. 38515 pct. 1 lit. b Cod pr. penală precum și cele ale art. 192 al. 2 Cod pr. penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpata M. R. (fiica lui M. și E., născută la data de 24.09.1972 în Focșani, Jud. V., CNP –_, în prezent aflată în Arestul IPJ G.) împotriva încheierii de ședință din data de 26 iulie 2013 dată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 01.08.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. C. M. M. I. M. T.
Grefier,
E. M.
Red. M.M.I./06.08.2013
Tehnored. E.M.
2ex/07.08.2013
Fond A.C.C.
| ← Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 20/2013.... | Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 230/2013. Curtea de... → |
|---|
