Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 204/2013. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 204/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 08-02-2013 în dosarul nr. 9717/231/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 204/R
Ședința publică de la 08 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. B. – judecător
Judecător: M. C.
Judecător: D. L. C.
Grefier: C. G.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. B.
- din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul M. R. (fiul lui M. și O., născut la 15 Noiembrie 1975, domiciliat în T.,., nr. 97 J. G. ), trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 C.p., împotriva sentinței penale nr. 1749 din 16.10.2012 pronunțată de Judecătoria Focșani
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. D. G. – apărătorul inculpatului recurent M. R., lipsă, în baza delegației nr. 187 din 09.01.2013 eliberată din oficiu de Barou G., lipsă fiind intimata parte responsabilă civilmente . și intimata parte civilă - . COTEȘTI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, prin care s-a arătat că la data de 30.01.2013 s-a trimis de către av. G. O. o cerere prin care a precizat că nu îl mai asistă pe inculpat, precum și că înaintea ședinței de judecată s-a trimis o cerere din partea intimatei părți civile . COTEȘTI prin care s-a solicitat comunicarea motivelor de recurs în vederea redactării întâmpinării, după care:
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatului recurent M. R. solicită a se aprecia asupra procedurii de citare, respectiv că s-a întors citația de la adresa din T., prin care s-a arătat că sunt mai multe persoane cu același nume și prenume și că ar trebui precizate și datele de stare civilă pentru a fi identificat inculpatul, precum și că la fila 27, când inculpatul a trimis o cerere, acesta și-a indicat adresa în T., . nr.97.
Instanța aduce la cunoștința apărătorului inculpatului că dovada de înmânare a citației emisă pe numele acestuia a fost semnată de soție . Nemaifiind cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatului recurent M. R. susține recursul declarat de inculpat, care este nemulțumit de cuantumul pedepsei aplicate de către Judecătoria Focșani, care l-a condamnat la 2 ani și 4 luni închisoare cu aplicarea art. 81 și 82 Cod penal pentru săvârșirea unei infracțiuni prev. de art.215 alin,1,2 3 Cod penal, pentru un prejudiciu de 6818 lei în dauna societății . Cotești.
Inculpatul în mod corect a solicitat aplicarea prevederilor art.3201 Cod pr.penală pentru că la data de 16 ianuarie 2012 acesta a trimis o declarație aflată la filele 25 și 26 din dosarul instanței de fond prin care arată că îi pare rău că a săvârșit această infracțiune, că nu a considerat că se va ajunge până aici, că a plătit parțial prejudiciul și a solicitat un termen până la care îl va achita integral.
Dacă nu se va lua în seamă această apărare, solicită a se da o eficiență mai mare prevederilor art.76 și 74 lit. a și c Cod penal. Inculpatul figurează ca un infractor primar, are 5 copii în întreținere, în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești a plătit aproape 1/3 din prejudiciu, dar poate că între timp a mai achitat, însă față de lipsa acestuia, nu cunoaște date sigure.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea căii de atac promovată de inculpat. Consideră că în mod justificat instanța de fond nu a aplicat prevederile art.3201 Cod pr. penală, în condițiile în care nu există la dosarul cauzei o declarație neechivocă a inculpatului, prin care să își recunoască vinovăția și să ceară aplicarea acestui text de lege în cauză.
De asemenea, pedeapsa ce i-a fost aplicată este corect individualizată, ținând seama de modul în care a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prin inducerea în eroare a părții vătămate, cu cauzarea unui prejudiciu neachitat până la acest moment, instanța de judecată dovedind clemență în ceea ce îl privește pe inculpat, reținând circumstanțe atenuante și aplicând o pedeapsă cu suspendarea condiționată.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1749 din 16.10.2012 a Judecătoriei Focșani în baza art.215 alin.1,2 si 3 C.p. cu aplic.art.74 lit. a,c si art.76 lit.c C.p. a fost condamnat inculpatul M. R., fiul lui M. și O., născut la data de 15.11.1975 in ., cetățean roman, studii 7 clase, căsătorit, administrator, fără antecedente penale, domiciliat in T., ., nr.97, județul G., fără forme legale in comuna Brăhășești, ., CNP-_, la pedeapsa de 2 ani si 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În baza art.81-82 C.p. s-a dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani si 4 luni.
S-a făcut în cauza aplicarea art.359 C.p.p.
În baza art.71 alin.1 C.p. s-a interzis inculpatului pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit.a teza a-II-a si lit.b c.p.
În baza art.71 alin.5 C.p. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicate pe durata termenului de încercare.
În baza art.14 c.p.p. si art.1373 cod civil s-a admis acțiunea civilă intentată in aceasta cauza si pe cale de consecința a fost obligat și inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente . T. la plata de despăgubiri civile, in cuantum de 4.268,70 lei către partea civilă . COTESTI, despăgubiri stabilite si prin sentința civilă nr.696/30.04.2010 a Judecătoriei Focșani dar numai în sarcina părții responsabile civilmente.
În baza art.191 alin.2 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
S-a luat act ca inculpatul a avut asigurata asistenta judiciara de către apărător ales.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitorului nr. 2687/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul V., înregistrat pe rolul acestei instanței sub nr._, inculpatul M. R., fiul lui M. si O., născut la data de 15.11.1975 in ., cetățean roman, studii 7 clase, căsătorit, administrator, fără antecedente penale, domiciliat in T., ., nr.97, județul G., fără forme legale in ., CNP-_ a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al.1,2 si 3 c. pen.
În sarcina inculpatului s-a reținut că in calitate de administrator la . T., a indus in eroare reprezentanții . Cotești, de la care a achiziționat cantități de vin in valoare totala de 6818,7 lei, pentru care a emis biletul la ordin RZBR3AM_, ce a fost refuzat la plata pentru lipsa totala de disponibil in cont.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat următoarele:
Din actul de sesizare al instanței se reține că este administrator al ., cu sediul in mun. T., înregistrata la ORC G., sub numărul J17/1881/07.10.2008. La data de 14.12.2009, a încheiat cu . Cotești, contractul de vânzare - cumpărare nr. 27, prin care a achiziționat vin îmbuteliat soiurile Feteasca alba si Merlot,( la sticle de 0,750 l) si feteasca A.(la pet-uri de 3 l), in valoare totala de 6818,7 lei. Marfa a fost transportata de . Cotești în satul T., . facturii nr. 978/17.12.2009, fiind descărcată la locuința inculpatului M. R.. Deși nu avea disponibil în cont, inculpatul a emis biletul la ordin . pentru suma de 6818,7 lei, cu scandența la 01.02.2010.
La data scadentei, 01.02.2010, reprezentanții . Cotești, au introdus la plata biletul la ordin susmenționat, fiind refuzat pentru lipsa totală de disponibil in cont.În aceste condiții, reprezentanții . Cotești, au încercat contactarea inculpatului, demersuri ramase fără rezultat, astfel ca au solicitat instanței de judecată, emiterea somației de plată, cerere admisa, prin sentința civila nr. 696/30.04.2010 a Judecătoriei Focșani.
La cercetarea penală, partea vătămată . Cotești, s-a constituit parte civila cu suma de 6318,7 lei, deoarece inculpatul a achitat suma de 5000 lei, cu chitanța nr.804/24.06.2011.
În declarațiile date de inculpat la urmărirea penală, acesta a recunoscut că a achiziționat mărfuri de la partea civilă în suma de 6818,7 lei, convingând-o ca are posibilități financiare de plata, ori în realitate cunoștea că nu-și poate onora obligația de plată.
Inculpatul nu s-a prezentat la instanța de judecată, astfel că nu a putut fi audiat si nici nu a prezentat probe in circumstanțierea persoanei sale.
La termenul de judecată din data de 08 mai 2012 a depus declarația autentificata de recunoaștere a faptei si de aplicare a disp. art. 320/1 c.p.pen.
Pe parcursul cercetării judecătorești, inculpatul a mai achitat din prejudiciul produs, astfel ca prin notele de concluzii scrise depuse de partea civila a arătat ca a mai rămas de recuperat suma de 4.268,70 lei.
In dovedirea relațiilor comerciale dintre părți, au fost depuse contractul de vânzare-cumpărare nr. 27/14.12.2009, factura fiscala nr. 978/17.12.2009 și biletul la ordin RZBR3AM0045361, potrivit cărora . administrată de inculpat, cumpără vinuri îmbuteliate de la ., urmând ca plata facturilor să se facă cu file CEC sau ordin de plata, in termen de 45 de zile de la data facturării sau de la livrare. Contractul a fost încheiat pe o perioada de un an de zile cu posibilitatea prelungirii prin acord scris. La data de 17.12.2009, partea civilă a întocmit factura nr. 978 in valoare de 6818,7 lei, pentru cumpărătorul .. Pentru plata acestei facturi, inculpatul a emis biletul la ordin RZBR3AM0045361, la data de 15.01.2010, pentru suma de 6818,70 lei, cu scadenta la 01.02.2010, titlu de valoare care a fost refuzat la plata la data de 03.02.2010 din lipsa totala de disponibil in cont.
Prin sentința civila nr. 696/30.04.2010 a Judec.Focșani, rămasă definitivă prin nerecurare, societatea M. M. SRL a fost obligata sa achite părții civile . de 6818,17 lei, reprezentând contravaloarea marfă livrata si neachitata, cat si la majorări de întârziere.
In cauza a fost audiat si martorul J. F., agent de vânzări la partea civila care cunoștea că, inculpatul a încheiat in luna decembrie 2009, un contract de vânzare-cumpărare cu partea civila pentru a achiziționa o cantitate de vin îmbuteliat, pe care in data de 17.12.2009 i l-a livrat in loc. T., ., având o valoare de 6818,17 lei., plătita cu bilet la ordin. După data scadentă, biletul la ordin a fost introdus la banca si refuzat din lipsa de disponibil in cont.
Probele administrate in cauza, așa cum sunt detaliate mai sus, dovedesc ca inculpatul M. R. a achiziționat de la partea civila . Cotești, in luna decembrie 2009, in baza unui contract de vânzare-cumpărare, vin îmbuteliat in valoare de 6818,17 lei, pentru plata căruia a emis biletul la ordin RZBR3AM0045361, cu data scadenta la data de 01.02.2011. Deși cunoștea ca nu are disponibil in cont, inculpatul a emis acest bilet admițând situația imposibilității achitării lui. La data de scadenta s-a dovedit ca inculpat nu are disponibil pentru a achita contravaloarea biletului la ordin, însă a achitat ulterior in numerar, o parte din prejudiciu, astfel ca in prezent mai are de achitat suma de 4.268,70 lei.
Fapta descrisa mai sus întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al.1,2 si 3 c.pen., în baza căruia va fi condamnat la o pedeapsă cu închisoarea.
In ce privește solicitarea inculpatului de aplicare a disp. art. 320/1 c.p.pen., prin declarația autentificată s-a arătat că nu poate fi primita, deoarece, potrivit art. 320/1 c.p.pen. cererea de solicitare se formulează înainte de citirea actului de sesizare al instanței, ori la data depunerii cererii, termenul era mult depășit.
De asemenea, nu s-a făcut aplicarea disp. art. 74/1 c.p.pen., deoarece prin decizia nr. 573/2011 a Curții Constituționale, acest articol a fost constatat neconstituțional, iar pe de alta parte prejudiciul produs de inculpat nu a fost achitat in totalitate la data sesizării instanței, ori în timpul cercetării judecătorești.
La individualizarea judiciară a pedepsei s-au avut în vedere dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a Codului penal pentru fapta comisă, gradul concret de pericol social al faptei dat de cuantumul prejudiciului produs rămas nerecuperat in parte, de modalitatea de comitere dar si a formei de vinovăție, cu care a acționat, respectiv intenția indirecta, dar și de persoana inculpatului care nu are antecedente penale, a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, a recunoscut fapta comisă și a depus eforturi pentru achitarea unei părți din prejudiciu.
In favoarea inculpatului s-au reținut si circumstanțele judiciare atenuante, prev.de art. 74 lit.a, c c.pen. respectiv conduita buna avuta anterior comiterii faptei, prezentarea in fata autorităților la urmărirea penală, că prestează munca pentru acoperirea prejudiciului, este o persoana cu o familie de întreținut, circumstanțe care vor avea drept consecința reducerea pedepsei sub limita speciala prevăzută de lege conform art. 76 lit.c c.pen., astfel ca va fi condamnat la pedeapsa de 2 ani si 4 luni închisoare.
Ca modalitate de executare a pedepsei s-a apreciat că față de lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, de atitudinea sincera avuta, scopul preventiv și funcțiile coercitiv-educative, de exemplaritate ale acesteia pot fi atinse și fără executare în regim de detenție, motiv pentru care, în baza art. 81-82 C.p. se va dispune suspendarea condiționată a executării pe durata unui termen de încercare de 4 ani si 4 luni.
S-a făcut în cauză aplicarea art. 359 C.p.p. în sensul că inculpatului i s-au adus la cunoștință condițiile revocării suspendării condiționate ale executării pedepsei, prev. de art.83 C.p. si anume, săvârșirea din nou, cu intenție, in termenul de încercare, al unei alte infracțiuni, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitiva, chiar după expirarea acestui termen.
În baza art. 71 alin. 1 C.p. s-a interzis inculpatului pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale si pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a-II-a si lit.b c.p. respectiv a dreptului de a fi ales in autoritățile publice și în funcții elective publice precum si de a ocupa o funcție care sa implice exercițiul autorității de stat.
În baza art.71 alin.5 C.p. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicate, pe durata termenului de încercare.
S-a arătat că, potrivit art. 1373 Cod civil, comitentul este obligat sa repare prejudiciul cauzat de prepușii săi ori de cate ori fapta săvârșită de aceștia au legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate.
Conform art. 1382 C.civ. cei care răspund pentru o fapta prejudiciabila sunt ținuți solidar la reparație față de cel prejudiciat.
Având in vedere ca partea responsabil civilmente . T. a fost obligata prin sentința civilă nr. 696/30.04.2010 a Judecătoriei Focșani sa-i plătească părții civile . Cotești suma de 6818,70 lei, iar pentru prejudiciul produs este responsabil si inculpatul, exista o relație de prepușenie intre acesta si partea responsabila civilmente, a fost obligat in solidar cu partea responsabila civilmente sa plătească suma de 4208,70 lei părții civile cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art. 191 alin. 2 C.p.p. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul M. R..
Inculpatul nu a indicat în scris motivele de recurs și nu s-a prezentat în instanță pentru a le susține oral.
Cu ocazia dezbaterilor în recurs apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat a criticat hotărârea pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, s-a arătat că în mod greșit prima instanță nu a reținut în sarcina inculpatului disp. art. 3201 Cod procedură penală, deși acesta încă de la termenul de judecată din data de 16.01.2012 a înaintat o cerere prin care a precizat că regretă săvârșirea faptei.
În condițiile în care nu se vor reține dispozițiile art.3201 Cod procedură penală s-a solicitat a se da o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante prev. de art.74 lit. a și c Cod penal, cu consecința reducerii pedepsei.
Recursul este nefondat.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.3856 alin.3 Cod procedură penală, considerăm că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.
Constatăm că instanța de fond a reținut corect situația de fapt, încadrarea juridică a faptei și vinovăția inculpatului M. R., pe baza analizei complete a materialului probator .
Ca situație de fapt reținem împrejurarea că inculpatul, în calitate de administrator la . T. a indus în eroare reprezentanții . Cotești de la care a achiziționat cantități de vin în valoare de 6818,7 lei, pentru plata cărora a emis biletul la ordin RZBR3AM0045361, refuzat la plată pentru lipsă totală de disponibil în cont.
Fapta astfel cum a fost descrisă mai sus întrunește elementele constitutive ale infracțiuni de înșelăciune prevăzută de art.215 alin. 1, 2, 3 Cod penal.
Probatoriile administrate în cauză coroborate cu declarația inculpatului dată în faza urmăririi penale confirmă existența infracțiunii și împrejurarea că aceasta a fost comisă cu vinovăție de către inculpat.
Astfel, în cauză nu există aspecte care să atragă incidența cazurilor prevăzute de art.10 lit. a – e Cod procedură penală.
Considerăm că în mod corect prima instanță a respins cererea inculpatului privind aplicarea dispozițiilor art.3201 Cod procedură penală .
Așa-zisa „declarație” invocată de apărătorul inculpatului, comunicată instanței de fond la data de 17.01.2012 ( intitulată de inculpat „ întâmpinare” ), aflată la fila 25 ,nu poate reprezenta în sensul legii un înscris autentic prin care să se fi solicitat expres aplicarea dispozițiilor art.3201 Cod procedură penală.
Din înscrisul invocat mai sus rezultă că inculpatul a solicitat eșalonarea plății prejudiciului, s-a obligat să plătească suma pretinsă de partea civilă și a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa.
Inculpatul a înaintat instanței de judecată un înscris autentic - declarația autentificată la un birou notarial, prin care a solicitat aplicarea dispozițiilor art.3201 Cod procedură penală abia la termenul de judecată din 08.05.2012.
Până la acea dată ( 08.05.2012 ) în cauză s-au acordat mai multe termene, procedura de citare fiind completă, cercetarea judecătorească începând încă de la termenul de judecată din 06.03.2012.
La termenul de judecată din data de 06.03.2012 și 03.04.2012 apărătorul ales al inculpatului a invocat faptul că acesta ar fi plecat din țară ,însă nu a probat în nici un fel respectivele susțineri, deși, așa cum rezultă din declarația autentificată ( aflată la fila 84 ), aceasta a fost dată în fața unui notar din municipiul T..
Având în vedere împrejurarea că momentul reglementat de art.3201 Cod procedură penală ( respectiv până la începerea cercetării judecătorești ) a fost depășit, considerăm că nu se impune reținerea acestor dispoziții.
Constatăm că prima instanță a realizat și o corectă individualizare a răspunderii penale a inculpatului, respectând dispozițiile art.72 Cod penal.
Față de gradul concret de pericol social al faptei comise, față de modalitățile și împrejurările săvârșirii - așa cum au fost descrise mai sus -, față de urmarea produsă și valoarea prejudiciului cauzat, având în vedere persoana și atitudinea inculpatului lipsit de antecedente penale și care însă nu s-a prezentat în instanță, considerăm că pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare ( sub limita minimului special de 3 ani închisoare ) este legală și temeinică, neimpunându-se reducerea acesteia.
Prin raportare și la dispozițiile art.52 Cod penal, considerăm că îndreptarea și reeducarea inculpatului se pot realiza în bune condiții prin suspendarea condiționată a executării pedepsei în cuantumul stabilit de prima instanță.
Având în vedere cele mai sus arătate, întrucât în cauză nu există aspecte favorabile inculpatului care să impună reformarea hotărârii, se va respinge ca nefondat recursul declarat de acesta.
Față de soluția pronunțată pe fondul cauzei, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat ocazionate de soluționarea cauzei în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul M. R. ( fiul lui Meluta și O., născut la data de 15.11.1975 în ., cetățean român, studii 7 clase, căsătorit, administrator, fără antecedente penale, domiciliat în T., ., nr.97, județul G., fără forme legale în comuna Brăhășești, ., CNP-_ ) împotriva sentinței penale nr. 1749/16.10.2012 a Judecătoriei Focșani.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod proc. penală, obligă pe inculpatul M. R. la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Suma de 200 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu în recurs – avocat D. G., va fi virată în contul Baroului G. din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 08.02.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
A. B. M. C. D. L. C.
Grefier,
C. G.
Red.dec.jud.MC/12.02.2013
Jud.fond D.M.
Tehnored.CG/2 ex./14.02.2013
C.G. 14 Februarie 2013
| ← Distrugerea. Art. 217 C.p.. Decizia nr. 1516/2013. Curtea de... | Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 14/2013. Curtea de Apel GALAŢI → |
|---|
