Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr. 536/2013. Curtea de Apel GALAŢI

Comentarii

0

Decizia nr. 536/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 03-04-2013 în dosarul nr. 3992/233/2009

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL G.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 536 /R

Ședința publică din data de 03.04.2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: D.-I. B.

JUDECĂTOR: D. N.

JUDECĂTOR: M. MIȚA

Grefier: T. C.

-.-.-.-.-.-

M. Public reprezentat de procuror A. M. din cadrul

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial G.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de P. de pe lângă Î.C.C.J. – D.N.A.- Serviciul Teritorial G., inculpatul C. E., partea civilă M. D. Regionale și Turismului București, împotriva sentinței penale nr. 1077 din 28.05.2012 pronunțată de Judecătoria G..

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 22.03.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când având nevoie de timp pentru a delibera, potrivit disp. art.306 Cod procedură penală, Curtea a amânat pronunțarea la data de 28.03.2013 ȘI 03.04.2013.

CURTEA

Asupra recursurilor penale de față, examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1077/28.05.2012, pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._ , s-au dispus următoarele:

1. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. b¹ C.proc.pen., a fost achitată inculpata I. M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 18² alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a C.pen., întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni (privind cererea C/803/28.05.2003 a martorei A. B. Doinița). În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. b¹ C.proc.pen., a fost achitată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 18² alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a C.pen., întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni (privind cererea C/804/28.05.2003 a martorei T. C. G.). În temeiul art. 18¹ alin. 3 C.pen., în referire la art. 91 lit. c C.pen., s-a aplicat inculpatei I. M. o amendă administrativă în cuantum de 800 lei.

2. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. b¹ C.proc.pen., a fost achitată inculpata A. D. E. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 302¹ alin. 1 C.pen., întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni (privind cererea C/261/09.04.2003 a martorei I. (F.) C.). În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. b¹ C.proc.pen., a fost achitată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 18² alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a C.pen., întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni (privind cererea C/803/28.05.2003 a martorei A. B. Doinița). De asemenea, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. b¹ C.proc.pen., s-a dispus achitarea inculpatei A. D. E., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 18² alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a C.pen., întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni (privind cererea C/804/28.05.2003 a martorei T. C. G.). În temeiul art. 18¹ alin. 3 C.pen., în referire la art. 91 lit. c C.pen., s-a aplicat inculpatei A. D. E. o amendă administrativă în cuantum de 800 lei.

3. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. b¹ C.proc.pen., a fost achitat inculpatul C. E. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 302¹ alin. 1 C.pen., întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni (privind cererea C/261/09.04.2003 a martorei I. (F.) C.). În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. b¹ C.proc.pen., a fost achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 18² alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a C.pen., întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni (privind cererea C/803/28.05.2003 a martorei A. B. Doinița). Totodată, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. b¹ C.proc.pen., s-a dispua achitarea inculpatului C. E. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 18² alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a C.penal, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni (privind cererea C/804/28.05.2003 a martorei T. C. G.). În temeiul art. 18¹ alin. 3 C.pen., în referire la art. 91 lit. c C.pen., s-a aplicat inculpatului C. E. o amendă administrativă în cuantum de 800 lei.

Pe latură civilă s-a constatat că M. D. Lucrărilor Publice și Locuințelor s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 22.869,69 euro. În temeiul art. 14 și 346 C.proc.pen., în referire la art. 998 și urm. C.civ. (1865), s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă M. D. Lucrărilor Publice și Locuințelor, dispunându-se obligarea în solidar a inculpaților I. M., A. D. E. și C. E., în solidar și cu partea responsabilă civilmente U. „D. de Jos” G., la plata către partea civilă a echivalentului în lei al sumei de 2.598 euro, stabilită la data plății efective, precum și obligarea în solidar a inculpaților A. D. E. și C. E., în solidar și cu partea responsabilă civilmente U. „D. de Jos” G., la plata către aceeași parte civilă a echivalentului în lei al sumei de 467 euro, stabilită la data plății efective. Au fost respinse celelalte pretențiile civile formulate de partea civilă M. D. Lucrărilor Publice și Locuințelor, ca fiind nefondate. De asemenea, au fost respinse pretențiile civile formulate de U. „D. de Jos” G., ca fiind nefondate.

În temeiul art. 357 alin. 2 lit. c C.proc.pen., a fost ridicată măsura sechestrului asigurător dispusă asupra bunului imobil – apartament situat în municipiul G., Mazepa II, ., ., aparținând inculpatei I. M..

În temeiul art. 189 alin. 1 din C.proc.pen., s-a dispus ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 200 lei, să fie avansat din fondurile Ministerului Justiției, către Baroul G., iar în temeiul art. 192 alin. 1 lit. d și alin. 2 C.proc.pen., a fost obligat fiecare dintre inculpații I. M. și C. E. la plata a câte 1000 lei fiecare, iar inculpata A. D. E. la plata sumei de 1200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (din care suma de 500 lei aferentă fazei de urmărire penală).

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 9/P/2006 din 02.04.2008, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial G., au fost trimiși în judecată inculpații:

- I. M., pentru două infracțiuni de schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugete administrate de acestea ori în numele lor, prevăzute de art. 18² alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.;

- C. E., pentru săvârșirea unei infracțiuni de deturnare de fonduri, prevăzută de art. 302¹ alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 75 lit. a C.pen., și a două infracțiuni de schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugete administrate de acestea ori în numele lor, prevăzute de art. 18² alin. 1 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.;

- A. D. E., pentru săvârșirea unei infracțiuni de deturnare de fonduri, prevăzută de art. 302¹ alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 75 lit. a C.pen., și a două infracțiuni de schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugete administrate de acestea ori în numele lor, prevăzute de art. 18² alin. 1 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.

Prin același rechizitoriu s-a dispus față de numitul I. D. scoaterea de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 302¹ alin. 1 C.pen. și de art. 18² alin. 1 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 75 lit. a C.pen. și art. 33 lit. a C.pen. (faptele au fost comise de alte persoane), precum și față de numita I. M., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 302¹ alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a C.pen. (fapta nu există).

În sarcina inculpatei I. M. s-a reținut că, în calitate de înlocuitoare a responsabilului (managerului) proiectului REFORM cu finanțare europeană nerambursabilă din fonduri PHARE, derulat de către U. „D. de Jos” G. în calitate de Beneficiar, a numitului I. D., rectorul și reprezentantul Universității „D. de Jos” G., a aprobat împreună cu inculpata A. D. E. (responsabil financiar) și inculpatul C. E. cererea nr. C/803/28.05.2003 (întocmită de către martora A. B. Doinița), respectiv cererea nr. C/804/28.05.2003 (întocmită de către martora T. C. G.) privind deplasarea martorelor în Anglia – Sothport și, implicit, decontarea cheltuielilor ocazionate de aceste deplasări, în sumă totală de 2.598 euro, fără ca aceste persoane să facă parte din personalul implicat în derularea proiectului menționat, așa cum era stabilit prin Dispoziția nr. 196/17.02.2003 a rectorului Universității „D. de Jos” G..

În sarcina inculpatei A. D. E. s-a reținut că, în calitate de responsabil financiar în proiectul menționat, a aprobat împreună cu inculpata I. M. cererea nr. C/803/28.05.2003 (întocmită de către martora A. B. Doinița), respectiv cererea nr. C/804/28.05.2003 (întocmită de către martora T. C. G.) privind deplasarea acestora în Anglia – Sothport, și, împreună cu inculpatul C. E., a aprobat cererea nr. C/261/09.04.2003, întocmită de către martora I. (F.) C., privind deplasarea acesteia în Portugalia-Lisabona și, implicit, decontarea cheltuielilor ocazionate de aceste deplasări în sumă totală de 3.065 euro, fără ca aceste persoane să facă parte din personalul implicat în derularea proiectului menționat.

În fine, în sarcina inculpatului C. E., rectorul și reprezentantul Universității „D. de Jos” G., s-a reținut că a aprobat împreună cu inculpatele I. M. și A. D. E. cererea nr. C/803/28.05.2003 (întocmită de către martora A. B. Doinița), respectiv cererea nr. C/804/28.05.2003 (întocmită de către martora T. C. G.), privind deplasarea acestora în Anglia – Sothport și, împreună cu inculpata A. D. E., a aprobat cererea nr. C/261/09.04.2003, întocmită de către martora I. (F.) C., privind deplasarea acesteia în Portugalia – Lisabona și, implicit, decontarea cheltuielilor ocazionate de aceste deplasări în sumă totală de 3.065 euro, fără ca aceste persoane să facă parte din personalul implicat în derularea proiectului menționat.

Pe parcursul urmăririi penale a fost indisponibilizat bunul imobil (apartament) aparținând inculpatei I. M., prin aplicarea sechestrului asigurator (ordonanță de instituire a măsurilor asiguratorii a sechestrului (filele 372-374 dosar urm. pen. – vol. I).

Actele efectuate în cursul urmăririi penale s-au concretizat în următoarele mijloace materiale de probă:

- declarație învinuit I. D. (filele 45-48, 49-54, 55, 56-58 dosar urm. pen. – vol. I);

- declarație inculpat C. E. (filele 62-66, 67-72, 73 dosar urm. pen. – vol. I);

- declarație inculpata A. D. E. (filele 77-81, 82-85 dosar urm. pen. – vol. I);

- declarație inculpata I. M. (filele 98-102, 103-106 dosar urm. pen. – vol. I);

- declarație martor I. (F.) C. (filele 112-115 dosar urm. pen. – vol. I);

- declarație martor T. C. G. (filele 116-126 dosar urm. pen. – vol. I);

- declarație martor A. B. Doinița (filele 127-134 dosar urm. pen. – vol. I);

- declarație martor I. L. C. (filele 135-139 dosar urm. pen. – vol. I);

- declarație martor G. Lilion-D. (filele 140-143 dosar urm. pen. – vol. I);

- declarație martor Fanaca I. (filele 144-148 dosar urm. pen. – vol. I);

- declarație martor D. M. (filele 149-151 dosar urm. pen. – vol. I);

- declarație martor M. L. (filele 152-163 dosar urm. pen. – vol. I);

- declarație martor Berigic D.-D. (filele 164-166 dosar urm. pen. – vol. I);

- declarație martor E. A. (filele 167-170 dosar urm. pen. – vol. I);

- declarație martor S. A. (filele 173-174 dosar urm. pen. – vol. I);

- declarație martor C. V. (filele 175-177 dosar urm. pen. – vol. I);

- declarație martor F. M. (filele 178-181 dosar urm. pen. – vol. I);

- declarație martor D. B. N. (filele 182-183 dosar urm. pen. – vol. I);

- declarație martor G. E. (filele 184-185 dosar urm. pen. – vol. I);

- raport de constatare tehnico-științifică întocmit de D.N.A. – Serviciul specialiști (filele 189-274 dosar urm. pen. – vol. I);

- supliment la raportul de constatare tehnico-științifică (filele 277-283 dosar urm. pen. – vol. I);

- dispoziție de plată externă nr. 2201/06.06.2003 (fila 284 dosar urm. pen. – vol. I);

- registru de casă în valută din 09.06.2004 (fila 285 dosar urm. pen. – vol. I);

- registru de casă din 09.06.2003 (fila 286 dosar urm. pen. – vol. I);

- dispoziție de plată nr. 2175/09.06.2003 (fila 287 dosar urm. pen. – vol. I);

- dispoziție aprobare deplasare – A. B. Doinița (fila 289 dosar urm. pen. – vol. I);

- decont cheltuieli – A. B. Doinița (fila 291 dosar urm. pen. – vol. I);

- raport de activitate – A. B. Doinița (fila 292 dosar urm. pen. – vol. I);

- dispoziție de plată nr. 2174/09.06.2003 (fila 293 dosar urm. pen. – vol. I);

- decont cheltuieli – T. C. G. (fila 294 dosar urm. pen. – vol. I);

- dispoziție aprobare deplasare T. C. (fila 297 dosar urm.pen. – vol. I);

- dispoziție de plată nr. 1397/11.04.2003 (fila 299 dosar urm. pen. – vol. I);

- registru de casă în valută din 11.04.2003 (fila 300 dosar urm. pen. – vol. I);

- registru de casă din 11.04.2003 (fila 301 dosar urm. pen. – vol. I);

- dispoziție aprobare deplasare F. C. (fila 304 dosar urm.pen. – vol. I);

- dispoziție de plată externă nr. 1424/11.04.2003 (fila 305 dosar urm. pen. – vol. I);

- decont cheltuieli – F. C. (fila 306 dosar urm. pen. – vol. I);

- dispoziția nr. 196/17.02.2003 a rectorului Universității „D. de Jos” G. (fila 316 dosar urm. pen. – vol. I);

- lista personalului implicat în proiectul REFORM (filele 319-322 dosar urm. pen. – vol. I);

- referat nr. 1779/05.02.2003 întocmit de numitul I. D. (fila 334 dosar urm. pen. – vol. I);

- decizia nr. 74/05.02.2003 a rectorului Universității „D. de Jos” G. (fila 335 dosar urm. pen. – vol. I);

- extras din procesul-verbal al biroului de senat din 03.04.2003 (fila 337 dosar urm. pen. – vol. I);

- notă de control nr. 7/318 din 27.06.2005 (filele 348-360 dosar urm.pen. – vol. I);

- memorandum interior întocmit de MIE (filele 361-365 dosar urm. pen. – vol. I);

- nota de control privind derularea de către U. „D. de Jos” G. a Contractului de Grant al proiectului REFORM cod RO –_.0314, a Guvernului României – Cancelaria Primului Ministru – Departamentul de Inspecție al Primului Ministru și de urmărire a Utilizării Transparente a Fondurilor Comunitare (filele 2-14 dosar urm. pen. – vol. II);

- declarație olografă I. D. (filele 15-21 dosar urm. pen. – vol. II);

- declarație olografă A. D. E. (filele 22-24 dosar urm. pen. – vol. II);

- tabel cu lista personalului implicat în derularea proiectului PHARE 2000 RO_.0314 - REFORM (filele 29-32 dosar urm. pen. – vol. II);

- punctul de vedere al Universității „D. de Jos” G. asupra notei de control privind derularea Contractul de Grant al proiectului REFORM cod RO_.0314 (filele 34-47 dosar urm. pen. – vol. II);

- tabel cu lista personalului implicat în derularea proiectului PHARE 2000 RO_.0314 - REFORM (filele 49-52 dosar urm. pen. – vol. II);

- ordonanță din 02.08.2006 de efectuare traduceri a unor acte în limba engleză (fila 53 dosar urm.pen. – vol. II);

- contractul de finanțare nerambursabilă în limba engleză, tradus în limba română (filele 57-110 dosar urm. pen. – vol. II);

- Ghidul solicitantului – Programul PHARE 2000 Coeziune Economică și Socială (filele 154-207 dosar urm. pen. – vol. II);

- proceduri de plată pentru proiecte derulate în cadrul programului PHARE 2000 Coeziune Economică și Socială (filele 209-235 dosar urm. pen. – vol. II);

- lista documentelor proiect – PHARE REFORM (filele 238-239 dosar urm. pen. – vol. II);

- acte aferente proiectului REFORM derulat de U. „D. de Jos” G. (filele 304-375 dosar urm. pen. – vol. II).

Inculpaților le-a fost prezentat materialul de urmărire penală, la datele de 20.03.2008 și 25.03.2008, astfel cum rezultă din procesele-verbale aflate la filele 388-389, 391-392, 395-396 din dosarul de urmărire penală (vol. II).

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 04.04.2008, sub numărul de înregistrare_ .

Prin încheierea din data de 17.03.2009 s-a admis excepția nelegalei compuneri a completului de judecată și s-a dispus trimiterea cauzei la compartimentul repartizare aleatorie pentru a se proceda la o nouă repartizare a acestuia. Astfel, cauza a fost înregistrată din nou pe rolul acestei instanțe la data de 17.03.2009 sub numărul de înregistrare_ .

U. „D. de Jos” G. a formulat cerere de constituire parte civilă în cauză împotriva inculpaților cu suma de 65.552,72 euro, din care suma de 22.869,69 euro finanțare Phare și suma de 42.673 euro finanțare proprie, reprezentând prejudiciul nerecuperat rezultat din gestionarea nelegală a fondurilor Phare, privind proiectul Phare 2000 Reform (fila 9 dosar fond nr._ ).

Pe parcursul cercetării judecătorești inculpații I. M. și C. E. au avut asigurată asistența juridică de avocat ales, iar inculpata A. D. E. a fost reprezentată de un apărător desemnat din oficiu, conform delegațiilor avocațiale aflate la filele 39 și 87 dosar fond nr._ .

În faza cercetării judecătorești, instanța a procedat la audierea martorilor I. L. C. (fila 229 dosar fond, vol. I), A. B. Doinița (fila 230 dosar fond, vol. I), T. C. G. (fila 231 dosar fond, vol. I), G. Lilion D. (fila 258 dosar fond, vol. I), Fanaca I. (fila 259 dosar fond, vol. I), D. M. (fila 260 dosar fond, vol. I), E. A. (fila 299 dosar fond, vol. I), Berigic D. D. (fila 19 dosar fond, vol. II), M. L. (fila 20 dosar fond, vol. II), și a făcut aplicarea dispozițiilor art. 327 alin. 3 C.proc.pen. cu privire la martorii I. D. și I. (F.) C. (fila 90 dosar fond, vol. II).

În vederea soluționării cauzei, s-a dispus atașarea la dosar a fișelor de cazier judiciar ale inculpaților (filele 27, 28, 34 dosar fond, vol. I).

Analizând și coroborând materialul probator existent la dosarul cauzei, instanța de fond a reținut că, în fapt, la data de 01.07.2002, Beneficiarul - U. „D. de Jos” G., prin reprezentantul legal al acesteia, respectiv inculpatul C. E., care îndeplinea funcția de rector, a depus la Autoritatea de Implementare A.D.R – Sud-Est B. o cerere de finanțare nerambursabilă, împreună cu toate anexele și documentele necesare în acest sens, potrivit Ghidului solicitantului.

Întrucât la data de 16.08.2002 proiectul depus a fost aprobat, la data de 29.11.2002, s-a încheiat Contractul de Grant RO-_.0314 între M. D. și Prognozei, în calitate de Autoritate Contractantă și A.D.R Sud-Est B., în calitate de Autoritate de Implementare, pe de o parte, și U. „D. de Jos” G., în calitate de Beneficiar, pe de altă parte. Din partea Beneficiarului, Contractul de Grant a fost semnat de inculpatul C. E..

Obiectul acestui contract a fost acordarea, în favoarea Beneficiarului, a unei finanțări nerambursabile de fonduri PHARE pentru implementarea Proiectului REFORM – Rețea regională de centre de formare continuă și managementul calității totale.

Potrivit contractului, costul total al proiectului eligibil pentru finanțare de către Autoritatea Contractantă a fost estimat la suma de 375.000 euro. Din această sumă, Autoritatea Contractantă urma să furnizeze suma de 300.000 euro, iar Beneficiarul, împreună cu partenerii săi, urma să aibă o contribuție proprie în sumă de 75.000 euro.

Conform documentației depusă la Autoritatea de Implementare, A.D.R. – Sud-Est B., de către Beneficiar, acesta urma să implementeze proiectul REFORM împreună cu un număr de 11 parteneri, respectiv: Consiliul Județean G., Consiliul Județean B., Consiliul Județean V., Consiliul Județean Tulcea, Consiliul Județean B., Camera de Comerț, Industrie și Agricultură G., U. Maritimă C., Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă G., Pacific Stream – UK, IMMAS – Portugalia, Instituto Superior Tecnico Lisabona, Portugalia.

Reprezentanții partenerilor menționați mai sus au semnat declarațiile de parteneriat potrivit Ghidului solicitantului, acestea fiind anexate la documentația depusă la Autoritatea de Implementare – ADR Sud-Est B., de către Beneficiar.

Cererea de finanțare nerambursabilă a fost însoțită de următoarele documente: descrierea proiectului, date de identificare ale Solicitantului, proiectele pe care le-a mai derulat Solicitantul cu finanțare nerambursabilă, partenerii Solicitantului la derularea proiectului, declarația Solicitantului (referitoare la îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, la corectitudinea datelor cuprinse în documentația depusă și la desemnarea directorului de proiect), bugetul proiectului, matricea - cadru logic pentru proiect (conținând inclusiv graficul desfășurării acțiunilor săptămânale), alte anexe (ex.: copia bilanțului contabil, copia cererii de înregistrare fiscală, CV-urile managerului de proiect și ale altor persoane cheie în derularea proiectului).

Potrivit art. 6 din contractul de finanțare nerambursabilă menționat anterior, următoarele documente fac parte integrantă din contract: descrierea proiectului; bugetul proiectului; clauze generale aplicabile contractului de finanțare nerambursabilă din partea Comunității Europene, încheiat în cadrul programelor descentralizate de ajutor extern; procedurile de adjudecare a contractului; cererea standard de plată și formularul de identificare financiară; îndrumar identitate vizuală.

Astfel, se observă ușor că dintre anexele cererii de finanțare nerambursabilă sunt parte integrantă a contractului doar descrierea proiectului și bugetul proiectului.

În anexa privind descrierea proiectului echipa propusă pentru implementarea proiectului a fost făcută sub forma următoarelor posturi:

1. Personal de conducere și administrativ

1.1. – angajați permanenți (11 luni), adică pe durata implementării proiectului, respectiv:

- 1 director;

- 1 secretar asistent manager;

- 1 șofer.

2. Personal tehnic.

2.1. – angajați permanenți (11 luni), adică pe durata implementării proiectului, respectiv:

- 6 instructori – directori centru local;

- 6 instructori – directori adjuncți centru local;

- 16 instructori pe domenii tehnice;

- 8 informaticieni/operatori PC;

- 2 administratori bază de date;

- 1 administrator întreținere rețea;

- 1 bibliotecar;

- 1 operator multiplicare.

2.2. – angajați temporar (cu program redus):

- 8 specialiști experți în DRU și/sau AQ, TQM, EMAS;

- 8 instructori la centre locale;

- 8 specialiști/ experți pe domenii tehnice la centre locale;

- 8 specialiști/ experți în TQM, pentru o perioadă de o lună, pentru evaluarea nivelului de implementare a TQM și AQ în IMM-urile cuprinse în faza pilot;

- 8 operatori – centru teritorial – centre locale;

- 3 informaticieni/operatori PC pentru baza de date;

- 4 specialiști/experți din țări UE pentru cursuri și administrarea schimbărilor de mobilitate;

- 1 auditor financiar (contabil pentru o lună).

În faza de implementare, adică după încheierea Contractului de Grant, aceste posturi trebuiau repartizate anumitor persoane, activitate prevăzută de altfel, în graficul de desfășurare (săptămânal), document anexat cererii de finanțare nerambursabilă.

Astfel, prin Dispoziția nr. 196/17.02.2003 a rectorului Universității „D. de Jos” G., adică a inculpatului C. E., a fost dispusă componența personalului implicat în derularea proiectului REFORM, fără a se preciza funcțiile pe care persoanele nominalizate urmau să le ocupe în derularea proiectului.

Prin adresa nr. 7062/21.11.2003, Beneficiarul proiectului a înaintat Autorității de Implementare A.D.R. – Sud-Est B., lista cu funcțiile pe care persoanele nominalizate prin dispoziția nr. 196/17.02.2003 urmau să le ocupe concret.

Din analiza comparativă a Dispoziției nr. 196/17.02.2003 (aflată la fila 324 dosar urm. pen. – vol. I) cu CV-urile managerului de proiect și ale altor persoane responsabile cu activitățile cheie din proiect (filele 327-330 dosar urm. pen. – vol. I), anexată cererii de finanțare nerambursabilă, se constată că martorele T. C. G. și A. B. Doinița nu sunt nominalizate în aceste două documente, concluzia fiind că acestea nu au fost nominalizate să se implice în derularea proiectului.

În cazul martorei I. (fostă F.) C., numele acesteia nu se regăsește nici în Dispoziția nr. 196/17.02.2003 a rectorului Universității „D. de Jos” G. și nici în CV-urile managerului de proiect ori ale altor persoane responsabile cu activități cheie în derularea proiectului anexate cererii de finanțare nerambursabile.

Lista și CV-urile persoanelor incluse în listă au fost necesare întocmirii documentației depusă pentru accesarea fondurilor PHARE.

În lista personalului implicat în derularea proiectului PHARE 2000 REFORM, pentru linia de grant RO_.0314 se regăsesc martorul I. D. (nominalizat ca manager de proiect), inculpatul C. E. (nominalizat ca lector pentru predare, autor carte Dezvoltare Cursuri), inculpata A. D. (nominalizată pentru lucrări de contabilitate) și inculpata I. M. (instructor – tehnici centre locale de formare continuă).

La data de 28.06.2005, Departamentul de Inspecție al Primului Ministru și Urmărire a Utilizării Transparente a Fondurilor Comunitare din cadrul Cancelariei Primului Ministru a înaintat la Direcția Națională Anticorupție - Structura Centrală nota de control privind derularea de către U. „D. de Jos” G. a Contractului de Grant al proiectului REFORM cod RO -_.0314, pentru efectuarea de cercetări față de neregulile constatate.

Astfel, a fost constituit dosarul penal nr. 122/P/2005 la Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a corupției, iar la data de 22.12.2005 acest dosar a fost înaintat, spre competentă soluționare, la Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial G., urmare declinării competenței teritoriale.

La Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial G. dosarul a fost înregistrat sub nr. 9/P/2006, iar pentru lămurirea cauzei, la data de 18.05.2006, prin ordonanță, s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice cu caracter financiar-contabil (filele 189-274 dosar urm. pen. – vol. I).

În cauză, a fost întocmit la data de 12.03.2007 un raport de constatare tehnico-științifică financiar-contabilă, însă ulterior, la data de 12.10.2007, prin rezoluție s-a dispus efectuarea unui supliment la raportul de constatare tehnico-științifică financiar-contabilă (filele 277-283 dosar urm. pen. – vol. I).

Din cuprinsul celor două rapoarte de constatare tehnico-științifică financiar-contabilă efectuate în cauză rezultă că, pentru derularea proiectului PHARE REFORM Beneficiarul, respectiv U. „D. de Jos” G., prin reprezentantul său legal, inculpatul C. E., care îndeplinea funcția de rector, a stabilit componența personalului implicat prin Dispoziția nr. 196/17.02.2003, fiind nominalizate în acest sens un număr de 88 de persoane de cetățenie română și un număr de 3 persoane de cetățenie străină, din țări membre UE (fila 316 dosar urm. pen. – vol. I).

Beneficiarul, U. „D. de Jos” G., a înaintat Autorității de Implementare, A.D.R. – Sud-Est B., modul de ocupare a posturilor prevăzute în cererea de finanțare și în bugetul anexat acesteia.

Fiind efectuată o analiză comparativă a Dispoziției nr. 196/17.02.2003 cu lista posturilor prevăzute în cererea de finanțare și în bugetul proiectului anexat acesteia, a rezultat că trei persoane nu figurau ca persoane implicate în derularea proiectului REFORM în niciunul din cele două documente și anume: F. (I.) C., A. B. Doinița și T. C. G..

Astfel, martora I. (F.) C., angajată a Consiliului Județean V., unul din partenerii Beneficiarului în cadrul proiectului, a solicitat prin cererea nr. C/261/09.04.2003 adresată rectorului Universității „D. de Jos” G., inculpatul C. E., deplasarea în cadrul proiectului REFORM, în Portugalia.

La rândul său, inculpatul C. E. prin dispoziția nr. 133/09.04.2003 a aprobat deplasarea martorei I. (F.) C. în Portugalia, la Lisabona, în perioada 14–23.04.2003, deși martora nu se regăsește în Dispoziția nr. 196/17.02.2003 ca făcând parte din personalul implicat în derularea proiectului REFORM (fila 303 dosar urm. pen. – vol. I).

În cazul martorei A. B. Doinița, angajată a Universității „D. de Jos” G., situația este aceeași. Deși martora nu era nominalizată în Dispoziția nr. 196/17.02.2003, urmare a cererii acesteia nr. C/803/23.05.2003, rectorul Universității „D. de Jos”, inculpatul C. E., a aprobat deplasarea acesteia în Anglia, la Southport, prin dispoziția nr. 201/29.05.2003, pentru perioada 15–25.06.2003 (fila 288 dosar urm. pen. – vol. I).

Martora T. C. G., angajată a A.J.O.F.M. G., un alt partener al Beneficiarului în cadrul proiectului, a formulat cererea nr. C/804/23.05.2003 pentru aprobarea deplasării sale în Anglia, la Southport (fila 298 dosar urm. pen. – vol. I). Deși nici această martoră nu se regăsește în Dispoziția nr. 196/17.02.2003, inculpatul C. E., în calitate de rector și reprezentant al Beneficiarului, a aprobat – prin dispoziția nr. 200/29.05.2003 – deplasarea martorei în țara și localitatea menționate, în cadrul proiectului REFORM. Martora s-a deplasat în Anglia în perioada 14–21.06.2003.

În cursul urmăririi penale martorele I. (F.) C. și T. C. G. au declarat că s-au deplasat în țările respective, însă nu a urmat un program oficial de vizită/schimb în vreo instituție de învățământ din Lisabona, din declarația acestora rezultând că, vizita a avut un caracter turistic. Martora T. C. G. nu s-a deplasat în localitatea Southport, așa cum era prevăzut în proiect, ci s-a deplasat doar în Londra, unde a vizualizat programul de la ghișeele unor instituții publice. Această martoră a arătat totodată că a redactat, mul mai târziu după finalizarea proiectului, o carte în format electronic, în colaborare cu învinuitul I. D. și inculpata I. M., abordând tema „Managementul calității totale”.

Totodată, în cazul martorei A. B. Doinița instanța de fond a observat că vizitele efectuate în Anglia, respectiv în Londra și Liverpool, sunt în afara programului oficial al programului REFORM, conform cererii depuse pentru deplasarea în străinătate și aprobate de inculpatul C. E., întrucât aceasta trebuia să se deplaseze în localitatea Southport.

Martora A. B. Doinița a declarat că s-a deplasat în localitățile Londra și Liverpool, de asemenea a arătat că a redactat un material didactic (cursuri) cuprinzând informațiile obținute în urma schimbului de experiență efectuat, însă acesta nu a fost solicitat spre publicare vreodată.

Pentru deplasările menționate mai sus, Beneficiarul U. „D. de Jos” G. a dispus ridicarea din contul în euro al proiectului, deschis la B.C.R., Sucursala G., suma totală de 3.065 euro.

Astfel:

- martora I. (F.) C. a primit suma de 467 euro cu titlu de diurnă, sumă care a fost primită cu dispoziția de plată nr. 1397/11.04.2003, cu mențiunea diurnă deplasare Portugalia perioada 15.04 – 24.04.2003;

- martora A. B. Doinița a primit suma de 1.980 euro, cu dispoziția de plată nr. 2175/09.06.2003, cu mențiunea cheltuieli deplasare Anglia 15.06 – 25.06.2003;

- martora T. C. G. a primit suma de 618 euro, cu dispoziția de plată nr. 2174/09.06.2003, cu mențiunea cheltuieli deplasare Anglia 14.06 – 21.06.2003.

Autoritatea Contractantă – M. D., Lucrărilor Publice și Locuințelor (M. D. și Prognozei) a comunicat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă cu suma de 22.869,69 euro, reprezentând prejudiciul constând în costuri neeligibile angajate de către U. „D. de Jos” în derularea proiectului REFORM (fila 338 dosar urm. pen. – vol. I).

Audiat fiind, inculpatul C. E. a arătat că directorul proiectului a întocmit tabele pe baza consultării participanților, prin care au fost nominalizate persoanele care urmau a fi implicate în proiect, persoanele ce urmau a fi salarizate, precum și persoanele care urmau să efectueze instruirea în străinătate. Astfel, inculpatul a arătat că cele trei martore [I. (F.) C., A. B. Doinița și T. C. G.] reprezentau co-partenerii Beneficiarului și, în această calitate, deși nu erau incluse nici în Dispoziția nr. 196/2003 și nici în lista ce a fost comunicată către A.D.R. – Sud-Est B., aveau dreptul de a se deplasa în străinătate. Cu privire la martora A. B. Doinița, inculpatul a arătat că aceasta era angajata Universității și în această calitate a beneficiat de deplasare în străinătate.

Inculpata I. M. a arătat că a fost desemnată înlocuitor al managerului de proiect, preluând toate prerogativele funcției, întrucât I. D., managerul de proiect, era plecat în mare parte din țară. Inculpata a arătat că a aprobat cererile de deplasare externă ale numitelor A. B. Doinița și T. C. G., deoarece cunoștea că sunt implicate în proiect, însă nu a verificat personal Decizia nr. 196/2003 a rectorului Universității „D. de Jos” G..

Inculpata A. D. E., fiind audiată, a declarat că era subordonata rectorului, în calitate de ordonator de credite, pe toata perioada proiectului PHARE. Astfel, aceasta a arătat că semnătura directorului de proiect acordată pe cererile formulate de fiecare dintre cele trei martore, a confirmat faptul că acestea fac parte din proiect, pentru care putea angaja cheltuieli.

A reținut prima instanță că, în Ghidul solicitantului, la secțiunea 2.14 intitulată „Costuri eligibile”, se prevede că doar costurile eligibile pot fi luate în considerare pentru o finanțare nerambursabilă (filele 154-207 dosar urm. pen. – vol. II).

Aceste costuri sunt specificate în detaliu mai jos:

1. Costuri direct eligibile.

Pentru a fi considerate eligibile în contextul proiectului, costurile trebuie să îndeplinească următoarele condiții generale:

- să fie necesare pentru realizarea proiectului, să fie prevăzute în contractul anexat prezentului ghid (anexa E) și să fie în conformitate cu principiile unui management financiar sănătos, respectiv utilizarea eficientă a banilor și un raport optim cost/beneficiu;

- să fie efectuate în perioada de execuție a proiectului și după semnarea contractului (așa cum se prevede în art. 2 al Condițiilor Speciale);

- să fie efectiv realizate, înregistrate în contabilitatea Beneficiarului sau a partenerilor Beneficiarului, să fie identificabile și verificabile, să fie dovedite prin documente originale.

Următoarele costuri sunt direct eligibile:

- costul personalului angajat pentru proiect, corespunzător salariilor actuale plus taxele cu asigurările sociale și alte costuri aferente salariilor; salariile și costurile aferente lor, nu trebuie să le depășească pe cele practicate în mod normal de către Beneficiar și nu trebuie să le depășească pe cele general acceptate pe piața în cauză;

- transportul, cazarea și diurna aferente personalului angajat în cadrul proiectului dacă acestea corespund celor practicate pe piață și nu depășesc parametrii general acceptați de Autoritatea Contractantă (incluzând bilete de avion clasa economic);

- costurile echipamentelor (noi sau folosite) până la o valoare maximă de 30% din totalul costurilor eligibile; reabilitarea clădirilor până la maxim 20% din totalul costurilor eligibile; serviciu aferente (transport, chirie, etc), dacă acestea corespund prețurilor pieței;

- costurile materialelor consumabile și bunurilor;

- cheltuieli de subcontractare sau cheltuieli efectuate de partenerii Beneficiarului în folosul proiectului;

- costuri derivând direct din cerințele contractului (diseminarea informațiilor, evaluarea specifică a proiectului, audit, traducere, copiere, asigurare, instruirea celor implicați în proiect, etc), inclusiv costurile serviciilor financiare ( în particular costul transferurilor și garanțiilor financiare);

- taxe, fără prejudicierea condițiilor art. 14 alin. (5) al contractului (condiții generale).

2. Costuri indirecte eligibile (costuri de regie).

Un procent fix al cheltuielilor de regie ale Beneficiarului, până la maxim 7% din valoarea totală a costurilor eligibile directe este eligibil ca și costuri indirecte.

Costurile indirecte sunt eligibile numai dacă nu includ costuri alocate altor capitole din buget prevăzute în contract.

Costurile indirecte nu sunt eligibile în cazul în care contractul prevede finanțarea unui proiect propus de o organizație care primește o altă finanțare nerambursabilă ce acoperă deja costurile de operare de la Autoritatea Contractantă.

3. Rezerva pentru cheltuieli neprevăzute.

O rezervă de nu mai mult de 5 % din costurile totale eligibile care poate fi folosită doar cu autorizarea prealabilă scrisă a Autorității Contractante.

4. Costuri neeligibile.

Următoarele costuri sunt neeligibile:

- provizioane pentru posibile pierderi sau datorii viitoare;

- dobânzi datorate;

- cumpărări de terenuri sau clădiri cu excepția cazului în care acestea sunt necesare implementării directe a proiectului, situație în care proprietatea trebuie transferată Beneficiarului sau partenerilor săi (unde este cazul) sau beneficiarilor finali ai proiectului odată ce acesta s-a încheiat;

- pierderi de schimb valutar care nu vin în contradicție cu prevederile art. 15 (7) al Contractului;

- TVA-ul pe care Beneficiarul îl poate recupera;

- costuri ale unor studii pregătitoare sau altor activități pregătitoare;

- aporturi de tipul contribuții în natură (exemple: teren, proprietate imobiliară, integrală sau parțială, bunuri de folosință îndelungată materii prime, munca de binefacere neplătită unor persoane fizice private sau persoane juridice).

În raport cu aceste mențiuni din Ghidul solicitantului, a reținut instanța de fond că suma de 3.065 euro, folosită pentru deplasarea martorelor I. (F.) C., A. B. Doinița și T. C. G. în Portugalia și respectiv, în Anglia, nu reprezintă costuri eligibile, pe de o parte pentru că nu a fost alocată pentru transportul, cazarea și diurna aferente personalului angajat în cadrul proiectului, iar pe de altă parte pentru că reprezintă costul unor studii pregătitoare sau altor activități pregătitoare (vezi declarații de martor A. B. Doinița și T. C. G. – cursurile elaborate în urma vizitelor/schimburilor efectuate nu au fost folosite în derularea proiectului REFORM).

De asemenea, în bugetul proiectului, la linia bugetară 1.3. Diurna pentru deplasări/călătorii, la subsecțiunea 1.3.1 în afara țării se face mențiunea că sumele sunt folosite doar pentru angajații în cadrul proiectului. Or, așa cum anterior s-a arătat, cele trei martore nu aveau calitatea de angajați în cadrul proiectului, ci reprezentau instituțiile partenere arătate, fiind salarizate doar în cadrul acestora.

Dispoziția de plată pentru martora I. (F.) C. a fost emisă și aprobată de inculpații C. E. și A. D. E. la data de 11.04.2003, astfel că instanța de fond a apreciat că în mod corect infracțiunea reținută în sarcina acestora a fost încadrată în dispozițiile art. 302¹ alin. 1 C.pen. (deoarece nu era încă în vigoare Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, care urma să completeze și să modifice Legea nr. 78/2000, fiind astfel incriminate infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene).

Martorul I. D. a fost audiat în cauză în fața organelor de urmărire penală la data de 14.01.2008, când a menționat faptul că pentru buna derulare a activității din cadrul proiectului REFORM, a întocmit referatul nr. 1779/05.02.2003, solicitând rectorului Universității „D. de Jos” G. aprobarea desemnării unor persoane înlocuitoare (filele 45-58 dosar urm. pen. – vol. I).

Astfel, pentru proiectul REFORM, pe baza acestui referat, a fost emisă Decizia nr. 74/05.02.2003 de către rectorul Universității „D. de Jos” G., fiind desemnată inculpata I. M. ca înlocuitoare a responsabilului (managerului) de proiect, în speță a martorului I. D. (fila 334 dosar urm. pen. – vol. I).

De altfel, martorul I. D. a declarat că cererile privind deplasările în străinătate ale martorelor I. (F.) C., A. B. Doinița și T. C. G. nu au fost semnate de către el, ci de către inculpata I. M..

A constatat instanța de fond că dispozițiile de plată pentru martorele A. B. Doinița și T. C. G. sunt emise și semnate de către inculpații C. E., I. M. și A. D. E. în împrejurările mai sus descrise după data de 21.04.2003, infracțiunea reținută în sarcina acestora încadrându-se în prevederile art. 18² alin. 1 din Legea nr. 78/2000 (lege ce a fost modificată în sensul incriminării infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene la data de 21.04.2003).

Analizând dispoziția de plată pentru martora I. (F.) C., prima instanță a observat că aceasta nu poartă aprobarea și a inculpatei I. M., înlocuitoarea managerului de proiect, astfel că s-a apreciat că în mod corect procurorul a dispus prin rechizitoriu scoaterea de sub urmărire penală a inculpatei I. M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 302¹ alin. 1 C.pen., întrucât fapta nu există.

Suma corespunzătoare procentului de 80%, reprezentând finanțarea nerambursabilă, a fost de 300.000 euro. Din această sumă, la data de 27.03.2003 s-a virat în contul în euro al proiectului suma de 240.000 de euro, reprezentând avansul, în timp ce suma de 60.000 de euro, reprezentând tranșa finală, nu a mai fost virată.

Conform actului administrativ emis de M. D. și Prognozei – Direcția Plăți Programe, intitulat Proceduri de plată pentru proiectele ce se vor derula în cadrul programului PHARE 2000 Coeziune Economică și Socială RO 007.02, componentele A, B1 și B3 pentru plata avansului, Beneficiarul trebuia să deschidă două conturi – unul în valută și unul în lei (ROL), special pentru derularea Contractului de Grant, lucru care de altfel s-a și întâmplat. Aceste conturi nu puteau fi utilizate pentru nici o altă operațiune decât cele legate de proiect.

Astfel, suma de 240.000 euro, reprezentând avansul din fondul nerambursabil alocat, a fost virată în contul euro special deschis, iar contribuția proprie a Beneficiarului și partenerilor, în cuantum de 75.000 euro, a fost virată în contul special în lei (ROL). Orice sumă de bani alocată pentru derularea proiectului REFORM era transferară din contul în euro în contul în lei, la cursul info euro, și abia apoi folosită la efectuarea diferitelor plăți.

Specialiștii Direcției Naționale Anticorupție care au efectuat constatări tehnico-științifice cu caracter financiar-contabil nu au putut delimita sumele în euro alocate din fondurile PHARE de sumele provenite din contribuția proprie a Beneficiarului și a partenerilor săi (filele 189 - 277 dosar urm. pen. – vol. I).

În cazul martorelor I. (F.) C., A. B. Doinița și T. C. G., sumele de bani alocate pentru deplasările acestora în Portugalia și Anglia nu au fost transformate în lei, apoi virate în contul special în lei (ROL), ci în aceste cazuri sumele de bani au fost ridicate direct din contul în euro și achitate ulterior celor trei martore, astfel încât suma totală de 3.065 euro a putut fi stabilită cu certitudine ca fiind cheltuială neeligibilă, martorele nefăcând parte din personalul implicat în derularea proiectului REFORM desemnat prin Decizia nr. 196/17.02.2003 a inculpatului C. E..

Raportat la aceste considerente de fapt și de drept, instanța de fond a apreciat că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 302¹ alin. 1 C.pen., respectiv de art. 18² alin. 1 din Legea nr. 78/2000, întrucât, sub aspectul elementului material al laturii obiective a acestor infracțiuni, cei trei inculpați din prezenta cauză au aprobat dispozițiile de plată astfel cum anterior s-a arătat, pentru martorele I. (F.) C., A. B. Doinița și T. C. G., deși acestea nu erau persoane salarizate în cadrul proiectului REFORM, fiind doar reprezentanți desemnați din partea partenerilor. Urmarea imediată a acestor aprobări a constat în acea că aceste martore au beneficiat de decontarea din contul euro deschis în cadrul proiectului, a cheltuielilor necesare deplasărilor în străinătate, cheltuieli care nu erau eligibile, conform dispozițiilor existente în Ghidul solicitantului, în dauna M. D., Lucrărilor Publice și Locuințelor, în calitate de Autoritate Contractantă.

Cât privește latura subiectivă a infracțiunii, instanța de fond a apreciat că și acest element constitutiv este întrunit, întrucât cei trei inculpați au aprobat spre decontare, în modalitatea mai sus arătată, cererile celor trei martore, cunoscând că prin această acțiune ar fi încălcate dispozițiile Ghidului solicitantului, privind cheltuielile eligibile, rezultat pe care, chiar dacă aceștia nu l-au urmărit efectiv, l-au acceptat.

Toate aceste considerente au condus instanța de fond la concluzia că nu se poate dispune achitarea celor trei inculpați în temeiul dispozițiilor art. 10 alin. 1 lit. d C.proc.pen., astfel cum s-a solicitat prin apărătorii acestora.

Pe de altă parte, prima instanță a observat că, în cauză, la data de 28.11.2010, s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, însă la data de 09.05.2011, inculpații prin apărătorii lor au solicitat în baza dispozițiilor art. 13 C.proc.pen., continuarea procesului penal, pentru dovedirea nevinovăției acestora (fila 232 dosar fond, vol. I).

În ceea ce privește încadrare juridică a infracțiunilor reținute în sarcina celor trei inculpați, instanța de fond a apreciat că nu au fost săvârșite în temeiul aceleiași rezoluții infracționale și nu se impune schimbarea de încadrare juridică a acestora din acest punct de vedere, întrucât în opinia instanței, acestea nu au fost săvârșite în realizarea unei singure hotărâri infracționale, nefiind incidente astfel dispozițiile art. 41 alin. 2 C.pen.

A conchis prima instanță că, în drept, fapta inculpatei I. M., în calitate de înlocuitoare a responsabilului (managerului) proiectului REFORM cu finanțare europeană nerambursabilă din fonduri PHARE, derulat de către U. „D. de Jos” G. în calitate de Beneficiar, a numitului I. D., rectorul și reprezentantul Universității „D. de Jos” G., a aprobat împreună cu inculpata A. D. E. (responsabil financiar) și inculpatul C. E., cererea nr. C/803/28.05.2003, întocmită de către martora A. B. Doinița, respectiv cererea nr. C/804/28.05.2003 întocmită de către martora T. C. G. privind deplasarea acestora în Southport, Anglia și, implicit, decontarea cheltuielilor ocazionate de aceste deplasări în sumă totală de 2.598 euro, fără ca aceste persoane să facă parte din personalul implicat în derularea proiectului menționat, așa cum era stabilit prin Dispoziția nr. 196/17.02.2003 a rectorului Universității „D. de Jos” G., ar putea întruni elementele constitutive a două infracțiuni prevăzute de art. 18² din Legea nr. 78/200, săvârșite în concurs real, potrivit art. 33 lit. a C.pen., cu aplicarea și și a dispozițiilor art. 75 lit. a C.pen., întrucât aprobarea cererilor martorelor A. B. Doinița și T. C. G. au fost realizate de toți cei trei inculpați.

De asemenea, a reținut instanța de fond că fapta inculpatei A. D. E. care, în calitate de responsabil financiar în proiectul menționat, a aprobat, împreună cu inculpatul C. E., cererea nr. C/261/09.04.2003, întocmită de către martora I. (F.) C., privind deplasarea acesteia în Lisabona, Portugalia, respectiv decontarea cheltuielilor ocazionate de această deplasare în sumă de 467 euro, fără ca această persoană să facă parte din personalul angajat în cadrul proiectului, ar putea întruni elementele constitutive al infracțiunii prevăzute de art. 302¹ alin. 1 C.pen. De asemenea, faptele aceleași inculpate care, împreună cu inculpata I. M., a aprobat cererea nr. C/803/28.05.2003, întocmită de către martora A. B. Doinița, respectiv cererea nr. C/804/28.05.2003, întocmită de către martora T. C. G., privind deplasarea acestora în Southport, Anglia și, implicit, decontarea cheltuielilor ocazionate de aceste deplasări în sumă totală de 2.598 euro, fără ca aceste persoane să facă parte din personalul implicat în derularea proiectului menționat, ar putea întruni elementele constitutive a două infracțiuni prevăzute de art. 18² din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen., precum și a art. 75 lit. a C.pen., pentru considerentele expuse mai sus.

În fine, a mai reținut prima instanță că fapta inculpatului C. E. care, în calitate de rector și reprezentant al Universității „D. de Jos” G., a aprobat, împreună cu inculpata A. D. E., cererea C/261/09.04.2003, întocmită de către martora I. (F.) C., privind deplasarea acesteia în Lisabona, Portugalia și, implicit, decontarea cheltuielilor în sumă de 467 euro ocazionate de această deplasare, fără ca această persoană să facă parte din persoanele angajate în cadrul proiectului, ar putea întruni elementele constitutive al infracțiunii prevăzute de art. 302¹ alin. 1 C.pen. Totodată, faptele aceluiași inculpat care, în calitate de rector și reprezentant al Universității „D. de Jos” G., a aprobat împreună cu inculpatele I. M. și A. D. E. cererea nr. C/803/28.05.2003, întocmită de către martora A. B. Doinița, respectiv cererea nr. C/804/28.05.2003 întocmită de către martora T. C. G. privind deplasarea acestora în Southport, Anglia și, implicit, decontarea cheltuielilor ocazionate de aceste deplasări, în sumă totală de 2.598 euro, fără ca aceste persoane să facă parte din personalul implicat în derularea proiectului menționat, ar putea întruni elementele constitutive a două infracțiuni prevăzute de art. 18² din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a C.pen., precum și a dispozițiilor art. 75 lit. a C.pen., pentru considerentele expuse mai sus.

În opinia primei instanțe, vinovăția celor trei inculpați a fost suficient dovedită cu ajutorul mijloacelor de probă existente la dosarul cauzei.

Totuși, apreciind în ansamblu faptele deduse judecății în cauza de față, instanța de fond a dispus achitarea inculpaților I. M., A. D. și C. E., în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen., în referire la art. 10 alin. 1 lit. b¹ C.proc.pen., apreciind că faptele acestora nu prezintă – în concret, în lumina dispozițiilor art. 18¹ alin. 2 C.pen. – gradul de pericol social al unei infracțiuni.

În primul rând, instanța de fond a observat că toți cei trei inculpați se află la primul impact cu legea penală, astfel cum rezultă din fișa de antecedente penale a acestora. Apoi, a remarcat prima instanță și cuantumul prejudiciul cauzat prin săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina acestora, respectiv suma de 3.065 euro, cuantum care a fost apreciat ca fiind unul modic raportat la întreaga valoare a contractului de grant, de 300.000 euro.

Instanța de fond a mai reținut, de asemenea, că inculpații au avut o atitudine procesuală corectă, colaborând cu organele judiciare. În plus, circumstanțele referitoare la persoana inculpaților, care apar ca fiind persoane cu un comportament adecvat în societate, au întărit convingerea primei instanțe în a opta pentru o atare soluție.

Totodată, instanța de fond a apreciat că, în speță, funcția de reeducare specifică pedepsei a fost deja atinsă cu privire la inculpații din prezenta cauză prin chiar procesul penal derulat până la acest moment. Instanța și-a format convingerea că aplicarea unei pedepse penale nu își mai găsește utilitatea în prezenta cauză. În plus, în cadrul procesului de individualizare judiciară a pedepsei trebuie acordată importanța cuvenită datelor care caracterizează persoana inculpatului (persoane cu studii superioare, bine văzute în societate).

Împrejurările mai sus arătate sunt de natură, în opinia instanței de fond, a determina aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 18¹ alin. 1 C.pen., potrivit cărora nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Luând în considerare toate aceste elemente, prima instanță a apreciat că gravitatea concretă a faptelor săvârșite de inculpați a fost în mod judicios cuantificată, că faptele comise aduc o atingere minimă valorilor apărate de lege, așa încât nu prezintă în concret gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Față de aceste considerente, instanța – în temeiul art. 18¹ alin. 3 C.pen., în referire la art. 91 lit. c C.pen. – a aplicat fiecăruia dintre inculpați câte o amendă administrativă, ținând cont și de dispozițiile Deciziei nr. XXXV/2006 a Î.C.C.J., pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, prin care s-a stabilit că în cazul săvârșirii de către aceeași persoană a unor fapte concurente care, în accepțiunea textului de lege menționat, nu prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni, se va aplica o singură sancțiune cu caracter administrativ, conform dispozițiilor art. 91 din Codul penal.

Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța de fond a constatat că U. „D. de Jos” G. a formulat cerere de constituire parte civilă împotriva inculpaților, cu suma de 65.552,72 euro, din care suma de 22.869,69 euro finanțare Phare și suma de 42.673 euro finanțare proprie, reprezentând prejudiciul nerecuperat rezultat din gestionarea nelegală a fondurilor PHARE, privind proiectul PHARE 2000 REFORM (fila 9 dosar fond nr._ ). Totodată în cauză s-a constituit parte civilă Autoritatea Contractantă (M. D. și Lucrărilor Publice și Locuințelor), cu suma de 22.869,69 euro, reprezentând finanțarea nerambursabilă din fondurilor generale ale Comunităților Europene acordată Beneficiarului U. „D. de Jos” G..

Prima instanță a apreciat că cererea de constituire parte civilă a Universității „D. de Jos” G. este nefondată, în cauză aceasta având calitatea de parte responsabilă civilmente întrucât cei trei inculpați au acționat în calitate de prepuși, fiind salariații acestei instituții. Pe cale de consecință, U. „D. de Jos” G. trebuie să răspundă în solidar cu inculpații pentru recuperarea pagubei, ținând cont și de împrejurarea că finanțarea nerambursabilă a fost utilizată integral în beneficul său. Pentru aceste motive, instanța de fond a respins cererea de constituire parte civilă a Universității „D. de Jos” G. ca fiind nefondată.

Cu privire la pretențiile civile solicitate de M. D. Lucrărilor Publice și Locuințelor, prima instanță a apreciat că sunt fondate, însă numai în parte. Astfel, s-a reținut că suma de 240.000 euro, reprezentând avansul din fondul nerambursabil alocat, a fost virată în contul euro special deschis, iar contribuția proprie a Beneficiarului și partenerilor, în cuantum de 75.000 euro, a fost virată în contul special în lei (ROL). Orice sumă de bani alocată pentru derularea proiectului REFORM era transferară din contul în euro în contul în lei, la cursul info euro, și abia apoi folosită la efectuarea diferitelor plăți.

Pentru acest motiv, în cursul urmăririi penale specialiștii Direcției Naționale Anticorupție care au efectuat constatări tehnico științifice cu caracter financiar contabile nu au putut delimita sumele în euro alocate din fondurile PHARE de sumele provenite din contribuția proprie a Beneficiarului și a partenerilor săi și, pe cale de consecință, nu s-au putut delimita sumele de bani folosite de inculpați cu altă destinație decât cea prevăzută în Contractul de Grant în sarcina acestora în prezenta cauză, cu excepția sumei de 3.065 euro.

Suma de 3.065 euro a fost ridicată direct din contul în euro și achitată ulterior celor trei martore, astfel încât doar această sumă a putut fi stabilită cu certitudine ca fiind cheltuială neeligibilă, imputabilă celor trei inculpați.

Față de aceste aspecte, instanța de fond – în temeiul art. 14 și 346 C.proc.pen., în referire la art. 998 și urm. cod civil (1865), a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă M. D. Lucrărilor Publice și Locuințelor, și a obligat în solidar pe inculpații I. M., A. D. E. și C. E., în solidar și cu partea responsabilă civilmente U. „D. de Jos” G., la plata, către partea civilă, a contravalorii în lei a sumei de 2.598 euro, stabilită la data plății efective, iar pe inculpații A. D. E. și C. E., în solidar atât între ei, cât și cu partea responsabilă civilmente U. „D. de Jos” G., la plata, către partea civilă, a contravalorii în lei a sumei de 467 euro, stabilită la data plății efective.

Pe de altă parte, instanța de fond a respins celelalte pretențiile civile formulate de partea civilă M. D. Lucrărilor Publice și Locuințelor, ca fiind nefondate.

Raportat la valoarea prejudiciului produs ca urmare a săvârșirii de către cei trei inculpați din prezenta cauză, prima instanță a apreciat că măsura asiguratorie dispusă în cursul urmăririi penale, în temeiul art. 163 alin. 1, 2 și 5 C.proc.pen., în referire la art. 20 din Legea nr. 78/2000, asupra bunului imobil (apartament) situat în municipiul G., Mazepa II, ., ., aparținând inculpatei I. M. (filele 372-374 dosar urm. pen. - vol. I) nu se mai impune la acest moment, motiv pentru care, în temeiul art. 357 alin. 2 lit. c C.proc.pen., s-a dispus ridicarea acestei măsuri.

În baza art. 189 alin. 1 C.proc.pen., s-a dispus ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata A. D. E., în cuantum de 200 lei, să fie avansat din fondurile Ministerului Justiției, către Baroul G..

În fine, în temeiul art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. d C.proc.pen., instanța de fond a obligat pe fiecare dintre inculpații I. M. și C. E. la plata a câte 1.000 lei fiecare, iar pe inculpata A. D. E. la plata sumei de 1.200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (din care suma de 500 lei aferentă fazei de urmărire penală).

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial G., partea civilă M. D. Regionale și Turismului și inculpatul C. E..

P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial G. a criticat soluția instanței de fond ca fiind nelegală și temeinică, întrucât greșit s-a apreciat de instanța de fond asupra gradului de pericol social al infracțiunilor deduse judecății, având drept consecință pronunțarea unei soluții de achitare. S-a arătat de către procuror că, pentru evaluarea gravității faptei săvârșite trebuie să se analizeze modul în care s-a realizat acțiunea ce constituie elementul material al infracțiunii și împrejurările care îl particularizează, caracterul și importanța obiectului material lezat, caracterul și gravitatea urmărilor acesteia, modul cum s-a înfățișat raportul de cauzalitate, forma și gradul de vinovăție și, în genere, elementul subiectiv al infracțiunii.

Din probele instrumentate rezultă indubitabil că cele trei persoane care au fost trimise în străinătate făceau parte din parteneriat, dar nu făceau parte din proiect. Atât cel care răspundea din punct de vedere contabil, cât și cel care răspundea în final de proiect, aveau obligația să verifice dacă persoanele respective făceau parte din proiect.

A arătat procurorul că nu este de acord cu susținerea că prejudiciul era mic întrucât, chiar la nivelul anilor 2003, sumele erau destul de consistente, ele fiind consistente și la acest moment, fiind vorba de peste 4.000 de euro.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, iar în rejudecare, pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice în sensul constatării împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale și pronunțarea unei hotărâri de încetare a procesului penal, în temeiul prevederilor art. 11 pct. 2 lit. b C.proc.pen., raportat la art. 10 alin. 1 lit. g C.proc.pen.

Inculpatul C. E. a arătat că, chiar dacă instanța de fond a apreciat că faptele deduse judecății nu prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni, aceasta nu putea aplica nicio sancțiune, pentru că astfel s-ar încălca dispozițiile art. 13 C.pen., reglementare care operează în favoarea celui care solicită continuarea procesului penal, pentru a-și demonstra nevinovăția.

Or, instanța de fond nu a reținut nevinovăția inculpatului, ci a reținut că inculpatul este vinovat și atunci corect ar fi trebuit să se dispună încetarea procesului penal, dar nu în sensul solicitat de P. (adică să se constate că faptele ar prezenta un grad ridicat de pericol social, dar că, intervenind prescripția, trebuie să se dispună încetarea procesului penal).

În principal, inculpatul a solicitat achitarea, în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen., în referire la art. 10 alin. lit. d C.proc.pen., pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, precum și înlăturarea obligării lui la despăgubiri.

A învederat inculpatul că, în afara celor trei persoane cu privire la care s-a dispus trimiterea sa în judecată [I. (F.) C., A. B. Doinița și T. C. G.] pe motiv că li s-ar fi decontat diurnele plătite pentru deplasări în străinătate, deși nu erau angajate în proiect, contrar prevederilor din linia bugetară 1.3.1., același lucru s-a întâmplat cu privire la alte cinci persoane (respectiv, Fanaca I., D. M., I. C., G. Lilian și B. N.), care de asemenea au beneficiat de decontarea diurnelor plătite pentru deplasări în străinătate, deși nu erau angajate în proiect, dar în privința cărora nu s-a dispus trimiterea sa în judecată. Inculpatul s-a arătat nemulțumit de soluția dispusă de instanța de fond, apreciind că este inadmisibil ca, pentru cele cinci persoane aflate în situații identice cu celelalte trei să nu se rețină vreo faptă penală și să nu fie trimis în judecată, dar pentru celelalte trei să fie sesizată instanța de judecată și, în final, să fie sancționat, chiar dacă doar cu amendă cu caracter administrativ.

Sub un alt aspect, a arătat inculpatul că argumentul procurorului, preluat și de instanța de fond, conform căruia cele trei persoane în discuție [I. (F.) C., A. B. Doinița și T. C. G.] nu se regăsesc în componența personalului implicat în derularea proiectului, astfel cum s-a dispus prin Dispoziția nr. 196 din 17.02.2003 și, ca atare, nu aveau dreptul la decontarea cheltuielilor de deplasare în străinătate, este unul insuficient pentru a sta la baza unei condamnări, atâta vreme cât niciuna din cele opt persoane cu privire la care s-au făcut astfel de decontări nu figura în Dispoziția nr. 196/17.02.2003 a rectorului Universității „D. de Jos” G.. Mai mult, s-a precizat de către inculpat că nu doar persoanele menționate în dispoziția respectivă ar fi fost implicate și au desfășurat efectiv activități în cadrul proiectului, ci și alte persoane angajate ale partenerilor din proiect, aceasta constituind o altă eroare a rechizitoriului, preluată și de instanța de fond.

S-a mai subliniat de către inculpat că, proiectul în discuție a fost realizat de U. „D. de Jos” G. în parteneriat cu alte instituții, printre care unele consilii județene, U. Maritimă C., Camera de Comerț și Industrie G., Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă, etc., fiecare dintre acestea cu contribuție proprie la proiectul bugetului, în limitele stabilite prin proiect. În acest context, martora I. (F.) C. era angajata „partenerului” Consiliul Județean V., martora T. C. G. era angajata „partenerului” A.J.O.F.M. G., iar martora A. B. Doinița era angajată a Universității „D. de Jos”. Aceste persoane (ca de altfel și celelalte cinci despre care s-a făcut vorbire mai sus) au fost nominalizate de instituțiile partenere la proiect, pentru a participa la programul de instruire externă.

Faptul că, deși nesalarizate din bugetul proiectului (pentru că erau salariate ale instituțiilor partenere la proiect), dar erau pe deplin implicate în realizarea unor obiective ale acestuia, rezultă și din următoarele acte care au fost depuse la instanța de fond odată cu concluziile scrise:

- declarație de parteneriat a lui C. G. T. din cadrul „partenerului” Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă G., prin care este de acord cu conținutul proiectului „REFORM” și se angajează să acționeze în conformitate cu principiile practicii unui bun parteneriat;

- organigrama (echipa de implementare a proiectului „REFORM”), emisă de „partenerul” Consiliul Județean V., în care, la ultima poziție figurează I. (F.) C., ca specialist expert T.Q.M.;

- lista cu persoanele care vor ocupa funcții cheie în cadrul proiectului și care au CV-urile atașate în continuare, în cadrul căreia apar martorele A. B. Doinița și T. C. G., prima instructor expert contabil, cealaltă expert.

S-a mai arătat că, prin adresa nr. 17.688/22.09.2005, U. „D. de Jos” G. a transmis organelor de cercetare penală tabelul cu persoanele implicate în inițierea și derularea proiectului, cu datele de identificare și cu atribuțiile ce le-au revenit în cadrul proiectului, tabel în care figurează și cele trei persoane în cauză.

Prin urmare, s-a învederat de către inculpat că, deși, nefăcând parte din personalul salarizat din bugetul proiectului și, deci, nefiind cuprinse în Dispoziția nr. 196 din 17.02.2003 a rectorului Universității „D. de Jos” G., cele trei persoane (dar și celelalte cinci) făcând parte din instituții partenere ale proiectului, au fost pe deplin implicate în realizarea obiectivelor proiectului, astfel că deplasarea lor la Lisabona și Londra, în urma unor invitații personale (alături de alte persoane), aprobată de directorul de proiect, care a stabilit și programul deplasării și, în final, a aprobat rapoartele de activitate ale acestora, nu constituie o nelegalitate ori o cheltuială neeligibilă.

S-a mai subliniat de inculpat că, la linia bugetară în discuție (1.3.1.) nu au fost depășite cheltuielile planificate ci, dimpotrivă, s-au înregistrat economii.

În consecință, a apreciat inculpatul C. E., prin apărător ales, că în cauză se impune este admiterea recursului declarat, casarea sentinței pronunțate de instanța de fond, în temeiul art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. b C.proc.pen., și achitarea acestuia, în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen., în referire la art. 10 alin. 1 lit. d C.proc.pen. pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, cu înlăturarea obligării la despăgubiri.

Recursul declarat de inculpatul C. E. este fondat și va fi admis, efectele recursului declarat de acest inculpat urmând a se extinde și cu privire la ceilalți inculpați care nu au declarat recurs, în vreme ce recursurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial G. și de partea civilă M. D. Regionale și Turismului sunt nefondate, urmând a fi respinse.

Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 385⁶ alin. 3 C.proc.pen., Curtea constată că hotărârea primei instanțe este netemeinică.

Din actele și lucrările dosarului rezultă cu certitudine situația de fapt reținută atât prin actul de inculpare, cât și prin sentința pronunțată de instanța de fond. De altfel, recurentul-inculpat C. E. nici nu a contestat situația de fapt reținută, ci a susținut că faptele reținute în sarcina sa nu întrunesc elementele constitutive ale vreunor infracțiuni.

Într-adevăr, în fapt, inculpatul C. E., în calitate de rector și reprezentant al Universității „D. de Jos” G. în cadrul proiectului REFORM RO-_.0314, intitulat „Rețea regională de centre de formare continuă și managementul calității totale”, proiect cu finanțare europeană nerambursabilă din fonduri PHARE, derulat de către U. „D. de Jos” G. în calitate de Beneficiar, a aprobat, împreună cu inculpata A. D. E., cererea C/261/09.04.2003, întocmită de către martora I. (F.) C., privind deplasarea acesteia în Lisabona, Portugalia și, implicit, decontarea cheltuielilor în sumă de 467 euro ocazionate de această deplasare, fără ca această persoană să facă parte din persoanele angajate în cadrul proiectului și, de asemenea, a aprobat, împreună cu inculpatele I. M. și A. D. E., cererea nr. C/803/28.05.2003, întocmită de către martora A. B. Doinița, respectiv cererea nr. C/804/28.05.2003 întocmită de către martora T. C. G. privind deplasarea acestora în Southport, Anglia și, implicit, decontarea cheltuielilor ocazionate de aceste deplasări, în sumă totală de 2.598 euro, fără ca aceste persoane să facă parte din personalul implicat în derularea proiectului menționat.

În opinia Curții, faptele astfel săvârșite de către inculpatul C. E. nu sunt prevăzute de legea penală, motiv pentru care se impune achitarea acestuia, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen., în referire la art. 10 alin. 1 lit. b C.proc.pen.

Curtea observă că din mijloacele de probă administrate în cauză, în special din raportul de constatare întocmit de specialiști din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (filele 189-274 dosar urm. pen. – vol. I), dar și din nota de control privind derularea de către U. „D. de Jos” G. a Contractului de Grant al proiectului REFORM cod RO –_.0314, a Guvernului României – Cancelaria Primului Ministru – Departamentul de Inspecție al Primului Ministru și de Urmărire a Utilizării Transparente a Fondurilor Comunitare (filele 2-14 dosar urm. pen. – vol. II), rezultă că în cursul derulării proiectului au fost efectuate mai multe cheltuieli apreciate ca fiind neeligibile. Deși cele două acte de constatare concluzionează în mod diferit cu privire la totalul sumelor reprezentând cheltuielile neeligibile angajate (raportul de constatare întocmit de specialiști din cadrul Direcției Naționale Anticorupție cuantifică aceste cheltuieli la 59.628,41 euro, în vreme ce prin nota de control întocmită de Guvernul României – Cancelaria Primului Ministru – Departamentul de Inspecție al Primului Ministru și de Urmărire a Utilizării Transparente a Fondurilor Comunitare este estimat un total al cheltuielilor neeligibile în valoare de 65.552,72 euro), totuși acestea coincid în privința sumelor reprezentând cheltuielile cu diurna pentru 8 persoane care s-au deplasat în străinătate, dar care nu au fost implicate în derularea proiectului, neregăsindu-se în Dispoziția nr. 196/17.02.2003 a rectorului Universității „D. de Jos” G. (10.533,42 euro), respectiv în privința sumelor reprezentând cheltuielile de transport cu avionul aferent deplasărilor în străinătate a acelorași 8 persoane (3.500,25 euro).

Cele 8 persoane care au beneficiat de decontarea diurnei și transportului în străinătate, deși nu figurau în Dispoziția nr. 196/17.02.2003 a rectorului Universității „D. de Jos” G., au fost:

- G. Lilion, președintele Consiliului Județean G. (deplasare în Portugalia în perioada 19-26.02.2003: cheltuieli cu diurna – 1.001 euro, cheltuieli cu transportul – 550 euro);

- B. N., profesor U. „D. de Jos” G. (deplasare în Portugalia în perioada 19-26.02.2003: cheltuieli cu diurna – 1.001 euro, cheltuieli cu transportul – 550 euro);

- I. L. C., Camera de Comerț și Industrie G. (deplasare în Portugalia în perioada 31.03-09.04.2003: cheltuieli cu diurna – 1.287 euro, cheltuieli cu transportul – 425 euro);

- D. M., Camera de Comerț și Industrie G. (deplasare în Portugalia în perioada 31.03-09.04.2003: cheltuieli cu diurna – 1.287 euro, cheltuieli cu transportul – 425 euro);

- Fanaca I., Camera de Comerț și Industrie G. (deplasare în Portugalia în perioada 31.03-09.04.2003: cheltuieli cu diurna – 1.287 euro, cheltuieli cu transportul – 425 euro);

- F. C., Consiliul Județean V. (deplasare în Portugalia în perioada 14-23.04.2003: cheltuieli cu diurna – 1.287 euro, cheltuieli cu transportul – 500 euro);

- A. B. Doinița, profesor U. „D. de Jos” G. (deplasare în Anglia în perioada 15-25.06.2003: cheltuieli cu diurna – 1.990 euro, cheltuieli cu transportul – 291,08 euro);

- T. C. G., A.J.O.F.M. G. (deplasare în Anglia în perioada 14-21.06.2003: cheltuieli cu diurna – 1.393,42 euro, cheltuieli cu transportul – 334,17 euro).

Dintre aceste 8 persoane pentru care s-au efectuat cheltuieli considerate neeligibile cu diurna și deplasarea în străinătate, s-a apreciat de către procuror că numai în privința numitelor I. (F.) C., A. B. Doinița și T. C. G. și numai pentru o parte din cheltuielile decontate faptele inculpaților îmbracă forma unor infracțiuni. În concret, s-a reținut de către procuror că pentru deplasările mai sus menționate s-a dispus ridicarea din contul în euro al proiectului, deschis la B.C.R., Sucursala G., a sumei totale de 3.065 euro [din care martora I. (F.) C. a primit suma de 467 euro cu titlu de diurnă, cu dispoziția de plată nr. 1397/11.04.2003, martora A. B. Doinița a primit suma de 1.980 euro, cu dispoziția de plată nr. 2175/09.06.2003, iar martora T. C. G. a primit suma de 618 euro, cu dispoziția de plată nr. 2174/09.06.2003]. Pentru aceasta s-a motivat de către procuror, instanța de fond însușindu-și acest argument, că în cazul numitelor I. (F.) C., A. B. Doinița și T. C. G., sumele de bani alocate pentru deplasările acestora în Portugalia și Anglia nu au fost transformate în lei, apoi virate în contul special în lei (ROL), ci în aceste cazuri sumele de bani au fost ridicate direct din contul în euro și achitate ulterior celor trei martore, astfel încât suma totală de 3.065 euro a putut fi stabilită cu certitudine ca fiind cheltuială neeligibilă, martorele nefăcând parte din personalul implicat în derularea proiectului REFORM desemnat prin Decizia nr. 196/17.02.2003 a rectorului Universității „D. de Jos” G..

Considerăm argumentația adusă de procuror pentru a justifica tragerea la răspundere penală a inculpatului C. E., ca de altfel și a celorlalte două coinculpate, ca fiind nefondată.

În primul rând, potrivit art. 302 ind. 1 alin. 1 C.pen., schimbarea destinației fondurilor bănești sau a resurselor materiale, fără respectarea prevederilor legale, dacă fapta a cauzat o perturbare a activității economico-financiare sau a produs o pagubă unui organ ori unei instituții de stat sau unei alte unități dintre cele la care se referă art. 145 C.pen., constituie infracțiunea de deturnare de fonduri și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Pe de altă parte, potrivit art. 18 ind. 2 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Este lesne de observat că în speța de față nu se poate vorbi despre „schimbarea destinației fondurilor bănești sau a resurselor materiale”, în sensul art. 302 ind. 1 C.pen., ori despre „schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Comunităților Europene”, astfel cum prevede art. 18 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, atâta vreme cât bugetul proiectului prevedea cheltuieli în sumă totală de 50.990 euro cu diurne pentru delegații/deplasări în străinătate, respectiv în Anglia și Portugalia (pct. 1.3.1.), precum și cheltuieli în sumă totală de 16.500 euro pentru transport internațional (pct. 2.1.), iar sumele de bani despre care se face vorbire în actul de inculpare au fost folosite efectiv pentru suportarea unor astfel de cheltuieli. Altfel spus, suma de 3.065 euro, cu privire la care acuzarea susține că s-ar fi schimbat destinația, nu a fost folosită pentru finanțarea unor cheltuieli în afara proiectului, ci pentru acoperirea în mod greșit a unor cheltuieli prevăzute în bugetul proiectului, în limitele prevăzute de acesta.

În opinia Curții, infracțiunile prevăzute de art. art. 302 ind. 1 C.pen., respectiv de art. 18 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 pot fi reținute în cazul în care sumele obținute din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor sunt folosite pentru finanțarea unor cheltuieli care nu au nicio legătură cu proiectul derulat, iar nu și în situația în care acestea au fost greșit folosite în cadrul proiectului, fiind ulterior declarate neeligibile.

În al doilea rând, Curtea își însușește argumentele apărării, referitoare la caracterul artificial și inechitabil, în cele din urmă, al distincției făcute de procuror cu privire la celelalte cinci persoane beneficiare de diurne și cheltuieli de transport care nu erau angajate în proiect, dar pentru care nu s-a putut identifica cu certitudine sursa sumelor folosite pentru acoperirea cheltuielilor. Situația celor opt persoane cu privire la care s-au decontat cheltuielile cu diurna și transportul, deși nu erau angajate în proiect, este absolut identică, neavând nicio relevanță că pentru unele dintre acestea (respectiv, pentru I. (F.) C., A. B. Doinița și T. C. G.) sumele decontate au fost ridicate din contul în euro al proiectului, iar pentru celelalte au fost ridicate din contul în lei și schimbate în euro.

De principiu, conturile proiectului, atât cel în lei, cât și cel în euro, pot fi alimentate deopotrivă de Autoritatea Contractantă (cu sume reprezentând avans finanțare nerambursabilă) și de Beneficiar (cu sume reprezentând aportul propriu la bugetul proiectului - cofinanțare). Deși sursele de finanțare sunt diferite, principalul criteriu în funcție de care se utilizează fondurile pentru implementarea unui anumit proiect este reprezentat de eligibilitatea sau neeligibilitatea cheltuielii efectuate. Prin urmare, cu sumele obținute din fondurile europene se pot finanța doar cheltuielile eligibile, în vreme ce din cofinanțarea proprie a beneficiarului se finanțează într-un anumit procent o parte a cheltuielilor eligibile și întotdeauna cheltuielile neeligibile.

Pe de altă parte, este de observat că numitele I. (F.) C., A. B. Doinița și T. C. G. erau salariate ale partenerilor din proiect ai Universității „D. de Jos” G., fiind propuse pentru deplasarea în străinătate de angajatorii lor, la fel cum s-a întâmplat și în cazul numiților G. Lilion, B. N., I. L. C., D. M. și Fanaca I..

În aceste condiții, împrejurarea că numitele I. (F.) C., A. B. Doinița și T. C. G. nu au fost expres nominalizate în Dispoziția nr. 196/17.02.2003 a rectorului Universității „D. de Jos” G., dar în privința lor s-au efectuat cheltuieli cu diurna și transportul, nu poate constitui un argument pentru tragerea la răspundere penală a inculpatului C. E., ci poate sta la baza, cel mult, a tragerii la răspundere civilă a acestuia și a celorlalte persoane cu responsabilități în derularea proiectului, în condițiile prevăzute de Contractul de Grant.

În al treilea rând, Curtea apreciază că simpla declarare neeligibilă a cheltuielilor efectuate cu diurna și transportul în străinătate a numitelor I. (F.) C., A. B. Doinița și T. C. G. nu poate conduce, în mod automat, la concluzia existenței unei infracțiuni.

Din actele și lucrările dosarului rezultă cu certitudine că totalul cheltuielilor neeligibile efectuate în cadrul proiectului este mult mai mare, acesta ridicându-se, potrivit raportului de constatare întocmit de specialiști din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, la suma de 59.628,41 euro. Cu privire la cheltuielile neeligibile, astfel cum s-a arătat și mai sus, este de precizat că acestea sunt efectuate în cursul derulării proiectului, dar că nu sunt avute în vedere de Autoritatea Contractantă la stabilirea cuantumul final al finanțării nerambursabile acordate Beneficiarului. În acest sens, Contractul de Grant prevede sancțiuni de ordin pecuniar în sensul reducerii finanțării nerambursabile proporțional cu ponderea cheltuielilor neeligibile în totalul cheltuielilor angajate pentru implementarea proiectului, cheltuielile neeligibile fiind suportate, finalmente, întotdeauna de către beneficiar.

De altfel, în speța de față partea civilă M. D., Lucrărilor Publice și Locuințelor (devenită ulterior M. D. Regionale și Turismului) a solicitat obligarea părții responsabile civilmente U. „D. de Jos” G. la plata sumei de 22.869,69 euro, sumă reprezentând finanțare necuvenită încasată în baza Contractului de Grant RO_.0314, invocând în acest sens prevederile art. 17 alin. 2 din Condițiile Generale ale Contractului de Grant, conform cărora „În cazul în care costurile eligibile la sfârșitul Proiectului sunt mai mici decât costul total estimat menționat la art. 3(1) al Condițiilor Speciale, contribuția Autorității Contractante se va limita la suma rezultată din aplicarea la costurile reale a procentului fixat la art. 3(2) al Condițiilor Speciale”. În baza acestor prevederi din contract, Autoritatea Contractantă a solicitat să se constate de către instanță că valoarea finanțării la care era îndreptățit Beneficiarul (în speță, U. „D. de Jos G.”), după determinarea cuantumului exact al cheltuielilor eligibile, a devenit 215.237,39 euro, reprezentând 80% din totalul cheltuielilor eligibile. Astfel fiind, Beneficiarul ar fi trebuit să restituie Autorității Contractante suma de 25.545,89 euro, care reprezintă diferența dintre avansul acordat Beneficiarului (240.000 euro) și suma determinată prin aplicarea procentului de 80% la totalul cheltuielilor eligibile (215.237,39 euro). Cum suma de 2.676,20 euro a fost restituită înainte de momentul constituirii de parte civilă, Autoritatea Contractantă (M. D., Lucrărilor Publice și Locuințelor) a solicitat obligarea Beneficiarului la plata numai a sumei rămase de restituit, de 22.869,69 euro (fila 338 dosar urm. pen. – vol. I).

Concluzia care se impune așadar în prezenta cauză, în opinia Curții, este aceea că în accesarea și implementarea proiectului REFORM cod RO-_.0314, intitulat „Rețea regională de centre de formare continuă și managementul calității totale”, proiect cu finanțare europeană nerambursabilă din fonduri PHARE, derulat de către U. „D. de Jos” G. în calitate de Beneficiar, nu s-au săvârșit fapte de natură penală, neregulile constatate fiind unele de natură a atrage doar răspunderea civilă contractuală a Beneficiarului și, eventual, a reprezentanților acestuia, în speță nefiind vorba decât despre o încălcare a condițiilor Contractului de Grant, în care se prevedea că pot beneficia de diurnă și transport numai persoanele angajate în proiect.

În fine, în ceea ce privește critica adusă de inculpatul C. E. sentinței pronunțate de instanța de fond, în sensul că soluția de achitare pe temeiul art. 10 alin. 1 lit. b ind. 1 C.proc.pen., urmată de aplicarea unei sancțiuni administrative (soluție care presupune că inculpatul ar fi vinovat de săvârșirea faptelor imputate, dar că ele nu prezintă, în concret, gradul de pericol social al unor infracțiuni), ar fi inadmisibilă în cazul în care s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, iar inculpatul solicită continuarea procesului penal, Curtea o găsește ca nefiind întemeiată.

Potrivit art. 13 alin. 2 C.proc.pen., în cazul în care învinuitul sau inculpatul solicit continuarea procesului penal,dacă se constată vreunul din cazurile prevăzute în art. 10 alin. 1 lit. a – e C.proc.pen., instanța de judecată pronunță achitarea. În opinia Curții, dispozițiile art. 13 alin. 2 C.proc.pen. vizează inclusiv cazul de achitare prevăzut de art. 10 alin. 1 lit. b ind. 1 C.proc.pen., legiuitorul neprevăzând vreo excepție în acest sens. Mai mult, Curtea observă că în situațiile în care s-au impus anumite nuanțări cu privire la cazul de achitare prevăzut de art. 10 alin. 1 lit. b ind. 1 C.proc.pen., legiuitorul a făcut precizări suplimentare în funcție de specificul acestei soluții (de exemplu, art. 228 alin. 2, art. 230 și art. 249 alin. 3 C.proc.pen.).

Față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, Curtea – în temeiul art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. b C.proc.pen. – va admite recursul declarat de inculpatul C. E., iar în temeiul art. 385 ind. 7 alin. 1 C.proc.pen., va extinde efectele recursului declarat de inculpatul C. E. și cu privire la inculpatele I. M. și A. D. E., motivele de recurs invocate de primul inculpat profitând și acestora din urmă.

În rejudecare, va fi casată în parte sentința penală recurată și se va dispune achitarea – în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen., în referire la art. 10 lit. b C.proc.pen. – a inculpaților I. M., A. D. E. și C. E., pentru săvârșirea tuturor infracțiunilor reținute în sarcina lor.

De asemenea, față de dezlegarea dată cauzei pe latură penală, se vor înlătura din cuprinsul sentinței penale apelate dispozițiile privind soluționarea acțiunii civile formulate de partea civilă M. D. Regionale și Turismului, iar în temeiul art. 346 alin. 4 C.proc.pen., se va lăsa nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă, aceasta urmând să se adreseze instanței civile pentru recuperarea sumei de 22.869,69 euro, reprezentând finanțare necuvenită încasată în baza Contractului de Grant RO_.0314.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

Corelativ, în temeiul art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b C.proc.pen., Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial G. și de partea civilă M. D. Regionale și Turismului, pentru considerentele mai sus expuse.

În baza art. 189 alin. 1 C.proc.pen., se va dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției, către Baroul G., a onorariului apărătorului desemnat din oficiu în recurs pentru inculpatele I. M. și A. D. E..

În temeiul art. 192 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în prezenta cauză vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de inculpatul C. E. ( fiul lui T. și L., născut la data de 06.10.1942 în G., domiciliat în G., ., CNP._), împotriva sentinței penale nr. 1077/28.05.2012 a Judecătoriei G. (dosar nr._ ).

În temeiul art. 385⁷ alin. 1 C.proc.pen., extinde efectele recursului declarat de inculpatul C. E. și cu privire la inculpatele I. M. ( fiica lui M. și A., născută la data de 24.10.1964 în B., domiciliată în G., ., ..25, județul G., CNP._) și A. D. E. ( fiica lui M. C. și A., născută la data de 30.09.1967 în G., domiciliată în G., ., ..69, județul G., CNP._).

Casează în parte sentința penală nr. 1077/28.05.2012 a Judecătoriei G. și, în rejudecare:

1. În temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen., în referire la art. 10 lit. b C.proc.pen., dispune achitarea inculpatei I. M., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 18² alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a C.pen. (privind cererea C/803/28.05.2003 a martorei A. B. Doinița).

În temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen., în referire la art. 10 lit. b C.proc.pen., dispune achitarea inculpatei I. M., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 18² alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a C.pen. (privind cererea C/804/28.05.2003 a martorei T. C. G.).

2. În temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen., în referire la art. 10 lit. b C.proc.pen., dispune achitarea inculpatei A. D. E., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 302¹ alin. 1 C.pen. (privind cererea C/261/09.04.2003 a martorei I. (F.) C.).

În temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen., în referire la art. 10 lit. b C.proc.pen., dispune achitarea inculpatei A. D. E., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 18² alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a C.pen. (privind cererea C/803/28.05.2003 a martorei A. B. Doinița).

În temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen., în referire la art. 10 lit. b C.proc.pen., dispune achitarea inculpatei A. D. E., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 18² alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a C.pen. (privind cererea C/804/28.05.2003 a martorei T. C. G.).

3. În temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen., în referire la art. 10 lit. b C.proc.pen., dispune achitarea inculpatului C. E., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 302¹ alin. 1 C.pen. (privind cererea C/261/09.04.2003 a martorei I. (F.) C.).

În temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen., în referire la art. 10 lit. b C.proc.pen., dispune achitarea inculpatului C. E., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 18² alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a C.pen. (privind cererea C/803/28.05.2003 a martorei A. B. Doinița).

În temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen., în referire la art. 10 lit. b C.proc.pen., dispune achitarea inculpatului C. E., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 18² alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a C.pen. (privind cererea C/804/28.05.2003 a martorei T. C. G.).

Înlătură din cuprinsul sentinței penale apelate dispozițiile privind soluționarea acțiunii civile formulate de partea civilă M. D. Regionale și Turismului.

În temeiul art. 346 alin. 4 C.proc.pen., lasă nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă M. D. Regionale și Turismului.

În temeiul art. 192 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.

Respinge ca nefondate recursurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial G. și de partea civilă M. D. Regionale și Turismului.

În baza art. 189 alin. 1 C.proc.pen., dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției, către Baroul G., a sumei de 600 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în recurs (av. D. N.).

În temeiul art. 192 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate în recurs rămân în sarcina statului.

D E F I N I T I V Ă.

Pronunțată în ședință publică azi, 03.04.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

D.-I. B. D. N. Mița M.

Pt. Grefier,

T. C.

Aflată în CO, cf. aer. 312 alin. 2 C.p.p.

Grefier,

Red. D.I.B./15.07.2013

Tehnored. M.M.V.

2 ex./15.07.2013

Fond. C.I.D.

← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor...		Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1418/2013. Curtea... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 1236/2013. Curtea de Apel GALAŢI Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1611/2013. Curtea de Apel GALAŢI Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 219/2013. Curtea de Apel GALAŢI Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 227/2013. Curtea de Apel GALAŢI Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1418/2013. Curtea de Apel GALAŢI Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 656/2013. Curtea de Apel GALAŢI Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 123/2013. Curtea de Apel GALAŢI Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 961/2013. Curtea de Apel GALAŢI