Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1526/2013. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1526/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 20-11-2013 în dosarul nr. 1538/228/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 1526/R
Ședința publică din data de 20 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – D. L. C. – judecător
Judecător – Mița M.
Judecător – M. C.
Grefier – G. V.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror G. E. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind judecarea recursurilor declarate de inculpații J. L. I. și A. I., trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 86 din OUG 195/2002, împotriva sentinței penale nr. 66 din 28.05.2013 a Judecătoriei Făurei.
La apelul nominal a răspuns pentru recurenții inculpați J. L. I. și A. I., av. Băducă D., substituind în baza delegației din 20.11.2013 pe av. C. D., apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr. 4355/11.09.2013 emisă de Baroul G..
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că acest termen a fost acordat la cererea recurentului inculpat J. L. I., pentru a-și angaja avocat.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurenților inculpați J. L. I. și A. I., av. Băducă D., susține că aceștia au formulat recurs împotriva sentinței penale nr. 66/28.05.2013 a Judecătoriei Făurei, sentință prin care au fost condamnați la pedeapsa închisorii astfel: A. I. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, iar J. L. I. la o pedeapsă de 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de încredințare a unui autovehicul unei persoane fără ca aceasta să posede permis de conducere.
Solicită admiterea recursurilor declarate de cei doi inculpați, casarea sentinței pronunțată de instanța de fond și, în rejudecare, să se dispună achitarea celor doi inculpați în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. b1 Cod procedură penală, apreciind că faptele săvârșite de aceștia nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, având în vedere atingerea minimă adusă valorilor sociale ocrotite de lege.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că recursurile declarate în cauză de inculpații J. L. I. și A. I. sunt nefondate și solicită să fie respinse ca atare.
Din punctul său de vedere, prima instanță a făcut o corectă operațiune de individualizare a pedepselor.
Consideră că nici într-un caz nu se poate susține că faptele deduse judecății sunt lipsite de gradul de pericol social al unei infracțiuni pentru a fi aplicabile în cauză prevederile art. 181 Cod penal coroborat cu art. 10 lit. b1 din Codul de procedură penală.
Pentru a fi lipsită de gradul de pericol social al unei infracțiuni aceste fapte ar fi trebuit să fie în mod vădit lipsite de importanță.
Or, în prezenta cauză, cele două infracțiuni sunt infracțiuni de pericol.
De asemenea, trebuie ținut cont de faptul că inculpatul J. L. I. mai are o condamnare aplicată pentru o faptă concurentă, de același gen (a fost condamnat la 6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 86 din OUG 195/2002), iar inculpatul A. I. nu s-a prezentat la nici un termen la instanța de judecată.
Având în vedere considerentele arătate, solicită să se constate că în mod corect prima instanță a aplicat celor doi inculpați câte o pedeapsă pentru cele două infracțiuni deduse judecății și a dispus suspendarea condiționată a acestora.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 66 din 28 mai 2013, pronunțată de Judecătoria Făurei, în baza art. 86 al.1 din OUG 195/2002, republicată, a fost condamnat inculpatul A. I. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere.
În baza art. 86 al.3 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 3201 C.pr.pen., a fost condamnat inculpatul J. L. I. la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de încredințare a unui autovehicul unei persoane fără ca aceasta să posede permis de conducere.
S-a constatat că infracțiunea prevăzută de art. 86 al.1 din OUG 195/2002, republicată, pentru care același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare prin s.pen. nr. 42/2.03.2011 pronunțată de Judecătoria Însurăței în dosarul penal nr._, definitivă prin decizia penală nr 1457/R/23.09.2011 a C.A G., se află în concurs real cu infracțiunea prevăzută de art. 86 al. 3 din OUG 195/2002 pentru care a fost condamnat prin prezenta sentință.
În baza art. 85 al.1 C.pen., s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin s.pen. nr 42/2.03.2011 a Judecătoriei Însurăței, județul B., s-au contopit cele două pedepse cu închisoare de 6 luni ce i s-au aplicat prin s.pen. nr. 42/2.03.2011 și de 4 luni aplicate prin prezenta sentință și s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 6 ( șase) luni închisoare sporită cu 2 ( două) luni închisoare astfel că în total va executa pedeapsa de 8 ( opt) luni închisoare.
În baza art. 71 al.1 C.pen., s-a interzis fiecăruia din inculpații A. I. și J. L. I. exercițiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 al.1 lit.”a”, teza a II-a si lit.”b” C.p. pe durata executării pedepsei: a) dreptul de a fi ales in autoritățile publice si în funcții elective publice; b) dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
În baza art. 81 al.1 respectiv 71 al.5 C.pen., s-a dispus pentru fiecare din cei doi inculpați suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și accesorii pe durata termenului de încercare de 3 ani pentru inculpatul A. I. și respectiv de 2 ani și 8 luni pentru inculpatul J. L. I..
În baza art. 359 C.pr.pen., s-a atras atenția fiecăruia din inculpații A. I. și J. L. I. asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor legale privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În baza art. 191 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul A. I. să plătească statului 500 lei din care 300 lei onorariu apărător oficiu și 200 lei cheltuieli judiciare, iar inculpatul J. L. I. a fost obligat să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
S-a încuviințat ca plata onorariului pentru apărător din oficiu in sumă de 300 lei să se facă din fondurile M.J ( av. P. M- delegația nr 3410/2012).
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul B. nr. 1766/P/2011/14.09.2012, înregistrat la Judecătoria Făurei sub nr._ /10.10.2012, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului A. I. pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 86 al.1 din OUG 195/2002, republicată, și a inculpatului J. L.-I. pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 86 al.3 din OUG 195/2002 republicată.
Din actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În noaptea de 8/9.09.2011, orele 01,20 organele de poliție din cadrul Secției 4 politie rurală I. l-au depistat pe inculpatul A. I. în timp ce conducea autoturismul marca Citroen cu nr ZMY 3050 pe DJ 211 dinspre loc B. V. către loc V., fără a poseda permis de conducere.
În interiorul autoturismului a fost identificat și inculpatul J. L. I., proprietarul autoturismului, care a declarat că, deși cunoștea faptul că inculpatul A. I. (cumnatul său) nu posedă permis de conducere, i-a încredințat acestuia mașina să o conducă.
Martorul Tagariciu Zoro, pasager în autoturismul condus de inculpatul A. I., a confirmat aspectele prezentate anterior.
Din adresa nr_/24.01.2012 emisă de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule B. rezultă că inculpatul A. I. nu figurează în evidențe cu permis de conducere.
Din procesul verbal de măsurare a traseului a rezultat că în seara respectivă inculpatul s-a deplasat pe drumurile publice din județul B. pe o distanță de 60,80 km.
Situația de fapt reținută mai sus de instanță este dovedită cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de constatare a infracțiunii, declarația olografă a inculpatului A. I., declarația inculpatului J. L. I., declarația martorului Tagariciu Zoro, adresa nr_/24.01.2012 a Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule B., acte de căutare inculpați.
Fiind audiat, inculpatul J. L. I. a solicitat ca judecata să se facă numai pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Din analiza probelor administrate, instanța a constatat că în noaptea de 8/9.09.2011, inculpatul A. I. a condus pe drumurile publice din județul B. un autoturism fără a poseda permis de conducere, faptă care în drept întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 86 al.2 din OUG 195/2002.
De asemenea, instanța a constatat că în noaptea de 8.09.2011 inculpatul J. L. I. a încredințat inculpatului A. I. autoturismul Citroen cu nr ZMY-3050 spre a-l conduce pe drumurile publice din județul B., deși cunoștea că acesta nu posedă permis de conducere, fapt care în drept întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 86 al.3 din OUG 195/2002.
La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate fiecăruia dintre inculpați și a modalității concrete de executare, instanța a avut în vedere pericolul concret al faptelor comise, condițiile și împrejurările comiterii faptelor, faptul că deși cunoștea că are calitate de învinuit inculpatul A. I. a plecat în străinătate, manifestând un total dezinteres, precum și circumstanțele personale ale inculpatului J. L. I. care a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii de 6 luni cu suspendare condiționată pentru infracțiuni in legătură cu circulația pe drumurile publice.
Având în vedere că inculpatul J. L. I. a recunoscut comiterea faptei și a solicitat ca judecata să se facă numai în baza probelor administrate la urmărirea penală, instanța a aplicat acestuia și dispozițiile art. 3201 C.pr.pen.
Ca urmare, instanța a dispus condamnarea fiecărui inculpat la pedeapsa închisorii pentru infracțiunile comise.
Totodată, instanța a constatat că infracțiunea prevăzută de art. 86 al.1 din OUG 195/2002, republicată, pentru care inculpatul J. L. I. a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare prin s.pen. nr. 42/2.03.2011 pronunțată de Judecătoria Însurăței în dosarul penal nr_, definitivă prin decizia penală nr. 1457/R/23.09.2011 a Curții de Apel G. se află în concurs real cu infracțiunea prevăzută de art. 86 al. 3 din OUG 195/2002 din prezentul dosar. În baza art. 85 al.1 C.pen. a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 42/2011 a Judecătoriei Însurăței și a contopit-o cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință.
În baza art. 71 al.1 C.pen., instanța a interzis fiecărui inculpat exercițiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 al.1 lit.a teza a II.a și lit.b Cod penal și a dispus în baza art. 81 al.1, respectiv art. 71 al.3 C.pen. suspendarea condiționată a executării pedepselor principale și accesorii, atrăgându-le atenția asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor legale privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații J. L. I. și A. I., criticând-o pentru netemeinicie, susținând, prin apărătorul desemnat din oficiu că inculpații, prin faptele lor, au adus o atingere minimă valorilor ocrotite de lege astfel că s-ar fi impus achitarea acestora întemeiat pe dispozițiile art.11 pct.2 lit.a din Codul de Procedură Penală raportat la art.10 alin.1 lit.b1 din Codul de Procedură Penală.
Criticile formulate nu sunt întemeiate, recursurile urmând să fie respinse pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate, se constată că instanța de fond a reținut o corectă situație de fapt și a dat faptelor comise de inculpați încadrarea juridică corespunzătoare.
Astfel, cu ansamblul probator administrat în cauză s-a demonstrat că în noaptea de 8/9.09.2011, în jurul orei 120, inculpatul A. I. a condus pe drumurile publice din Județul B. pe o distanță de 60 Km, autoturismul marca Citroen cu numărul de înmatriculare ZMY 3050, deși nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule. De asemenea, s-a constatat că în autoturism se mai aflau două persoane și anume martorul Țagariciu Zoro și inculpatul J. L. I., acesta din urmă fiind proprietarul autovehiculului, care deși cunoștea că A. I. nu posedă permis de conducere, i-a încredințat acestuia mașina să o conducă.
Fapta inculpatului A. I. de a conduce pe drumurile publice un autovehicul fără a poseda permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002, republicată, text de lege enunțat în ședință publică și în baza căruia în mod corect s-a dispus condamnarea.
De asemenea, fapta inculpatului J. L. I. de a încredința autovehiculul spre a fi șofat unei persoane despre care cunoștea că nu posedă permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.86 alin.3 din OUG 195/2002, republicată, text de lege enunțat în ședință publică și în baza căruia în mod corect s-a dispus condamnarea.
Potrivit dispozițiilor art. 181 alin. 2 Cod penal la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit de făptuitor, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, de persoana și conduita făptuitorului.
Aceste criterii prevăzute de lege se folosesc împreună pentru a stabili necesitatea ori inutilitatea pedepsei, în raport de stabilirea gradului de pericol social concret al faptei.
Din probele dosarului rezultă că instanța de fond, a corelat criteriile de mai sus, și a determinat corespunzător gradul de pericol al faptelor deduse judecății astfel că nu se poate susține că faptele inculpaților nu ar prezenta gradul de pericol social al unei infracțiuni, gradul de pericol social concret rezultând din modalitatea si împrejurările concrete în care s-a reținut că au fost comise, punerea la dispoziție spre a fi șofat a autoturismului de către inculpatul J. L. I. unei persoane despre care cunoștea că nu posedă permis de conducere și conducerea de către inculpatul A. I. unui autovehicul pe drumurile publice deși nu poseda permis de conducere și nu avea abilitățile necesare, a pus în pericol atât propriile vieți, cât și pe cea a persoanei transportate (martorul Țagariciu Zoro), reprezentând deci un real pericol atât pentru propriile persoane cât și pentru ceilalți participanți la trafic.
Așa fiind, Curtea constată că în mod corect instanța de fond a apreciat că faptele săvârșite de inculpați nu sunt în mod vădit lipsite de importanță și că în concret acestea prezintă gradul de pericol social specific unei infracțiuni, procedând în mod justificat la condamnarea fiecărui inculpat.
În plus, inculpatul J. L. I. s-a prevalat de dispozițiile art.3201 din Codul de Procedură Penală, solicitând judecarea în procedura simplificată.
Or, dispozițiile art. 3201 Cod procedură penală, prevăd condamnarea inculpatului care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii și cu o pătrime a limitelor de pedeapsă, în cazul pedepsei amenzii, dacă până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul declară personal sau prin înscris autentic că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și că solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Art.3201 alin.4 Cod procedură penală, prevede fără echivoc că instanța de judecată soluționează latura penală atunci când, din probele administrate în cursul urmăririi penale, rezultă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, excluzând astfel posibilitatea achitării întemeiată pe vreunul dintre temeiurile prevăzute de art.10 alin.1 lit.a – d Cod procedură penală.
Rezultă, așadar, că procedura simplificată prevăzută de art.3201 Cod procedură penală, impune judecarea cauzei doar pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, la solicitarea inculpatului care recunoaște faptele reținute în sarcina sa, iar soluția este totdeauna de condamnare la una dintre pedepsele prevăzute de art.53 alin.1 lit.b și c Cod penal și anume închisoarea sau amenda penală, cu reducerea limitelor pedepsei în condițiile sus arătate.
Pentru toate aceste motive recursurile de față vor fi respinse ca nefondate în condițiile art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații J. L. I. (fiul lui P. și S., născut la 16.12.1991 în B., CNP_, domiciliat în com. V. . 30) și A. I. (fiul lui I. și M., născut la 5.07.1992 în Germania, CNP_, domiciliat în mun. Orăștie, . jud. Hunedoara, f.f.l. în com. V., . 30, jud. B.) împotriva sentinței penale nr. 66/28.05.2013 a Judecătoriei Făurei.
Obligă pe fiecare recurent la plata către stat a câte 380 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care, sumele de câte 300 lei reprezentând onorariile apărătorului desemnat din oficiu vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției către Baroul G. (av. C. D.).
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
D. L. C. Mița M. M. C.
Grefier,
Red si tehnored.MM/13.12.2013
Fond: B. A.
| ← Strămutare. Art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP. Sentința nr.... | Ameninţarea. Art. 193 C.p.. Decizia nr. 1188/2013. Curtea de... → |
|---|
