Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 251/2013. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 251/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 15-02-2013 în dosarul nr. 963/91/2013/a1
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 251/R
Ședința publică de la 15 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A.-M. M.
Judecător: F. M.
Judecător: M.-M. I.
Grefier: F. B.
.-.-.-.-.-.-.-.-.
Ministerul Public reprezentat de Procuror G. L. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G..
.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului penal declarat de inculpatul B. C. împotriva încheierii de ședință din data de 06.02.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ 13.
La apelul nominal a răspuns recurentul-inculpat B. C., în stare de arest, asistat de av.M. E. care răspunde în substituirea apărătorului desemnat din oficiu av.M. M. din cadrul Baroului G. (delegație pentru asistența juridică obligatorie nr.983/12.02.2013, pe care o depune la dosar).
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Se procedează la identificarea recurentului-inculpat B. C., care confirmă datele de stare civilă existente la dosarul cauzei și care, arată că este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. M. E., având în vedere gravitatea faptei și stadiul procesual la acest moment, lasă la aprecierea instanței cu privire la admisibilitatea recursului declarat de inculpatul B. C..
Reprezentantul Parchetului apreciază că recursul declarat de inculpatul B. C., este nefondat, încheierea de ședință din data de 6.02.2013 pronunțată de Tribunalul V. fiind legală și temeinică.
Astfel, consideră că încheierea recurată este legală și temeinică și a fost menținută, față de faptele presupus a fi săvârșite de către inculpat, respectiv violare de domiciliu și omor deosebit de grav.
Apreciază că măsura arestării preventive este legală și temeinică, lăsarea în libertate a inculpatului prezentând pericol concret pentru ordinea publică, astfel că în mod corect judecătorul fondului a concluzionat că judecarea prezentei cauze se va face cu inculpatul în stare de arest preventiv.
Solicită respingerea recursului cu obligarea la plata cheltuielilor.
Recurentul-inculpat B. C., având ultimul cuvânt, arată că se află arestat din data de 13.11.2012 pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor. Solicită a se reține că la data de 26.12.2012 i s-a adus la cunoștință că victima a decedat și astfel încadrarea juridică a faptei i-a fost schimbată în infracțiunea de omor. Consideră că trebuie verificată cu exactitate data morții victimei întrucât anumite aspecte nu se coroborează cu altele descrise în rechizitoriu. Arată că acest dosar i-a fost „fabricat” iar martorii audiați au declarat fals. Depune la dosar un memoriu ce solicită a fi avut în vedere de către instanța de recurs la pronunțarea prezentului dosar.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din 06.02.2013 a Tribunalului V., dosar_ 13, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului B. C..
S-a reținut printre altele că prin rechizitoriul nr. 1705/P/2012 din 1 februarie 2013 întocmit de P. de pe lângă Tribunalul V. s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului B. C., pentru comiterea infracțiunilor de omor deosebit de grav și violare de domiciliu prevăzute de art. 174 al.1, art. 176 al.1 lit.c C.pen., cu aplicarea art. 37 lit.a C.pen., art. 192 al.2 C.pen. cu aplicarea art. 37 lit.a C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a C.pen.
S-a reținut că la data de 13.11.2012 a pătruns fără drept în curtea victimei G. V. și l-a lovit în zona capului, cu intenție și în mod repetat, cu un băț „ciobănesc” provocându-i multiple leziuni care în final au condus la decesul victimei la data de 18.11.2012.
Prin încheierea din 16 noiembrie15.11.2012 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului V. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 de zile, măsură care a fost prelungită prin încheierile din 4 decembrie 2012 (dosar nr._ ) și din 27 decembrie 2012 (dosar nr._ ). Măsura arestării preventive s-a luat pe considerentul că inculpatul a comis infracțiuni grave care prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și pentru care legea prevede pedeapsa mai mare de 4 ani.
Verificând actele și lucrările dosarului în raport de dispozițiile procedurale, instanța a constatat că se mențin temeiurile care au fost avute în vedere la luarea și prelungirea a măsurii arestării preventive și impun în continuare privarea inculpatului de libertate.
În cauză din materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale, sub aspectul condiției pericolului social concret, instanța a apreciat că acesta este evidențiat. La acesta se adaugă împrejurări ce țin de modalitatea de săvârșire a faptelor (inculpatul a pătruns fără drept în curtea victimei pe care a lovit-o în mod intenționat și repetat cu un băț „ciobănesc”).
Faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului sunt sancționate cu pedepse a căror limite minime depășesc 4 ani, motiv pentru care și această condiție s-a apreciat că este îndeplinită în cauză.
Împotriva încheierii de ședință menționată a declarat recurs inculpatul B. C., iar la termenul de judecată din 15.02.2013 apărătorul acestuia a lăsat la aprecierea instanței soluția de recurs.
Inculpatul a depus un memoriu la doar, în care a menționat printre altele că victima nu a decedat din cauza lui. Aceasta era în stare de ebrietate, fiind forțată de martorul P. M. să consume băuturi alcoolice, până a ajuns în comă alcoolică.
Recursul este nefondat.
În mod corect prima instanță a menținut arestarea preventivă a inculpatului B. C., având la bază disp.art.300 ind.1 C.pr.pen.
Din probele administrate în cauză rezultă presupunerea rezonabilă, existând indicii temeinice că inculpatul B. C. a comis infracțiunile de omor deosebit de grav și violare de domiciliu prevăzute de art.174 alin.1 C.pen. – art.176 alin.1 lit.c C.pen., respectiv art.192 alin.2 C.pen., ambele cu aplicarea art.37 lit.a, art.33 lit.a C.pen. (proces-verbal de cercetare la fața locului din 14.11.2012, declarațiile inculpatului B. C., declarațiile martorilor P. M., F. S., G. I., G. M. C., B. P., F. M. N., C. C., planșe fotografice, raport de expertiză medico-legală psihiatrică nr.A.1/12.107/2012 din 19.12.2012, raport de necropsie medico-legală nr.2006/24.12.2012).
În cauză se menține în continuare temeiul legal prevăzut de art.148 lit.f C.pr.pen., în sensul că pedepsele prevăzute de lege sunt mai mari de 4 ani închisoare, iar pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din gravitatea deosebit de mare a faptelor, modalitatea și împrejurările în care au fost comise, faptul că inculpatul a mai suferit o condamnare pentru o infracțiune de omor calificat, fiind în stare de recidivă post condamnatorie, starea de insecuritate socială care s-ar crea în rândul comunității dacă persoanele acuzate de asemenea fapte ar fi în libertate.
Aspectele menționate în memoriu țin de analiza fondului cauzei și urmează a fi dezbătute pe parcursul cercetării judecătorești și prin sentința finală.
Față de cele arătate și de disp.art.385 ind.14 ,art.385 ind.15 pct.1 lit.b, Curtea va respinge ca nefondat acest recurs.
Văzând și dispozițiile Protocolului U.N.B.R. – M.J. și ale art.192 alin.2 C.pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. C., (fiul lui I. și N., născut la 29.07.1959 în ., domiciliat în ., CNP:_, în prezent aflat în Arestul I.P.J. V.), împotriva încheierii de ședință din data de 06.02.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ 13.
Onorariul apărătorului din oficiu (av.M. M.), în sumă de 100 lei, va fi virat către Baroul G. din fondurile Ministerului Justiției.
Obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Februarie 2013.
Președinte,Judecător,Judecător,
A.-M. M. F. M. M. M. I.
Grefier,
F. B.
Fond: A.B./Tribunalul V.
Red.A.M.M./15.02.2013
Tehnored.F.B./18.02.2013/ 2ex.
| ← Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... | Tăinuirea. Art. 221 C.p.. Decizia nr. 755/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
