Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160 ind.2 C.p.p.. Decizia nr. 1138/2013. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1138/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 04-09-2013 în dosarul nr. 3050/91/2012/a2
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 1138/R
Ședința publică din data de 4 septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – M.- M. I. – judecător
JUDECĂTOR – A.-M. M.
JUDECĂTOR – F. M.
GREFIER – A. S.
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. P. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.
La ordine fiind judecarea recursului declarat de inculpatul F. I. împotriva încheierii de ședință din data de 26.08.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ 12.
La apelul nominal a răspuns recurentul – inculpat F. I., în stare de deținere și asistat de avocat S. M. – apărător desemnat din oficiu, în baza delegației nr. 4077 din 2.09.2013 emisă de Baroul G..
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care ;
Instanța procedează la identificarea recurentului – inculpat F. I. care confirmă datele de stare civilă existente la dosar.
Recurentul – inculpat F. I., întrebat fiind, arată că își menține recursul formulat și este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nemaifiind cereri de formulat și acte de depus, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:
Avocat S. M., având cuvântul, arată că cererea de liberare provizorie sub control judiciar a fost formulată în baza art. 160 ind. 2 Cod pr. penală, arătându-se că inculpatul a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul procesului penal, s-a prezentat în fața autorităților și nu a încercat să zădărnicească aflarea adevărului sau să influențeze părțile din dosar.
De asemenea au fost invocate și prevederile art. 5 din CEDO în sensul că trebuie să se țină cont de o perioadă rezonabilă a arestului preventiv, ceea ce în cauza de față nu s-a respectat.
Apreciază că cererea formulată este admisibilă și solicită admiterea recursului formulat de inculpat.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, solicită respingerea recursului formulat ca fiind nefondat. În mod corect instanța de fond a apreciat că cererea formulată este inadmisibilă având în vedere că nu sunt întrunite condițiile prev. de art. 160 ind. 2 Cod pr.penală față de dispozițiile art. 141 ind. 1 Cod penal, prin pedeapsă prevăzută de lege înțelegându-se pedeapsa pentru infracțiunea săvârșită în formă consumată.
Recurentul – inculpat F. I., în ultimul cuvânt, arată că partea vătămată este arestată în G. și consideră că cererea formulată este admisibilă.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față ;
Prin încheierea de ședință din 26.08.2013 a Tribunalului V. a fost respinsă cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul F. I., ca inadmisibilă.
În temeiul art. 189 Cod pr.penală s-a dispus ca onorariul apărător oficiu, în sumă de 100 lei să fie avansat din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art. 192 alin. 2 Cod pr.penală a obligat inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariul apărător oficiu.
S-a reținut, printre altele, că prin rechizitoriul nr. 2289/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul V., inculpatul F. I., fiul lui G. și C., născut la 17.04.1974 în Focșani, domiciliat în Focșani ., județul V., CNP_, în prezent aflat în Penitenciarul Focșani a fost trimis în judecată pentru tentativă la săvârșirea infracțiunii de omor și pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, fapte prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal si art. 279 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, constând in aceea că în data de 29.10.2011, in timp ce se afla . in centrul orașului A.-G., având asupra sa un pistol, pentru care nu deținea autorizația prevăzută de lege, a tras mai multe focuri de armă asupra părții vătămate C. D., cauzându-i leziuni traumatice pentru a căror vindecare i-au fost acordate 120-140 zile îngrijiri medicale.
Potrivit art. 160 ind. 2 Cod pr.penală o primă condiție de admisibilitate a cererii de liberare provizorie sub control judiciar o constituie pedeapsa prev. de lege pentru infracțiunea săvârșită, care nu trebuie să depășească 18 ani închisoare.
În speță, inculpatul este trimis în judecată pentru tentativă la săvârșirea infracțiunii de omor, prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal.
Fapta de omor, prev. de art. 174 Cod penal se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 ani și interzicerea unor drepturi.
Este adevărat că in sarcina inculpatului se reține doar tentativa la această infracțiune, însă, potrivit art. 141 ind. 1 Cod penal „prin pedeapsa prevăzută de lege se înțelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care încriminează fapta săvârșită în formă consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei”.
Prin urmare, la verificarea primei condiții de admisibilitate a unei cereri de liberare provizorie se are în vedere pedeapsa prevăzută de lege în formă consumată, pedeapsă care în speță depășește 18 ani închisoare, limită impusă de disp. art. 160 ind. 2 alin. 1 Cod pr.penală.
Împotriva încheierii de ședință menționate a declarat recurs inculpatul F. I., iar la termenul de judecată din 4.09.2013 apărătorul acestuia a arătat că cererea de liberare ar fi admisibilă.
Recursul este nefondat.
În mod corect prima instanță a respins ca inadmisibilă cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul F. I..
Acesta a fost trimis în judecată, prin rechizitoriul nr. 2289/P/2011 din 29.05.2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul V., pentru săvârșirea infracțiunilor de „tentativă la omor” prev. de art. 20 Cod penal, raportat la art. 174 cod penal și „nerespectarea regimului armelor și munițiilor” prev. de art. 279 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit.a, art. 37 lit.a Cod penal.
Una dintre condițiile pentru admisibilitatea în principiu a cererii de liberare este ca, în cazul infracțiunilor intenționate, legea să prevadă pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani, conform art. 160 ind. 2 alin.1 Cod pr.penală.
Textul se referă la infracțiunile în formă consumată, iar pentru cea de omor, prevăzută de art. 174 cod penal, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani.
Prin urmare, în prezenta cauză, nu este admisibilă în principiu cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul F. I., nefiind întrunită cerința referitoare la cuantumul pedepsei principale.
Față de cele arătate și de art. 38514, art. 38515 pct. 1 lit.b Cod pr.penală, Curtea va respinge ca nefondat acest recurs.
Văzând și dispozițiile Protocolului UNBR – M.J. și ale art 192 alin.2 Cod pr. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul F. I. (fiul lui G. și C., născut la data de 17.04.1974 în Focșani, domiciliat în Focșani, ., jud. V., CNP –_) deținut în Penitenciarul Focșani, împotriva încheierii de ședință din data de 26.08.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ 12.
Onorariul apărătorului din oficiu ( av. S. M., în sumă de 100 lei, va fi virat către Baroul G. din fondurile Ministerului Justiției.
Obligă inculpatul - recurent la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 4 septembrie 2013.
PRȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M. M. I. A.-M. M. F. M.
Grefier,
A. S.
Red. A.M.M./04.09.2013
Thnored.A.S./05.09.2013/2 ex.
Jud.fond: D.M.
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
