Consumul ilicit de droguri. Legea 143/2000 art. 4. Decizia nr. 171/2013. Curtea de Apel GALAŢI

Curtea de Apel GALAŢI - Sentințe și decizii penale / 2013

Decizia nr. 171/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 18-06-2013 în dosarul nr. 1903/91/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL G.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR.171 /A

ȘEDINȚA PUBLICĂ din 18 IUNIE 2013

PREȘEDINTE - MIȚA M. - judecător

JUDECĂTOR - D. – I. B.

GREFIER - E. B.

MINISTERUL PUBLIC a fost reprezentat de

PROCUROR – M. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.

Pentru astăzi fiind amânată soluționarea apelurilor declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial V., I. I., D. G. și C. S., împotriva sentinței penale nr. 98/22.04.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ privind pe inculpații I. I., C. S., S. C. – C., S. V., D. G., S. Ș. ȘI V. L..

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 17.06.2013, care s-au consemnat în încheierea de ședință din aceeași zi care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 18.06.2013.

CURTEA

Asupra apelurilor penale de față, examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 98/22.04.2013 a Tribunalului V. s-a dispus condamnarea inculpatului I. I. la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 Cod penal, cu aplicarea art. 320¹ Cod procedură penală, la o pedeapsă de 1 an și 10 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse știind că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a deține autorizație, prevăzută de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 320¹ Cod procedură penală, respectiv la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 320¹ Cod procedură penală. În baza art. 33 lit. a - 34 lit. b Cod penal, s-a aplicat inculpatului spre executare pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare. S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal. S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, începând cu 13.02.2013 și până la zi.

Prin aceeași sentință s-a mai dispus condamnarea inculpatei C. S. la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 Cod penal, cu aplicarea art. 320¹ Cod procedură penală, la o pedeapsă de 1 an și 8 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse știind că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a deține autorizație, prevăzută de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 320¹ Cod procedură penală, respectiv la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de deținere de droguri de risc, prevăzută de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320¹ Cod procedură penală. În baza art. 33 lit. a - 34 lit. b Cod penal, s-a aplicat inculpatei spre executare pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare. S-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal. În baza art. 86¹ Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 5 ani, iar în baza art. 71 alin. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. A fost obligată inculpata ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul V., care a fost desemnat ca și organ de supraveghere; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență; să desfășoare o activitate; să nu intre în legătură cu D. G., S. C.-C., S. V., S. Ș. și V. L.-C.. S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 86⁴ Cod penal, privind revocarea măsurii suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul neîndeplinirii cu rea credință a măsurilor de supraveghere sau al comiterii de noi infracțiuni în cursul termenului de încercare. În baza art. 350 Cod procedură penală, s-a dispus revocarea arestării preventive a inculpatei, iar în baza art. 350 alin. 3 lit. b Cod procedură penală s-a dispus punerea de îndată în libertate a acesteia de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 2/14.02.2013 emis de Tribunalul V., dacă nu este arestată în altă cauză. În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, începând cu 13.02.2013 și până la punerea în libertate.

De asemenea, prin sentința penală menționată a fost condamnată inculpata D. G. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 Cod penal, cu aplicarea art. 320¹ Cod procedură penală, respectiv la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse știind că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a deține autorizație, prevăzută de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 320¹ Cod procedură penală. În baza art. 33 lit. a - 34 lit. b Cod penal, s-a aplicat inculpatei spre executare pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare. S-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal. În baza art. 86¹ Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani, iar în baza art. 71 alin. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În baza art. 86³ Cod penal, a fost obligată inculpata ca pe durata termenului de încercare să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C., care a fost desemnat ca și organ de supraveghere; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență; să desfășoare o activitate; să nu intre în legătură cu I. I., C. S., S. C.-C., S. V., S. Ș. și V. L.-C.. S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 86⁴ Cod penal, privind revocarea măsurii suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul neîndeplinirii cu rea credință a măsurilor de supraveghere sau al comiterii de noi infracțiuni în cursul termenului de încercare. În baza art. 350 Cod procedură penală, s-a revocat arestarea preventivă a inculpatei, iar în baza art. 350 alin. 3 lit. b Cod procedură penală s-a dispus punerea de îndată în libertate a acesteia de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 4/14.02.2013 emis de Tribunalul V., dacă nu este arestată în altă cauză. În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, începând cu 13.02.2013 și până la punerea în libertate.

A mai fost condamnat inculpatul S. C.-C. la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 Cod penal, cu aplicarea art. 320¹ Cod procedură penală, respectiv la o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse știind că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a deține autorizație, prevăzută de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 320¹ Cod procedură penală. În baza art. 33 lit. a - 34 lit. b Cod penal, s-a aplicat inculpatului spre executare pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare. S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal. În baza art. 86¹ Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani, iar în baza art. 71 alin. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În baza art. 86³ Cod penal, a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul V., care a fost desemnat ca și organ de supraveghere; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență; să desfășoare o activitate; să nu intre în legătură cu I. I.,D. G., C. S., S. V., S. Ș. și V. L.-C.. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86⁴ Cod penal, privind revocarea măsurii suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul neîndeplinirii cu rea credință a măsurilor de supraveghere sau al comiterii de noi infracțiuni în cursul termenului de încercare. În baza art. 350 Cod procedură penală, s-a revocat arestarea preventivă a inculpatului, iar în baza art. 350 alin. 3 lit. b Cod procedură penală s-a dispus punerea de îndată în libertate a acestuia de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 3/14.02.2013 emis de Tribunalul V., dacă nu este arestat în altă cauză. În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, începând cu 13.02.2013 și până la punerea în libertate.

Prin aceeași sentință penală a mai fost condamnat inculpatul S. V. la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 Cod penal, cu aplicarea art. 320¹ Cod procedură penală, respectiv la o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse știind că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a deține autorizație, prevăzută de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 320¹ Cod procedură penală. În baza art. 33 lit. a - 34 lit. b Cod penal, s-a aplicat inculpatului spre executare pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare. S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal. În baza art. 86¹ Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani, iar în baza art. 71 alin. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În baza art. 86³ Cod penal, a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul V., care a fost desemnat ca și organ de supraveghere; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență; să desfășoare o activitate; să nu intre în legătură cu I. I., C. S., Scârlet C. C., D. G., S. Ș. și V. L.-C.. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86⁴ Cod penal, privind revocarea măsurii suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul neîndeplinirii cu rea credință a măsurilor de supraveghere sau al comiterii de noi infracțiuni în cursul termenului de încercare. În baza art. 350 Cod procedură penală, s-a revocat arestarea preventivă a inculpatului, iar în baza art. 350 alin. 3 lit. b Cod procedură penală, s-a dispus punerea de îndată în libertate a acestuia de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 5/14.02.2013 emis de Tribunalul V., dacă nu este arestat în altă cauză. În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, începând cu 13.02.2013 și până la punerea în libertate.

În fine, a fost condamnat inculpatul S. Ș. la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 Cod penal, cu aplicarea art. 320¹ Cod procedură penală, respectiv la o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse știind că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a deține autorizație, prevăzută de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 320¹ Cod procedură penală. În baza art. 33 lit. a - 34 lit. b Cod penal, s-a aplicat inculpatului spre executare pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare. S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal. În baza art. 86¹ Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani, iar în baza art. 71 alin. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În baza art. 86³ Cod penal, a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul V., care a fost desemnat ca și organ de supraveghere; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență; să desfășoare o activitate; să nu intre în legătură cu I. I., C. S., D. G., S. C. C., S. V. și V. L.-C.. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86⁴ Cod penal, privind revocarea măsurii suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul neîndeplinirii cu rea credință a măsurilor de supraveghere sau al comiterii de noi infracțiuni în cursul termenului de încercare. În baza art. 350 Cod procedură penală, s-a revocat arestarea preventivă a inculpatului, iar în baza art. 350 alin. 3 lit. b Cod procedură penală, s-a dispus punerea de îndată în libertate a acestuia de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 8/15.03.2013 emis de Tribunalul V., dacă nu este arestat în altă cauză. În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive, începând cu 15.03.2013 și până la punerea în libertate.

A fost menținut sechestrul asigurător instituit prin ordonanțele din 25.02.2013 și 01.03.2013 asupra bunurilor inculpaților I. I., C. S., D. G., S. C.-C. și S. V..

În baza art. 118 lit. b și e Cod penal, s-a dispus confiscarea bunurilor folosite sau dobândite de inculpați din infracțiuni, după cum urmează:

- de la inculpata D. G., s-a dispus confiscarea sumelor de 5.000 lei (consemnată la C.E.C. BANK Focșani cu recipisa de consemnare nr._/1/01.03.2013 și chitanța nr._/1/01.03.2013) și 18.000 lei (obținută din vânzarea plantelor etnobotanice cu efect psihoactiv), precum și a unui telefon Samsung GTE 1050, ._ și a unei cartele Cosmote seria_3282635;

- de la inculpata C. S., s-a dispus confiscarea unui telefon mobil Nokia C3 ._ și a unei cartele S. Cosmote seria_3282635, cu numărul de apel_;

- de la inculpatul I. I., s-a dispus confiscarea unui telefon mobil Glamour cu ._ și a unei cartele S. Cosmote seria_577214, cu numărul de apel_, a unui telefon mobil Nokia 2330 C2, ._ și a unei cartela S. seria_5013566, cu numărul de apel_, a unui autoturism Alfa R. . Z._, precum și a unui autoturism F. Punto . ZFA_;

- de la inculpatul S. C. C. s-a dispus confiscarea unui telefon Nokia 1208 ._ și a unei cartele S. Cosmote seria_0672240, cu numărul de apel_.

De asemenea, s-a dispus confiscarea de la inculpații C. S., I. I., S. Ș., S. C. C. și S. V. a sumei de 144.000 lei, obținută din vânzarea plantelor etnobotanice cu efect psihoactiv.

Totodată, s-a dispus confiscarea de la inculpați a următoarelor cantități de substanță vegetală, aflate la Camera de corpuri delicte:

- 90 pliculețe cu fragmente vegetale;

- 58 pliculețe „ P. by Magic” ;

- 21,90 grame pulbere albă;

- 81,89 grame fragmente vegetale;

- un grinder metalic de culoare neagră ce a aparținut inculpatei C. S..

În baza art. 17 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea a 0,80 grame rezină de cannabis, aflată la Camera de corpuri delicte.

Pe de altă parte, s-a dispus restituirea către inculpata C. S., a următoarelor bunuri, ridicate în vederea confiscării:

- un telefon Nokia N 97-4 ._;

- un telefon Nokia 1110 ._;

- un telefon Nokia 6030 ._ și cartela S. seria_9263740;

- telefon CECT 689 ._;

- telefon Blakberry Curve 8520 ._;

- telefon Motorola ._;

- IPAD Apple ._ MD 369 FD .;

- aparat foto Sony, D5CW 350 seria_;

- cameră Video Sony DCR- DVD 110 E seria_;

- laptop IBM 2373.

În baza art. 191 Cod procedură penală, s-a dispus obligarea fiecăruia dintre inculpații I. I., C. S., D. G., S. C. C.

și S. V. la plata a câte 1.200 lei, iar a inculpatului S. Ș. la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

S-a dispus disjungerea cauzei în privința inculpatului V. L.-C. și s-a fixat termen pentru continuarea judecății la data de 13 mai 2013.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 56/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial V., au fost trimiși în judecată inculpații:

1. I. I., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 Cod penal, art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 23 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal;

2. C. S., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 Cod penal și art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;

3. Scârlet C.-C., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 Cod penal și art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;

4. S. V., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 Cod penal și art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;

5. D. G., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 Cod penal și art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;

6. S. Ș., pentru comiterea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 Cod penal și art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;

7. V. L., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 Cod penal și art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal.

Înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpații I. I., C. S., D. G., S. C.-C., S. V. și S. Ș. au declarat că recunosc în totalitate faptele reținute în sarcina lor prin rechizitoriu și au solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Inculpatul V. L.-C. nu s-a prezentat la termenele fixate de instanță, astfel că în privința sa s-a dispus ca judecata să se desfășoare conform procedurii obișnuite.

În ce îi privește pe ceilalți inculpați, Tribunalul – urmare a declarațiilor date în sensul că au cunoștință de probele administrate în faza de urmărire penală, pe care și le însușesc – a făcut aplicarea dispozițiilor art. 320 ind. 1 Cod procedură penală, constatând că faptele pentru care au fost trimiși în judecată sunt stabilite și că există date suficiente despre inculpați care permit stabilirea unei pedepse.

Analizând probele existente în dosarul de urmărire penală, Tribunalul a reținut că, în fapt, la sfârșitul anului 2011 – începutul anului 2012, inculpatul I. I., împreună cu inculpatele C. S. (concubină) și D. G. au inițiat și constituit un grup infracțional în scopul efectuării de operațiuni cu produse sau substanțe cu efecte psihoactive (plante etnobotanice).

Inculpații I. I. și C. S. se aprovizionau cu substanțele a căror comercializare este interzisă în lipsa unei autorizații emisă în condițiile legii, prin comenzi online de la firme din orașul Rîmnicu-Sărat, jud. B. precum și de la inculpata D. G., care la rândul ei procura substanțele din orașul C..

Astfel, inculpata D. G., în perioada amintită, cu excepția a 6 luni în care a întrerupt legătura cu inculpata C. S. (declarația inculpatului S.), la un interval de 10-15 zile, livra inculpatei C. S. 300 plicuri cu substanță cu efecte psihoactive, cu prețul de 5 lei/plic.

Marfa era depozitată în apartamentul închiriat de C. S. în municipiul Focșani.

La rândul lor, inculpații C. S. și I. I. vindeau – personal sau prin intermediari – substanța cumpărată, cu prețul de 20 lei/plic.

Intermediarii folosiți pentru vânzarea substanței erau ceilalți inculpați, respectiv S. C.-C., S. V., S. Ș. și V. L.-C., care au aderat la grupul infracțional inițiat de I. I., C. S. și D. G..

Pentru a facilita distribuirea substanțelor interzise, inculpații comunicau telefonic și foloseau pentru transport în diferite puncte ale municipiului Focșani autoturismul F. Punto, iar pentru depozitare autoturismul Alfa R. cu numărul de înmatriculare_, aparținând inculpaților I. I. și C. S..

Autoturismul F. Punto a fost cumpărat de inculpatul I. I. de la numitul I. C., cu bani rezultați din vânzarea substanțelor interzise de lege. Pentru acest autoturism inculpatul a achitat suma de 400 euro, fapt ce rezultă din declarațiile inculpatului I. I. (fila 241 dosar urm. pen. și declarația dată la instanță) și ale numitului I. C. (fila 73 dosar urmărire penală).

Autoturismul F. Punto era condus, de regulă, de inculpatul S. Ș., iar inculpatul S. V. tranzacționa prin telefon vânzarea substanțelor cu efect psihoactiv, împrejurare ce rezultă din declarația inculpatului S. C.-C. (filele 22–34 dosar urmărire penală), declarațiile martorilor M. A. (fila 133 vol. II dosar urmărire penală), O. C. (filele 139-140 vol. II dosar urmărire penală) și din înregistrările convorbirilor telefonice aflate în volumele II, IV și V dosar urmărire penală. Din aceste mijloace de probă rezultă și colaborarea inculpaților I. I. și C. S. cu inculpații S. V., S. Ș., S. C.-C. și V. C.-L., care vindeau substanțele cu efect psihoactiv date de cei doi inculpați.

În continuarea perioadei analizate, ca urmare a monitorizării activității infracționale a grupului constituit, a fost autorizată de procuror folosirea investigatorului sub acoperire cu nume de cod „A. C.”.

La data de 19 octombrie 2012, investigatorul sub acoperire a cumpărat de la un prieten al inculpatului I. I. 2 pliculețe cu substanță vegetală de culoare verde-oliv, cu suma de 50 lei. Supuse analizei de laborator, s-a constatat că substanțele din pliculețe sunt cannabinoizi sintetici, numiți și desingneri cannabiboidi, ce au asupra organismului efecte asemănătoare tetrahidrocannabinolului (THC), respectiv, halucinogene, sedative și depresive (raportul de constatare tehnico-științifică nr._/23 oct. 2012 a Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor C. (filele 13-14 vol. II dosar urmărire penală).

La data de 05.02.2013, investigatorul a cumpărat de la inculpații I. I. și C. S. un pliculeț cu substanțe vegetale de culoare brun-verzui, pentru care a plătit 40 lei. Analiza de laborator a substanței a pus în evidență JWH 122 și JWH 210, ce fac parte din clasa cannabinoizilor sintetici, care sunt substanțe psihoactive noi (raportul de constatare tehnico-științifică nr._/19.02.2013 - filele 80-81 dosar urmărire penală).

La data de 10.02.2013, investigatorul sub acoperire a cumpărat de la inculpatul S. C.-C. un pliculeț cu fragmente vegetale de culoare brun-verzuie contra sumei de 40 lei. Prin același raport de constatare tehnico-științifică s-a stabilit că fragmentele vegetale conțin JWH 122 și JWH 210, substanțe psihoactive noi.

Inculpatul I. I., la data de 20.09.2012, a fost depistat în municipiul Focșani cu 16 pliculețe cu fragmente vegetale care, în urma analizei de laborator, s-au dovedit a fi cannabiboizi sintetici UR 144 și JWH 122, cu efecte asemănătoare tetrahidrocannabinolului (THC), respectiv halucinogene, sedative și depresive (raportul de constatare tehnico-științifică nr._/23.10.2012 al Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor C. (filele 45-47 vol. I dosar urmărire penală).

La data de 13.02.2013, în baza autorizațiilor emise de Tribunalul V. (încheierea din 12.02.2013 – filele 92-94, filele 108, 109, 182-185, 243-245 vol. I dosar urmărire penală), s-au descoperit:

- 100 pliculețe transparente cu fragmente vegetale de culoare verde și suma de 5.000 lei în apartamentul închiriat de inculpata D. G. în municipiul Focșani, ., .> - 13 plicuri cu o pulbere albă și 16 plicuri cu resturi vegetale uscate de culoare verde-gălbui, precum și o cutie neagră gen grinder ce prezenta resturi de materie vegetală, la domiciliul inculpaților C. S. și I. I., precum și în autoturismul F. Punto parcat în fața locuinței;

- 68 de plicuri cu un conținut vegetal, 3 plicuri transparente cu pulbere albă, 6 plicuri transparente cu substanțe vegetale de culoare brun-verzui, 10 plicuri cu inscripția „P. by Magic” și o punga cu substanțe brun-verzui în autoturismul marca Alfa R. utilizată de inculpații I. I. și C. S. și care era parcată în fața domiciliului inculpatului I. I..

Substanțele descoperite au fost ridicate și înaintate Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor București care, în urma analizelor efectuate, au constatat că:

- substanța provenită de la inculpata D. G. conține JWH 210 și JWH 122, ce face parte din clasa cannabinoizilor sintetici, fiind substanțe psihoactive noi (raport de constatare tehnico-științifică nr._/13.02.2013 - filele 141-142 vol. I dosar urmărire penală);

- substanța pulverulentă albă ridicată de la inculpații C. S. și I. I. nu conține compuși stupefianți sau psihotropi, dar fragmentele vegetale conțin JWH 210 și JWH 122, substanțe psihoactive noi (raport de constatare tehnico-științifică nr._/20.02.2013 - filele 205-207 vol. I dosar urmărire penală);

- fragmentele vegetale găsite în autoturismul Alfa R. conțin_ 13) și AM 2201, substanțe psihoactive noi ce fac parte din clasa cannabinoizilor sintetici similari tetrahidrocannabinolului (THC) (raport de constatare tehnico-științifică nr._/20.02.2013 - filele 7-8 dosar urmărire penală);

- fragmentele vegetale din grinderul metalic de culoare neagră, găsit la inculpata C. S. conțin tetrahidrocannabinolului (THC), substanță psihotropă biosintetizată de plantă cannabis (raport de constatare tehnico-științifică nr._/21.02.2013 - filele 218-219 dosar urmărire penală), ce intră sub incidența Legii nr. 143/2000.

Substanțele psihoactive noi puse în evidență în probele ridicate de la inculpații I. I., C. S. și D. G. intră sub incidența Legii nr. 194/2011, care stabilește cadrul legal aplicabil produselor aflate sub control național susceptibile să aibă efecte psihoactive asemănătoare celor determinate de substanțele sau preparatele stupefiante ori psihotrope, altele decât cele ale căror regim juridic este stabilit prin alte acte normative în vigoare.

Astfel, compușii JWH 210, JWH 122, CB 13 și AM 2201 puși în evidență prin analize de laborator, reprezintă o amenințare pentru sănătatea populației întrucât prin consum provoacă agitație psihomotorie, tulburare psihotică, manifestări de comportament dezinhibat, dependență, efecte descrise de martorii O. C. (fila 140 vol. II dosar urmărire penală), R. R. M. (fila 149 vol. I dosar urmărire penală), C. T.-Nicușor (fila 155 vol. I dosar urmărire penală), S. P.-V. (fila 164 vol. I dosar urmărire penală).

Inculpații, fiind și consumatori de plante cu efect psihoactiv, aveau cunoștință de consecințele produse prin consum, astfel că este realizată condiția impusă de art. 16 din Legea nr. 194/2011, de comitere a faptelor cu știință.

Efectuarea de către toți inculpații de operațiuni de vânzare cu astfel de produse, știind că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, este probată nu numai prin declarațiile de recunoaștere totală a inculpaților, ci și prin declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale, respectiv N. I.-M., S. C., B. I.-G., V. A., M. A., C. R.-C., O. C., V. G., L. C., R. R.-M., C. T.-Nicușor, P. D., C. A.-C., S. P.-V., M. M., M. G.-S., Miștoiu D.-V., B. I., Ș. P.-A., I. Laurien-D., N. A.-P. (filele 125-190 vol. II dosar urmărire penală).

Martorii au relatat despre operațiunile de vânzare de plante cu efecte psihoactve (etnobotanice) efectuate de inculpați, despre relația dintre inculpații C. S. și I. I. cu ceilalți inculpați, precum și împrejurarea că legăturile cu inculpații în vederea vânzării și cumpărării de produse se făcea de cele mai multe ori telefonic.

A apreciat instanța de fond că, în drept:

I - fapta inculpatului I. I. de a iniția și coordona un grup în vederea punerii în vânzare de produse cu efecte psihoactive întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art.323 Cod penal;

- fapta aceluiași inculpat de a vinde, în mod repetat, cu știință și fără autorizație, produse cu efecte psihoactive constituie infracțiunea prevăzută de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal;

- fapta aceluiași inculpat de a achiziționa autoturismul F.-Punto cu bani proveniți din vânzarea plantelor cu efecte psihoactive constituie infracțiunea de spălare de bani, în forma prevăzută de art. 23 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002;

II - fapta inculpatei C. S. de a iniția și a coordona un grup în vederea punerii în vânzare de produse cu efecte psihoactive constituie infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 Cod penal;

- fapta aceleiași inculpate de a vinde, în mod repetat, cu știință, produse cu efecte psihoactive, fără a deține autorizație, constituie infracțiunea prevăzută de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal;

- fapta aceleiași inculpate de a deține, fără drept, cannabis (THC) pentru consum propriu constituie infracțiunea prevăzute de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000;

III - fapta inculpatei D. G. de a iniția și constitui un grup infracțional în scopul efectuării de operațiuni cu produse cu efecte psihoactive, constituie infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 Cod penal;

- fapta aceleiași inculpate de a vinde, cu știință, produse cu efecte psihoactive, în mod repetat și fără autorizație, constituie infracțiunea prevăzută de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal;

IV - fapta inculpatului S. C.-C. care, în perioada primăvara anului 2012- începutul anului 2013, a aderat la grupul infracțional constituit de inculpații I. I., C. S. și D. G., în scopul punerii în vânzare de produse cu efecte psihoactive, constituie infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 Cod penal;

- fapta aceluiași inculpat de a vinde, în mod repetat, cu știință și fără autorizație, produse cu efecte psihoactive, constituie infracțiunea prevăzută de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal;

V - fapta inculpatului S. V. de a adera la grupul infracțional inițiat și constituit de inculpații I. I. și C. S., în vederea punerii în vânzare de produse cu efecte psihoactive, constituie infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 139/2003, raportat la art. 323 Cod penal;

VI - fapta inculpatului S. Ș. de a adera la grupul infracțional inițiat și constituit de inculpații I. I. și C. S., în vederea punerii în vânzare de produse cu efecte psihoactive, constituie infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 139/2003, raportat la art. 323 Cod penal;

- fapta aceluiași inculpat de a vinde în mod repetat, cu știință și fără autorizație, produse cu efecte psihoactive, constituie infracțiunea prevăzută de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

S-a motivat de către instanța de fond că aderarea la grupul infracțional în vederea efectuării de operațiuni cu produse cu efecte psihoactive a inculpaților S. C.-C., S. Ș. și S. V. rezultă din colaborarea strânsă dintre aceștia și inculpații I. I. și C. S. în ce privește cantitățile de produse puse în vânzare și cantitățile rămase, modul în care cei trei inculpați au acționat, respectiv prin punerea în vânzare a produselor achiziționate și deținute de inculpații I. I. și C. S., prin folosirea în activitatea ilicită, de către inculpații S. V. și S. Ș., a autoturismului F. Punto aparținând inculpaților I. I. și C. S. în care se aflau depozitate produsele cu efecte psihoactive, autoturism dat de către cei doi în scopul de a facilita deplasarea la punctele de întâlnire stabilite cu persoanele interesate să cumpere. Astfel, a apreciat prima instanță că în speță este evident că inculpații S. C.-C., S. V. și S. Ș. au cunoscut scopul constituirii grupului și au acceptat să ia legătura cu clienții și să vândă produsele interzise la prețurile stabilite de inculpații I. I. și C. S..

Pe de altă parte, a arătat instanța de fond că aspectele reținute rezultă din declarațiile inculpaților coroborate cu transcriptul înregistrărilor convorbirilor telefonice dintre membrii grupului.

În consecință, Tribunalul a dispus condamnarea inculpaților la pedeapsa închisorii, la individualizarea pedepselor aplicate având în vedere limitele de pedeapsă reduse cu 1/3 ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 320 ind. 1 C.proc.pen., perioadă în care inculpații au acționat, natura produselor puse în vânzare, apte să producă consecințe grave pentru sănătatea consumatorilor, dar și atitudinea de colaborare a inculpaților cu organele de urmărire penală, în sensul recunoașterii faptelor, precum și situația personală a inculpaților.

Sub acest ultim aspect, a reținut prima instanță că deși inculpații nu au antecedente penale, cu excepția inculpatului I. I., în privința acestora nu se poate reține un comportament deosebit înainte de comiterea faptelor, în sensul art. 74 lit. a C.pen., întrucât fiecare dintre ei ai mai comis anterior fapte penale (așa cum rezultă din cazierele judiciare depuse la dosarul de urmărire penală).

Cu privire la inculpata D. G. s-a reținut că aceasta nu figurează în cazier cu sancțiuni aplicate, dar nici în cazul ei nu pot fi aplicate circumstanțe atenuante date fiind împrejurările în care a acționat, de natură să agraveze răspunderea penală și nu să o atenueze. Tribunalul nu a reținut circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. c C.pen. întrucât descoperirea participanților a fost rezultatul interceptărilor telefonice, în principal, al implicării investigatorului sub acoperire și al perchezițiilor efectuate.

A mai arătat prima instanță că în favoarea inculpaților nu pot fi reținute nici dispozițiile art. 18 din Legea nr. 508/2004, astfel cum aceștia au cerut în declarațiile date în cursul urmăririi penale și în cadrul dezbaterii în fond a cauzei, motivat de faptul că au denunțat implicarea în activitatea grupului infracțional a unui polițist. Potrivit articolului menționat, reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă este consecința denunțării sau facilitării identificării și tragerii la răspundere penală a altor participanți la săvârșirea infracțiunii. Prin urmare, aplicarea beneficiului legii este legată de condiția tragerii la răspundere penală, nu numai a denunțării sau a facilitării identificării altui participant. Dacă legiuitorul ar fi urmărit să prevadă cauza de reducere fără condiție cumulativă, ar fi folosit conjuncția „sau” în economia textului. A motivat instanța de fond că tragerea la răspundere penală debutează cu momentul începerii urmării penale față de participant. Or, în cauză, nu s-a intrat în nicio fază procesuală care să implice răspunderea penală a persoanei denunțate. De asemenea, textul de lege se referă la denunțarea participantului la săvârșirea infracțiunii. Este vorba, prin urmare, despre infracțiunea în legătură cu care este cercetat denunțătorul. Or, din declarațiile inculpaților rezultă că actele presupuse a fi comise de persoana denunțată ar consta în consumul de produse cu efecte psihoactive oferite de inculpații I. I. și C. S., iar nu în aderarea la grup în scopul distribuirii produselor interzise de lege. Totodată, potrivit art. 23 C.pen., participantul este persoana care contribuie la săvârșirea unei fapte prevăzută de legea penală, în calitate de autor, instigator sau complice. Având în vedere definițiile date celor trei participanți în art. 24, 25, 26 C.pen., Tribunalul a constatat că faptele descrise de inculpați ca fiind comise de persoana denunțată nu sunt specifice nici uneia dintre categoriile enumerate. Astfel, persoana denunțată, conform declarațiilor inculpaților, nu a aderat la grup, ci era interesată să procure produsele cu efecte psihoative pentru consumul propriu, nu a vândut sau favorizat în vreun fel vânzarea produselor interzise de lege și nici nu a promis înainte sau în timpul săvârșirii faptelor de către inculpați că va tăinui bunurile provenite din infracțiune sau că va favoriza pe inculpați. Eventual, persoana denunțată este răspunzătoare pentru o faptă penală de sine stătătoare, care are legătură cu faptele comise de inculpați, însă legiuitorul nu a prevăzut această situație ca o cauză de reducere a limitelor de pedeapsă în art. 18 din Legea nr. 508/2004.

În privința inculpatei C. S., Tribunalul a arătat că nu se poate reține art. 16 din Legea nr. 143/2000, întrucât denunțul său privindu-l pe același polițist nu se referă la infracțiuni legate de droguri, așa cum cere textul de lege, ci la produse cu efecte psihoactive, care intră sub incidența altei legi.

Ca modalitate de executare a pedepselor, Tribunalul, ținând seama că inculpatul I. I. are antecedente penale (cazier judiciar, fila 18 vol. III dosar urm. pen.), fiind anterior condamnat la o pedeapsă de 4 luni de închisoare prin sentința penală nr. 365/19.03.2007 a Judecătoriei Piatra N. pentru infracțiunea prevăzută de art. 181 C.pen., pentru care nu a operat reabilitarea întrucât infracțiunile din prezenta cauză le-a comis înlăuntrul termenului prevăzut de lege pentru reabilitare, a dispus ca pedeapsa aplicată acestui inculpat să fie executată în regim de detenție, comportamentul anterior al inculpatului formând primei instanțe convingerea că alegerea unei alte modalități de executare, fără privare de libertate, nu este eficientă din perspectiva scopului educativ și preventiv al pedepsei. În același sens a mai reținut instanța de fond ca fiind relevantă și conduita agresivă a inculpatului, în scopul asigurării monopolului în operațiunile cu produse cu efecte psihoactive (declarațiile martorilor V. G. și S. P. V. – filele 143 și 164 vol. II dosar urm. pen.).

În ce o privește pe inculpata C. S., la dozarea pedepsei Tribunalul a avut în vedere că aceasta a inițiat constituirea grupului infracțional, însă la stabilirea modalității de executare a ținut seama de lipsa antecedentelor penale, de poziția procesuală sinceră și de posibilitatea îndreptării conduitei sale, printr-o supraveghere atentă pe o perioadă de timp determinată, în condițiile prevăzute de art. 86 ind. 1 C.pen., care reglementează suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Pentru inculpata D. G., de asemenea Tribunalul a apreciat că o conduită pro-socială poate fi obținută printr-o supraveghere atentă exercitată de un organ abilitat de lege în condițiile prevăzute de art. 86 ind. 1 C.pen. La această concluzie a ajuns prima instanță având în vedere lipsa antecedentelor penale și faptul că inculpata, prin recunoașterea totală în fața instanței de judecată, și-a asumat răspunderea pentru încălcarea legii și a realizat consecințele faptelor sale.

A mai reținut instanța de fond că, în situația dată, perioada de arest preventiv executată este suficientă pentru a considera că pronunțarea condamnării constituie prin ea însăși un avertisment și că inculpata nu va mai comite alte infracțiuni.

Pentru inculpații Scârlet C. C., S. V. și S. Ș., Tribunalul a făcut de asemenea aplicarea art. 86 ind. 1 C.pen., ținând seama că aceștia nu figurează cu condamnări anterioare, că au avut o atitudine sinceră și în cursul urmăririi penale, apreciindu-se, totodată, că perioada de arest preventiv executată este suficientă pentru a-i avertiza asupra consecințelor comiterii de noi infracțiuni.

S-a arătat că măsurile de supraveghere ce urmează a fi impuse în cazul inculpaților C. S., D. G., S. C. C., S. V. și S. Ș. constituie o garanție a îndreptării conduitei lor.

În temeiul art. 359 C.proc.pen., Tribunalul a atras atenția inculpaților cu privire la care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei asupra revocării măsurii prevăzute de art. 86 ind. 1 C.pen., în cazul săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de încercare sau al neîndeplinirii cu rea credință a obligațiilor stabilite prin hotărâre.

Ca și consecință a aplicării măsurii suspendării sub supraveghere a executării pedepselor principale, s-a dispus suspendarea executării și a pedepselor accesorii aplicate inculpaților, constând în interzicerea dreptului de a fi aleși în autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat. Referitor la inculpatul I. I. s-a precizat că suspendarea executării pedepsei accesorii nu operează, întrucât în privința sa s-a dispus executarea pedepsei prin privare de libertate.

Tot ca urmare a suspendării sub supraveghere a executării pedepselor aplicate inculpaților C. S., D. G., S. C. C., S. V. și S. Ș., Tribunalul a revocat arestarea preventivă a acestora și a dispus punerea lor de îndată în libertate și deducerea perioadei de reținere și arest preventiv, conform dispozițiilor art. 350 alin. 1 C.proc.pen., 350 alin. 3 C.proc.pen. și art. 88 C.pen. (filele 216, 217, 218, 219 vol. II dosar urm. pen.).

În cazul inculpatului I. I., în baza art. 350 C.proc.pen., Tribunalul a menținut arestarea preventivă și a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive (fila 215 vol. II dosar urm. pen.).

Cu privire la bunurile folosite de inculpați pentru comiterea infracțiunilor, precum și cu privire la cele rezultate din infracțiune, instanța de fond a dispus confiscarea, în conformitate cu art. 118 alin. 1 lit. b și e C.pen.

În acest sens s-a reținut că organele de urmărire penală, prin ordonanțele din 25.02.2013 și 01.02.2013 (filele 292-298 vol. II dosar urm. pen.) au instituit sechestru asigurator asupra bunurilor găsite și ridicate la percheziția domiciliară, respectiv asupra sumelor de 1.441 lei (ridicată de la inculpații I. I. și C. S.), 5.000 lei (ridicată de la inculpata D. G.) și asupra telefoanelor considerate a fi fost folosite la comiterea faptelor, aparatului foto, camerei video, laptop-ului și IPad-ului găsite la domiciliul inculpatei C. S., respectiv asupra autoturismelor marca Alfa R. și F. Punto.

Tribunalul a apreciat că sumele de bani descoperite la percheziție se impune a fi confiscate, fiind obținute din vânzarea produselor cu efecte psihoactive. A reținut prima instanță că proveniența lor ilicită rezultă din faptul că inculpații C. S. și I. I. nu desfășurau o activitate din care să obțină venituri, iar suma de 5.000 lei a fost găsită în apartamentul închiriat în municipiul Focșani de inculpata D. G. (care avea domiciliul stabil în municipiul C.), apartament în care au fost descoperite și fragmente vegetale similare celor care au făcut obiectul vânzării. De altfel, inculpata – în faza de judecată – a recunoscut în totalitate situația de fapt, așa cum a fost reținută în rechizitoriu și cum este probată de probele administrate în cursul urmăririi penale.

A mai apreciat prima instanță că în cauză s-a dovedit, de asemenea, că autoturismul F. Punto a fost cumpărat de inculpatul I. I. cu bani proveniți din vânzarea produselor cu efect psihoactiv și că a fost folosit pentru transportul produselor în diferite puncte, în scopul de a fi vândute. Totodată, autoturismul Alfa R. a fost folosit pentru depozitarea produselor cu efect psihoactiv (declarații inculpați).

A constatat Tribunalul că fac obiectul confiscării și sumele obținute din vânzarea produselor cu efect psihoactiv, calculate prin luarea în considerație a cantității de produse cumpărată lunar (600 pliculețe, conform declarațiilor inculpaților, în care intrau atât cele cumpărate de la inculpata D. G., cât și cele cumpărate de la diverși distribuitori, conform declarațiilor inculpaților S. C. C. și C. S.) și a prețului de vânzare (20 lei/ pliculeț, potrivit declarațiilor inculpaților), dar și a perioadei care a făcut obiectul cercetărilor.

În cazul inculpatei D. G., care vindea produsele cu efecte psihoactive inculpaților C. S. și I. I., prețul ce a fost avut în vedere de instanța de fond a fost de 5 lei/pliculeț, astfel cum rezultă din declarațiile inculpaților S. C. C. și C. S., precum și din declarațiile de recunoaștere totală ale inculpatei D. G., dar și perioada de numai 6 luni în care aceasta a vândut inculpaților I. I. și C. S. produsele interzise. A arătat prima instanță că, în cazul inculpatei D. G. nu se poate reține un an de zile de activitate infracțională în grupul constituit, având în vedere că din probe rezultă că timp de 6 luni a întrerupt în legătură cu C. S. (declarațiile inculpaților S. C.-C. și C. S.). Aceeași împrejurare este reținută și în rechizitoriu, cu aproximarea perioadei de întrerupere.

Pe de altă parte, a reținut instanța de fond că măsura de siguranță a confiscării sumelor obținute din vânzarea produselor cu efecte psihoactive deținute de inculpații C. S. și I. I. privește pe acești doi inculpați, dar și pe inculpații S. C. C., S. V. și S. Ș., întrucât toți au efectuat operațiuni de vânzare în interesul grupului infracțional constituit.

Din transcriptul înregistrărilor convorbirilor telefonice rezultă că, pentru desfășurarea activității ilicite, inculpații luau legătura telefonic între ei, precum și cu persoanele care și-au manifestat intenția de a cumpăra. Cum textul de lege obligă la confiscarea bunurilor folosite în orice mod la comiterea infracțiunilor (art. 118 alin. 1 lit. b C.pen.), iar telefoanele au constituit, în concret, un mijloc important în realizarea tranzacțiilor ilicite, Tribunalul a apreciat că se impune confiscarea lor, cu precizarea că dispoziția de confiscare privește numai telefoanele care apar în transcriptele înregistrării convorbirilor telefonice și care aparțin inculpaților I. I., C. S., S. C. Constantrin, S. V. și D. G.. În privința telefoanelor care nu apar în transcripte, s-a dispus restituirea lor către inculpați, după caz, întrucât nu s-a dovedit dincolo de orice îndoiala că au fost folosite pentru comiterea infracțiunilor. Referitor la telefonul ridicat în vederea confiscării de la inculpata D. G., Tribunalul a precizat că aceasta nu a recunoscut în cursul urmăririi penale că i-ar aparține, însă s-a dovedit contrariul prin probele administrate în cursul urmăririi penale (proces verbal de percheziție, filele 128, 132 vol. I dosar urm. pen.; procesul-verbal de la fila 137 vol. I dosar urm. pen.; declarația inculpatului S. C. C.), însușite de inculpată și prin recunoașterea totală în declarația dată în fața instanței.

Cu privire la celelalte bunuri ridicate de la domiciliul inculpatei C. S. (respectiv, un IPad Apple, aparat foto SONY, cameră video SONY, laptop IBM) s-a arătat că acestea nu pot fi confiscate întrucât nu s-a reținut în rechizitoriu și nici din probe nu rezultă că ar fi fost folosite la comiterea faptelor sau că ar fi fost achiziționate cu bani proveniți din vânzarea produselor cu efecte psihoactive, mai ales că nu se cunoaște momentul achiziționării lor (anterior sau după începerea activității infracționale).

Comenzile online, ca și modalitate de comitere a faptelor, au fost recunoscute de inculpata C. S., cu precizarea însă că era ajutată de alte două persoane, dar din probe nu rezultă că se opera de la laptop-ul ridicat la percheziție.

Fragmentele vegetale și cele prelevate descoperite la percheziție și neconsumate în analizele de laborator (rapoartele de constatare tehnico-științifice, însoțite de procesele-verbale de predare-primire) au fost de asemenea confiscate.

Din procesele verbale din datele de 20.03.2013 (filele 78-81 vol. I dosar fond) rezultă că la Camera de corpuri delicte a Tribunalului V. au fost depuse următoarele bunuri ridicate în vederea confiscării:

- iPhone model A 1387 EMC FCC ID:BCG-E 2430A, ridicat de la inculpata D. G.;

- un cântar electronic Diamond;

- o râșniță (grinder) metalic;

- două cutii carton negre inscripționate OCB;

- 218 punguțe plastic autosigilante;

- 2 etichete cartonate cu inscripția „ Clak Aut” Aromatizant și Ultra Strog M5;

- 2 pliculețe cu semințe, ridicate de la inculpatul I. I. și 34 pliculețe albe autosigilante inscripționate „P. by Magic”;

- telefon Samsung GTE 1050 cu ._ și cartela S. Cosmote cu seria_3282635;

- telefon Nokia C3 ._ și cartela S. Cosmote seria_3282635 cu nr._;

- telefon Glamour cu ._ și cartela S. Cosmote . cu nr._;

- telefon Nokia 1208 ._ și cartela S. Cosmote_0672240 cu nr._;

- telefon Fly cu ._ și cartela S. seria_;

- telefon Nokia 6030 seria IMEI_879;

- telefon Nokia 2330 C2, ._ și cartela S. seria_5013566 cu nr._;

- telefon Nokia N 97-4 ._;

- telefon Nokia 1110 ._;

- telefon Nokia 6030 ._ și cartela S. seria_9263740;

- telefon Nokia 6555 cu ._ și cartela S. seria_3103139;

- telefon CECT 689 ._;

- telefon Blakberry Curve 8520 ._;

- telefon Motorola ._;

- IPad Apple ._ MD 369 FD .;

- aparat foto Sony, D5CW 350 seria_;

- cameră Video Sony DCR- DVD 110 E seria_;

- laptop IBM 2373.

S-a mai constatat de prima instanță că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea sistemului național de date genetice judiciare, întrucât infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea inculpaților nu se regăsesc în anexa legii ce cuprinde infracțiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.

În baza art. 191 C.proc.pen., s-a dispus obligarea inculpaților la plata de cheltuieli judiciare către stat.

În privința inculpatului V. L. C., trimis in judecată împreună cu ceilalți inculpați pentru fapte de aderare la grupul infracțional în vederea comiterii de infracțiuni și de efectuare de operațiuni cu produse cu efecte psihoactive, Tribunalul a disjuns cauza, în conformitate cu dispozițiile art. 38 C.proc.pen., apreciindu-se că disjungerea este impusă de faptul că inculpatul s-a sustras de la judecată și că în privința acestuia este necesară administrarea de probe, iar această situație poate întârzia apreciabil judecata față de ceilalți inculpați aflați în stare de arest preventiv.

Împotriva sentinței penale nr. 98/22.04.2013 a Tribunalului V. au declarat apel P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției – D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial V. și inculpații I. I., C. S. și D. G..

Procurorul a criticat sentința penală pronunțată de Tribunalul V. ca fiind netemeinică atât sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului I. I., pe care a apreciat-o ca fiind prea blândă în raport cu infracțiunile săvârșite, cât și în ceea ce privește modalitatea de executare stabilită de prima instanță pentru inculpații C. S., D. G., S. C. C. și S. V..

S-a arătat în dezvoltarea motivelor de recurs că, pe lângă scopul represiv, pedeapsa are și o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală și judiciară atât în ceea ce privește fapta, cât și în ceea ce privește comportamentul inculpatului. Infracțiunile de natura celor deduse judecății în prezenta cauză, alături de infracțiunile de trafic de droguri, reprezintă unele dintre cele mai grave forme ale criminalității organizate, căpătând în ultima vreme o amploare deosebită, cu consecințe directe asupra sănătății persoanelor care consumă astfel de substanțe.

Referitor la inculpații C. S., D. G., S. C. C. și S. V., a arătat procurorul că instanța de fond ar fi trebuit să aplice pedepse cu executare în regim de detenție, având în vedere faptul că fără intervenția promptă a organelor de urmărire penală activitatea infracțională a acestora ar fi continuat și s-ar fi extins. Împrejurarea că acești inculpați sunt infractori primari și au recunoscut săvârșirea infracțiunilor, pe care de altfel nici nu le pot contesta, probele de vinovăție fiind evidente, nu justifică aplicarea unor pedepse cu suspendarea sub supraveghere.

În privința inculpatului I. I., s-a apreciat că instanța de fond în mod corect a dispus condamnarea acestuia la o pedeapsă cu executare în regim de detenție, însă cuantumul acestei pedepse este neîndestulător. Inculpatul I. I., deși nu este recidivist, nu se află la primul impact cu legea penală, fiind condamnat în trecut de mai multe ori pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, vătămare corporală, executând pedepse privative de libertate. Cu toate acestea, inculpatul nu a înțeles ca pe viitor să aibă o atitudine corespunzătoare, ci, dimpotrivă, a desfășurat activități infracționale, angrenând în activitatea sa infracțională și alte persoane.

S-a mai argumentat necesitatea majorării pedepselor aplicate inculpatului I. I., dar și a schimbării modalității de executare a pedepselor pentru ceilalți inculpați și prin faptul că grupul infracțional din prezenta cauză era, la momentul destructurării, principalul furnizor de substanțe cu efecte psihoactive din municipiul Focșani, numărul consumatorilor care se aprovizionau de la acest grup fiind foarte mare, cu potențial de creștere.

În fine, s-a arătat de către procuror că este de notorietate faptul că substanțele interzise pe care le comercializau inculpații, denumit generic ”substanțe etnobotanice”, sunt în realitate droguri sintetice cu efecte mult mai dăunătoare și puternice decât drogurile tradiționale.

În plus față de motivele scrise de recurs, procurorul de ședință a arătat că instanța de fond ar fi trebuit să dispună confiscarea specială de la fiecare inculpat în parte a sumelor de care aceștia au beneficiat, iar nu confiscarea unei sume globale de la toți inculpații.

Inculpatul I. I. a solicitat în apelul declarat reducerea pedepsei rezultante aplicate de instanța de fond și modificarea modalității de executare, în suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, astfel cum s-a dispus și în cazul celorlalți inculpați. A învederat inculpatul că, în momentul în care a fost reținut și prezentat instanței de judecată cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive, a recunoscut că era consumator de „substanțe etnobotanice“, dar că nu a vândut astfel de substanțe. În fața Tribunalului V. s-a prevalat de dispozițiile art. 320¹ C.proc.pen., recunoscând practic și ceea ce nu a făcut.

A mai arătat inculpatul că, deși figurează cu antecedente penale, nu este recidivist, anterior mai fiind condamnat la o pedeapsă de 4 luni închisoare.

S-a apreciat de inculpat că hotărârea apelată nu este corectă în ceea ce privește pedeapsa rezultantă care i-a fost aplicată, de 2 ani și 6 luni închisoare, comparativ cu pedepsele aplicate celorlalți inculpați, de 2 ani închisoare, dar nici în ceea ce privește modalitatea de executare (este singurul inculpat în privința căruia s-a stabilit executare efectivă a pedepsei, celorlalți inculpați aplicându-li-se dispozițiile art. 86 ind. 1 C.pen., referitoare la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei). A solicitat inculpatul ca la individualizarea judiciară a modalității de executare a pedepsei aplicate să se aibă în vedere starea sa de sănătate, astfel cum rezultă din actele depuse la dosar, potrivit cărora acesta suferă de afecțiuni hepatice.

A mai arătat inculpatul, prin apărător ales, că în mod greșit prima instanță a apreciat că în favoarea inculpaților nu pot fi reținute nici dispozițiile art. 18 din Legea nr. 508/2004, deși inculpatul a avut o atitudine sinceră și a denunțat alte persoane care se ocupă cu comiterea de astfel de infracțiuni.

Inculpata C. S. a criticat hotărârea primei instanțe doar în ceea ce privește modalitatea de executare aplicată, apreciind că în privința sa erau îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 și urm. C.pen. pentru a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Inculpata D. G. a criticat hotărârea instanței de fond sub două aspecte, și anume cuantumul pedepsei aplicate și modalitatea de executare stabilită, respectiv confiscarea sumei de 5.000 lei care s-a găsit cu ocazia percheziției domiciliare efectuate în imobilul unde locuia.

Cu privire la primul aspect, s-a arătat de către inculpată, prin apărător ales, că la individualizarea pedepsei instanța are obligația de a lua în considerare toate circumstanțele personale și reale ale unui inculpat trimis în judecată. În speța de față, instanța de fond a reținut doar aplicarea art. 320¹ C.proc.pen., deși ar fi trebuit să rețină și alte circumstanțe reale (inculpata a dat un real ajutor organelor de urmărire penală, în identificarea altor persoane care au săvârșit infracțiuni similare) ori personale (inculpata nu este o persoană dedicată săvârșirii de infracțiuni, a avut o conduită bună pe parcursul efectuării studiilor, obținând note mari, se întreține din muncă, fiind angajată la societatea părinților săi, a făcut cursuri de calificare etc.). A solicitat inculpata reducerea pedepsei aplicate, prin reținerea circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute de art. 74 lit. a și c C.pen., dar și a dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 508/2004, precum și modificarea modalității de executare, în suspendarea condiționată a executării pedepsei.

A doua critică adusă hotărârii instanței de fond de inculpata D. G. vizează dispoziția de confiscare a sumei de 5.000 lei care s-a găsit cu ocazia percheziției domiciliare efectuate în imobilul unde locuia aceasta. S-a arătat de inculpată, prin apărător ales, că instanța de fond a dispus măsura de siguranță a confiscării doar pe baza unor supoziții reținute prin rechizitoriu, cum că acea sumă ar fi rezultat din vânzarea de substanțe cu efect psihoactiv. Or, în speță nu se poate practic demonstra că acea sumă a obținut-o apelanta din vânzarea de astfel de substanțe, fiind posibil la fel de bine să o fi obținut din muncă ori să o fi primit de la părinții săi. De asemenea, nu se poate susține că suma găsită urma a fi folosită pentru aprovizionarea cu substanțe cu efect psihoactiv.

Apelurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial G. și de inculpatul I. I. sunt fondate în parte și urmează a fi admise, în vreme ce apelurile inculpatelor C. S. și D. G. sunt neîntemeiate.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform prevederilor art. 371 alin. 2 C.proc.pen., Curtea constată că instanța de fond a reținut o corectă situație de fapt și a dat încadrările juridice corespunzătoare faptelor reținute în sarcina inculpaților I. I., C. S., D. G., S. C. C. și S. V.. De asemenea, Curtea apreciază ca fiind legală și temeinică soluția pronunțată de prima instanță în ceea ce privește cuantumurile pedepselor aplicate tuturor inculpaților, însă consideră că se impunea, în privința modalității de executare a pedepsei aplicate I. I., suspendarea sub supraveghere a executării acesteia, astfel cum s-a dispus și în cazul celorlalți inculpați.

Astfel, Curtea apreciază ca fiind adecvate cuantumurile pedepselor aplicate celor cinci inculpați, acestea reflectând atât gravitatea concretă a faptelor deduse judecății, cât și periculozitatea inculpaților. În cauză, nu se impune pentru vreunul dintre inculpații-apelanți reducerea pedepselor aplicate de prima instanță, acestea fiind corect dimensionate, prin raportare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege (de la 2 la 8 ani închisoare pentru cea mai gravă dintre infracțiuni), la gradul concret de pericol social al faptelor, la amploarea și importanța activității infracționale a fiecăruia dintre cei trei inculpați, dar și la circumstanțele personale ale fiecăruia dintre ei. De asemenea, nu se impune nici majorarea pedepsei aplicate inculpatului I. I., astfel cum s-a solicitat de către procuror.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor, Curtea observă că, de principiu, potrivit art. 72 C.pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. În cauza de față, Curtea constată că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a acestor criterii, stabilind pedepse orientate, în general, înspre limitele minime generale prevăzute de lege, justificat de împrejurarea că, în marea lor majoritate, inculpații se aflau la primul impact cu legea penală și au avut o atitudine procesuală sinceră, de recunoaștere a faptelor comise și de cooperare cu organele judiciare. În privința inculpatului I. I., prima instanță a aplicat o pedeapsă situată peste minimul special prevăzut de lege, luând în considerare tocmai faptul că acesta nu se afla la primul impact cu legea penală.

În opinia Curții, lipsa antecedentelor penale și atitudinea procesuală corectă manifestată de inculpații C. S., D. G., S. C. C. și S. V. sunt aspecte care în mod judicios au fost valorificate de către prima instanță, în contextul criteriilor generale de individualizare, în sensul aplicării unor pedepse orientate înspre limitele minime speciale prevăzute de lege, în speță, raportat la gravitatea concretă a infracțiunilor deduse judecății, nejustificându-se reținerea acestor împrejurări ca și circumstanțe atenuante judiciare, în sensul art. 74 C.pen.

În altă ordine de idei, în mod corect instanța de fond a apreciat că în cauza de față nu sunt aplicabile dispozițiile art. 18 din Legea nr. 508/2004, referitoare la reducerea cu jumătate a limitelor de pedeapsă pentru inculpații care denunță sau facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor participanți la săvârșirea infracțiunii.

Pe de o parte, în mod judicios a reținut prima instanță că aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004 este condiționată de tragerea la răspundere penală a altui participant la comiterea faptei, iar nu numai de denunțarea sau facilitarea identificării acestuia. Or, în privința participantului cu privire la care s-a efectuat denunțul nu s-a intrat în nicio fază procesuală care să implice răspunderea penală a persoanei denunțate (nici măcar nu s-a început urmărirea penală).

Pe de altă parte, dispozițiile art. 18 din Legea nr. 508/2004 se referă la denunțarea participantului la săvârșirea infracțiunii. Este vorba, așadar, despre infracțiunea în legătură cu care este cercetat denunțătorul. Or, din declarațiile inculpaților rezultă că faptele presupuse a fi comise de persoana denunțată ar consta în consumul de produse cu efecte psihoactive oferite de inculpații I. I. și C. S., iar nu în aderarea la grup în scopul distribuirii produselor interzise de lege, fiind foarte puțin probabil ca acestea să aibă, în cele din urmă, o semnificație penală, consumul de produse cu efecte psihoactive nefiind incriminat de dispozițiile Legii nr. 194/2011.

În fine, în mod corect a arătat instanța de fond că în privința inculpatei C. S. nu pot fi reține dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, întrucât denunțul său nu se referă la infracțiuni legate de droguri, așa cum cere textul de lege, ci la produse cu efecte psihoactive, care intră sub incidența altei legi.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor aplicate, Curtea apreciază că, raportat la aceleași criterii avute în vedere la dozarea lor, pedepsele rezultante aplicate de prima instanță pentru fiecare dintre inculpații C. S., D. G., S. C. C. și S. V., just individualizate în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 din Codul penal, așa cum s-a arătat deja, nu trebuie executate efectiv, în regim de detenție.

În acest context, Curtea apreciază că scopurile pedepsei, constând în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, respectiv în formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, pot fi atinse în privința inculpaților din prezenta cauză și fără executarea efectivă a pedepselor aplicate, aplicarea dispozițiilor art. 86 ind. 1 și urm. C.pen. referitoare la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei reprezentând o modalitate de individualizare a executării pedepsei corespunzătoare atât gravității infracțiunilor deduse judecății, cât și periculozității sociale a inculpaților.

În speță, Curtea consideră că atingerea scopurilor pedepsei se poate realiza și în condițiile unei supravegheri mai atente a inculpaților în perioada imediat următoare, de către autoritățile cu atribuții în acest sens, dat fiind că inculpații nu sunt recidiviști, infracțiunile reținute în sarcina lor nu au fost săvârșite cu violență sau prin vreo altă modalitate care să releve o periculozitatea deosebită a acestora. Impactul deosebit de nociv pe care îl pot avea substanțele cu efect psihoactiv asupra persoanelor care consumă astfel de substanțe impune însă luarea unor măsuri prin care să se asigure preîntâmpinarea comiterea de activități infracționale constând în comercializarea produselor de acest gen (fiind evident că o rețea organizată, chiar dacă a fost destructurată, își poate relua activitatea în orice moment), iar o astfel de măsură este chiar suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, aceasta fiind singura modalitate de individualizare judiciară a executării pedepsei în cadrul căreia se poate institui față de inculpat interdicția de a lua legătura cu alte persoane. În opinia Curții, aplicarea doar a dispozițiilor art. 81 și urm. C.pen., referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei, astfel cum s-a solicitat în mod expres de inculpatele C. S. și D. G., nu ar fi în măsură să asigure atingerea acestui deziderat.

Chiar dacă inculpatul I. I. figurează în evidențe cu antecedente penale, acesta nu este recidivist, în privința condamnărilor anterioare ce i-au fost aplicate împlinindu-se termenul de reabilitare. Curtea consideră că și în privința acestui inculpat pot fi aplicate dispozițiile art. 86 ind. 1 și urm. C.pen., urmând însă a se stabili în sarcina sa un termen de încercare mai mare, tocmai în considerarea faptului că nu se află la primul impact cu legea penală.

Referitor la solicitarea inculpatei D. G. de a se reține în favoarea sa circumstanțe atenuante, Curtea consideră că o astfel de cerere nu poate fi primită. Astfel cum deja s-a arătat mai sus, raportat la circumstanțele reale ale cauzei, împrejurărilor personale favorabile acestei inculpate (nu este o persoană dedicată săvârșirii de infracțiuni, a avut o conduită bună pe parcursul efectuării studiilor, obținând note mari, se întreține din muncă, fiind angajată la societatea părinților săi, a făcut cursuri de calificare etc.) nu li se poate acorda semnificația juridică a unor circumstanțe atenuante, fiind suficientă reținerea lor ca și temei pentru orientarea pedepselor înspre limitele minime speciale prevăzute de lege, respectiv pentru stabilirea unei modalități de executare a pedepsei neprivative de libertate.

Mai mult, Curtea apreciază că instanța de fond a dat dovadă de suficientă clemență atunci când, stabilind pedepsele rezultante aplicate inculpaților, a dispus ca fiecare dintre aceștia să execute pedeapsa cea mai grea, fără aplicarea vreunui spor.

În privința sumelor de bani confiscate de la inculpați prin sentința penală apelată, Curtea are a face următoarele observații:

A. În mod corect s-a dispus confiscarea de la inculpata D. G. a sumei de 5.000 lei (consemnată la C.E.C. Bank Focșani cu recipisa de consemnare nr._/1/01.03.2013 și chitanța nr._/1/01.03.2013) și 18.000 lei (obținută din vânzarea plantelor etnobotanice cu efect psihoactiv), apărările formulate de inculpată în fața instanței de apel cu privire la proveniența sumei de 5.000 lei, găsită cu prilejul percheziției domiciliare efectuate în imobilul în care locuia nefiind decât simple afirmații, nesusținute de vreun mijloc de probă. În condițiile în care suma menționată a fost găsită în apartamentul închiriat în municipiul Focșani de inculpata D. G., în apartament au fost descoperite și fragmente vegetale similare celor care au făcut obiectul vânzării, iar inculpata nu a dovedit că avea vreo altă sursă de venit și a recunoscut în totalitate situația de fapt, așa cum a fost reținută în rechizitoriu și dovedită de probele administrate în cauză, concluzia care se impune nu poate fi alta decât aceea că suma respectivă provenea din vânzarea plantelor etnobotanice cu efect psihoactiv.

B. Modalitatea în care a dispus prima instanță confiscarea specială de la inculpații C. S., I. I., S. Ș., S. C. C. și S. V. a sumei de 144.000 lei, obținută din vânzarea plantelor etnobotanice cu efect psihoactiv, nu este una corectă. Măsura de siguranță a confiscării speciale trebuie aplicată fiecărui inculpat în parte, în această materie neoperând solidaritatea, astfel că se impune a se indica în privința fiecăruia dintre ei cuantumul sumei de confiscat.

Pe de altă parte, Curtea apreciază ca fiind corect cuantumul sumei cu privire la care s-a dispus confiscarea, criteriile avute în vedere de prima instanță la stabilirea acesteia (cantitatea de produse cu efect psihoactiv cumpărată lunar, prețul de vânzare al unui plic cu astfel de produse și perioada în care s-a desfășurat activitatea infracțională) fiind unele obiective, susținute de mijloacele de probă administrate în cauză.

În consecință, față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, în baza art. 379 pct. 2 lit. a C.proc.pen., Curtea urmează a admite apelurile declarat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial V., respectiv de inculpatul I. ionel. Va fi desființată în parte sentința penală nr. 98/22.04.2013 a Tribunalului V., iar în rejudecare, în baza art. 86 ind. 1 C.pen. și art. 71 alin. 5 C.pen., se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și a celei accesorii aplicate inculpatului I. I., pe durata termenului de încercare de 5 ani, stabilit potrivit art. 86 ind. 2 C.pen. Pe durata termenului de încercare, inculpatul I. I. va fi obligat să se supună mai multor măsuri de supraveghere (să se prezinte, la datele ce vor fi fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul V., pe care îl desemnează ca organ de supraveghere; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență; să desfășoare o activitate producătoare de venituri licite; să nu intre în legătură cu D. G., S. C.-C., S. Ș. și V. L.-C.), stabilite în conformitate cu dispozițiile art. 86 ind. 3 C.pen. În baza art. 359 C.proc.pen., se va atrage atenția inculpatului I. I. asupra dispozițiilor art. 86 ind. 4 C.pen., în referire la art. 83 C.pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau al comiterii de noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

Ca și consecință a schimbării modalității de executarea a pedepsei aplicate inculpatului I. I., din executare efectivă în suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, Curtea – în baza art. 350 alin. 3 lit. b C.proc.pen. – va dispune punerea de îndată în libertate a acestuia, dacă nu este arestat în altă cauză. În baza art. 88 C.pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului I. I. durata reținerii și arestării preventive, începând cu 13.02.2013 și până la punerea sa efectivă în libertate.

De asemenea, se vor înlătura din sentința penală apelată dispozițiile privind confiscarea de la inculpații C. S., I. I., S. Ș., S. C. C. și S. V. a sumei de 144.000 lei obținuți din vânzarea plantelor etnobotanice cu efect psihoactiv, iar în rejudecare, în baza art. 118 alin. 1 lit. e C.pen., se va dispune confiscarea de la fiecare dintre aceștia a câte 28.800 lei, obținuți din vânzarea plantelor etnobotanice cu efect psihoactiv.

Pe de altă parte, în baza art. 379 pct. 1 lit. b C.proc.pen., vor fi respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpatele C. S. și D. G..

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În temeiul art. 192 alin. 3 C.proc.pen., constatându-se culpa procesuală a inculpatelor C. S. și D. G., se va dispune obligarea acestora la plata, către stat, a unei părți din cheltuielile judiciare avansate în apel.

De asemenea, în temeiul art. 189 C.proc.pen., se va dispune plata, din fondurile Ministerului Justiției, către Baroul G., a sumei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în apel pentru inculpatul S. C. C..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial V. și de inculpatul I. I., fiul lui I. și A., născut la data de 05.10.1978 în mun. Focșani, județul V., CNP_, domiciliat în Focșani, . I., nr. 2, județul V., în prezent aflat în Penitenciarul Focșani.

Desființează în parte sentința penală nr. 98/22.04.2013 a Tribunalului V. și, în rejudecare:

În baza art. 86¹ Cod penal și art. 71 alin. 5 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și a celei accesorii aplicate inculpatului I. I., pe durata termenului de încercare de 5 ani.

Obligă pe inculpatul I. I. ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte, la datele ce vor fi fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul V., pe care îl desemnează ca organ de supraveghere;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență;

- să desfășoare o activitate producătoare de venituri licite;

- să nu intre în legătură cu D. G., S. C.-C., S. Ș. și V. L.-C..

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86⁴ Cod penal, în referire la art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau al comiterii de noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

În baza art. 350 alin. 3 lit. b Cod procedură penală, dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului I. I., dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 88 Cod penal, deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, începând cu 13.02.2013 și până la punerea în libertate.

Înlătură din sentința penală apelată dispozițiile privind confiscarea de la inculpații C. S., I. I., S. Ș., S. C. C. și S. V. a sumei de 144.000 lei obținuți din vânzarea plantelor etnobotanice cu efect psihoactiv.

În baza art. 118 alin. 1 lit. e Cod penal, confiscă de la fiecare dintre inculpații C. S., fiica lui I. și M., născută la data de 11.07.1976 în mun. Piatra N., județul N., cu același domiciliu, ., județul N., CNP_, cu reședința în Focșani, .. N1, ., județul V., I. I., S. Ș., fiul lui I. și G., născut la 11.12.1993, în mun. Focșani, județul V., CNP_, cu domiciliul în mun. Focșani, .. 12, A, ., apart. 2, județul V., S. C. C., fiul lui C. și V., născut la data de 06 martie 1987 în Focșani, județul V., CNP_2, domiciliat în Focșani str. ., ., . și S. V., fiul lui L. și T., născut la data de 17.08.1989, în Focșani, județul V., CNP_1, domiciliat în Focșani, ., ., județul V., câte 28.800 lei obținuți din vânzarea plantelor etnobotanice cu efect psihoactiv.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatele D. G., fiica lui I. și M., născută la data de 25.09.1991 în C., județul C., CNP –_, domiciliată în municipiul C., ., ..3, ., fără forme legale în mun. Focșani, ., ..1, . V. și C. S..

În temeiul art. 189 C.proc.pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu în apel (av. D. S.), în sumă de 300 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției, către Baroul G..

În temeiul art. 192 alin. 2 și 4 C.proc.pen., obligă pe fiecare dintre inculpatele D. G. și C. S. la plata, către stat, a câte 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru apelanții- inculpați I. I., D. G., C. S. și intimații- inculpați S. C. – C. și S. V..

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18.06.2013.

Președinte, Judecător,

MIȚA M. D. – I. B.

Grefier,

E. B.

Red. D.I.B. – 16.07.2013

Tehnored. E.B.

17.07.2013/2 ex.

Fond. E. D.

← Tăinuirea. Art. 221 C.p.. Decizia nr. 498/2013. Curtea de Apel...		Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1553/2013.... →

Consumul ilicit de droguri. Legea 143/2000 art. 4. Decizia nr. 171/2013. Curtea de Apel GALAŢI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Consumul ilicit de droguri. Legea 143/2000 art. 4. Decizia nr. 171/2013. Curtea de Apel GALAŢI