Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 813/2013. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 813/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 23-05-2013 în dosarul nr. 2174/231/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 813/R
Ședința publică de la 23 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. B. – judecător
Judecător: M. C.
Judecător: D. L. C.
Grefier: C. G.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. B.
- din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA FOCȘANI , inculpatul D. D. și partea vătămată/parte civilă I. M. împotriva sentinței penale nr. 2049 din 28.11.2012 pronunțată de Judecătoria Focșani, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.180 alin.2 și art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit. e Cod penal.
Se constată că dezbaterea recursurilor avut loc în ședința publică din data de 13.05.2013, când s-au susținut concluzii care au fost consemnate în încheierea d e ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare a amânat succesiv pronunțarea în cauză pentru data de 17.05.2013, respectiv 23.05.2013.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 2049/28.11.2012 a Judecătoriei Focșani, inculpatul D. D. a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin.1 și 2 lit. c si al 21 lit. b Cod penal, cu aplicarea art.74 al.1 lit. a Cod penal și art.76 lit. b Cod penal.
În condițiile art.71 Cod penal, au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art.64 al.1 lit.,,a” teza a II-a și lit.,,b” Cod penal, pe durata executării pedepsei.
În temeiul art.861 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare, de 6 ani.
S-a stabilit ca organ de supraveghere – Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul V..
Potrivit art. 863 Cod penal, a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la datele fixate de Serviciul de Probațiune;
b) să anunțe, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința si orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea;
c) să comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
d) să comunice informații de natura a putea fi controlate mijloacele lor de existenta.
În temeiul art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 864 Cod penal, cu privire la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare sau în cazul neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege.
In baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat după rămânerea definitivă a sentinei.
A fost obligat inculpatul sa plateasca partii civile suma de 300 lei despagubiri si c/v a 1000 euro la cursul BNR la data platii.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în fapt, următoarele.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Focsani nr. 4518/P/2011, s-a dispus trimiterea in judecata penală a inculpatului D. D. pentru săvârsirea infractiunii de lovire sau alte violente prev. de art. 180 alin 2 C.pen. si furt calificat prev. de art. 208 alin 1, 209 alin 1 lit. e C.pen. cu aplicarea art. 33 lit a C.pen.
S-a retinut in sarcina inculpatului că in data de 18.08.2011, l-a lovit pe I. M., provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 2-3 zile de ingrijiri medicale, totodata, din autovehicolul stationat in loc public sustrăgând mai multe bunuri apartinând lui I. M..
Prin încheierea din 13.06.2011 s-a admis în parte cererea de schimbare a incadrării juridice formulata de partea vătămtă I. M. in sensul că s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de lovire sau alte violente și furt calificat prev. de art. 180 alin 2 si art. 208 alin, 209 alin 1 lit. e C.pen. în infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin 1, alin. 2 lit. c si alin 21 lit. b C.pen. si s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea de tentativă la omor prev. de art. 20 rap. la art. 178 C.pen, ca neintemeiată.
Pe baza materialului probator administrat în cauză, instanta a reținut următoarea situație de fapt:
In data de 18.08.2011, in jurul orei 7:30, I. M., împreună cu T. V. si M. I., se deplasau cu autovehiculul apartinând lui N. M..
Pe raza satului Sindrilari, I. M. a oprit autovehiculul in fata unui magazin, pentru a achiziționa produse alimentare.
In timp ce I. M. se afla in magazin, la fata locului a venit si D. D., care a mers la autovehiculul lui N. M. si a luat cheile din contact.
Deși a fost anunțat de T. V. și M. I. că autovehiculul este condus de I. M., D. D. a căutat printre bagajele din mașina, luând o lamă si un lanț pentru drujbă, o pilă și o sacoșă în care se aflau o sticlă cu apă, o sticlă cu vin si două sticle cu benzină, bunuri ce aparțineau lui I. M..
I. M. a ieșit din magazin, solicitându-i inculpatului să lase bunurile, împrejurare în care D. D. a luat din autovehiculul său un ciocan tip silvic, cu care l-a lovit in umărul stâng.
A mai încercat sa-l lovească pe I. M., dar au intervenit T. I. I. si D. N., care i-au despărțit pe cei doi.
Partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 2-3 de zile îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr.709/P/18.08.2011
In cursul urmăririi penale, inculpatul nu a dat declarații, iar la instanță a negat săvârșirea faptei, susținând că a luat bunurile din autoturism deoarece ii aparțineau, acestea fiind împrumutate de el proprietarului autoturismului și nu l-a lovit pe I. M..
Coroborând întregul materialul probator cu depozițiile martorilor audiați in cauza și care au fost prezenți la incident, instanța a constatat că vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedita.
In drept, s-a reținut că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin.1, alin. 2 lit. c și alin. 21 lit. b Cod penal.
La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului, instanța a ținut seama de gradul de pericol social al faptei, împrejurările comiterii faptei, coroborate cu persoana inculpatului, care are antecedente penale.
Cât privește modalitatea de executare a pedepsei, față de cuantumul acesteia și persoana inculpatului, instanța a apreciat că scopul acesteia poate fi atins și fără executare în stare de privare de libertate.
În ceea ce privește latura civilă s-a reținut că partea vătămată s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului cu suma de 300 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și 10.000 lei daune morale.
Având in vedere faptul ca în cauză vinovăția inculpatului a fost dovedită, că există legătură de cauzalitate între fapta inculpatului și prejudiciul cauzat, instanța l-a obligat pe inculpat la despăgubiri materiale către partea civilă așa cum au fost solicitate in baza art. 14 C.p.p și art. 1357 C.civ.
In ceea ce privește daunele morale, față de împrejurările săvârșirii faptei și suferințele cauzate părții vătămate, instanța a apreciat că acestea sunt întemeiate dar nu în cuantumul solicitat de aceasta.
Împotriva sentinței penale nr. 2049/28.11.2012 a Judecătoriei Focșani, au declarat recurs, în termen legal P. de pe lângă Judecătoria Focșani, inculpatul D. D. și partea vătămată/civilă I. M..
Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani a criticat hotărârea pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
Sub un prim motiv de nelegalitate s-a invocat că instanța a omis să facă aplicarea art. 85 Cod penală și să anuleze suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1190/11.06.2012 a judecătoriei Focșani. Primul motiv se referă la nelegalitatea soluționării antecedentelor penale ale inculpatului. În cauză, față de acesta erau aplicabile disp. art. 85 Cod penal, raportat la sentința penală nr.1190/2012 a Judecătoriei Focșani, față de care erau incidente dispozițiile privind anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 luni închisoare.
Un al doilea motiv de recurs a vizat faptul că hotărârea instanței de fond este nelegală sub aspectul soluționării laturii civile a cauzei, întrucât, deși s-a menționat că se admite acțiunea civilă și s-a dispus obligarea inculpatului la suma de 300 lei reprezentând daune materiale, instanța l-a obligat și la suma de 1000 euro, fără să precizeze ce reprezintă această sumă.
S-a arătat că s-ar impune completarea acestei soluții, în sensul precizării faptului că suma de 1000 euro reprezintă în mod evident daune morale la care a fost obligat inculpatul .
Un alt motiv de nelegalitate îl reprezintă greșita aplicare a art. 7 din Legea nr. 76/2008. Din interpretarea acestui articol rezultă că această lege privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice se aplică doar pentru pedepse cu închisoarea efectivă, nefiind incidente în prezenta cauză, raportat la modalitatea de executare stabilită de instanța de fond.
Ca motiv de netemeinicie, P. de pe lângă Judecătoria Focșani a susținut că în mod greșit în favoarea inculpatului au fost reținute circumstanțe atenuante. Întrucât inculpatul prezintă condamnări anterioare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și este cercetat în mai multe dosare penale, nu se impune reținerea circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 lit. a Cod penal.
Față de modul și împrejurările concrete în care inculpatul a săvârșit fapta și de antecedentele penale ale acestuia, s-a susținut că se impunea să se dispună ca pedeapsa să fie executată prin privare de libertate.
Partea vătămată/civilă I. M. a criticat hotărârea pe motive de netemeinicie, susținând că față de modul și împrejurările concrete în care inculpatul a săvârșit fapta, de gradul ridicat de pericol social al faptei săvârșite, de comportamentul pe care inculpatul l-a avut pe parcursul procesului penal, nu se justifica reținerea în favoarea a circumstanțelor atenuante și nici să se dispună suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Inculpatul D. D. a criticat hotărârea pe motive de nelegalitate.
Sub un prim aspect a susținut că actul de sesizare al instanței este lovit de nulitate absolută, deoarece a fost trimis în judecată fără ca să i se prezinte materialul de urmărire penală.
Al doilea motiv de nelegalitate îl reprezintă faptul că încheierea de ședință prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice nu este motivată, instanța reținând doar că violențele au fost săvârșite pentru păstrarea bunului furat.
Pe fondul cauzei a susținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie și nici ale celor două infracțiuni reținute prin rechizitoriu și că singura infracțiune care ar putea fi reținută în sarcina sa este cea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal.
A susținut că, anterior i-a împrumutat numitului N. M. o lamă de drujbă, cu o zi înainte de incident i-a solicitat acestuia să i-o restituie și martorul i-a spus că are lama de drujbă în mașină. Trecând întâmplător pe lângă magazin și văzând mașina parcată a luat lama de drujbă, fiind convins că este a sa.
Recursurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Focșani, inculpatul D. D. și partea vătămată /civilă I. M. sunt fondate, dar pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.
Potrivit art. 197 alin. 2 Cod procedură penală, dispozițiile relative la sesizarea instanței sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.
Conform dispozițiilor art. 250 Cod procedură penală, după punerea în mișcare a acțiunii penale, dacă au fost efectuate toate actele de urmărire necesare, organul de urmărire penală cheamă pe inculpat în fața sa și:
a) îi pune în vedere că are dreptul de a lua cunoștință de materialul de urmărire penală, arătându-i încadrarea juridică a faptei săvârșite;
b) îi asigură posibilitatea de a lua de îndată cunoștință de material;
c) îl întreabă, după ce a luat cunoștință de materialul de urmărire penală, dacă are de formulat cereri noi sau dacă voiește să facă declarații suplimentare.
Analizând actele și lucrările dosarului se constată că actul de sesizare al instanței este lovit de nulitate, deoarece acțiunea penală a fost pusă în mișcare și inculpatul a fost trimis în judecată fără ca acestuia să-i fie prezentat materialul de urmărire penală.
Din actele de urmărire penală rezultă că urmărirea penală a fost terminată la data de 31. 01.2012 și după această dată nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul ar fi fost chemat pentru a i se prezenta materialul de urmărire penală.
Conform dispozițiilor art. 254 Cod procedură penală, inculpatul poate să fie trimis în judecată și fără să-i fie prezentat materialul de urmărire penală, dar această situație este posibilă doar atunci când inculpatul este dispărut sau s-a sustras de la chemarea organului de cercetare penală.
Ba mai mult, potrivit art. 253 Cod procedură penală, organul de urmărire penală este obligat să procedeze din nou la prezentarea materialului de urmărire penală, dacă a efectuat acte noi de cercetare penală, sau dacă constată că trebuie să fie schimbată încadrarea juridică a faptei.
În cauză, așa cum s-a mai arătat, urmărirea penală s-a terminat la data de 31.01.2012, dată după care, la data de 10.02.2012, prin ordonanța nr. 4518/P/2011 s-a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 1 Cod penal în infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal, situație în care organul de urmărire penală avea obligația să-l cheme pe inculpat, să-i prezinte materialul de urmărire penală și să-i aducă la cunoștință noua încadrare juridică.
Față de considerentele de mai sus, văzând și dispozițiile art. 332 alin. 2 și art. 192 alin. 3 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Focșani, inculpatul D. D., fiul lui I. și S., născut data de 01.02.1965 în orașul O., județul V., domiciliat in comuna Reghiu, ., CNP_ ), și partea vătămată/civilă I. M. ( fiul lui M. și I. născut la data de 28.08.1971, CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul Focșani ) împotriva sentinței penale nr. 2049/28.11.2012 a Judecătoriei Focșani și în consecință:
Casează sentința penală nr. 2049/28.11.2012 a Judecătoriei Focșani și în rejudecare:
În temeiul art. 332 alin. (2) Cod procedură penală, dispune restituirea cauzei la P. de pe lângă Judecătoria Focșani pentru refacerea urmăririi penale.
Conform art. 192 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentelor recursuri rămân în sarcina statului.
Suma de 50 lei, reprezentând onorariu parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu în recurs – avocat L. Tinuța, va fi virată în contul Baroului G. din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 23.05.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
A. B. M. C. D. L. C.
Grefier,
C. G.
Red.dec.jud.AB/01.07.2013
Jud.fond L.D.
Tehnored.C.G. /2 ex./01.07. 2013
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr.... → |
|---|
