Omorul. Art. 174 C.p.. Decizia nr. 313/2013. Curtea de Apel GALAŢI

Decizia nr. 313/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 04-12-2013 în dosarul nr. 4745/121/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL G.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR.313/A

Ședința publică de la 04 Decembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE - M.-M. I.

Judecător - P. D.

Grefier - A. S.

-.-.-.-.-.-.-.-.-

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. C. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.

La ordine fiind judecarea apelului declarat de condamnatul A. D. împotriva sentinței penale nr. 408 din 2.10.2013 pronunțată de Tribunalul G..

La apelul nominal a răspuns apelantul – condamnat A. D., în stare de deținere și asistat de avocat H. C.- apărător desemnat din oficiu.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei în sensul că a fost depusă la dosar sentința penală nr. 317/2010 a Tribunalului G. cu referat de la biroul executări penale; s-a mai arătat de asemenea că apelantul – condamnat a depus un memoriu la dosar, după care ;

Nemaifiind cereri de formulat și acte de depus, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:

Avocat H. C., având cuvântul, arată că prin cererea de revizuire inculpatul a arătat că rechizitoriul prin care a fost trimis în judecată nu au fost avute în vedere aspecte importante, respectiv că el a aplicat o singură lovitură victimei, restul loviturilor fiind aplicate de ceilalți inculpați. Față de declarația pe care inculpatul a dat-o în fața procurorului, Tribunalul G., prin sentința penală nr. 408/2013, care este atacată prin prezentul apel, a apreciat cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Solicită a se avea în vedere memoriul pe care apelantul- condamnat la depus la doar în sensul că este vorba despre niște fapte noi întrucât partea vătămată a fost implicată, la două zile după data de 25.12.2009, într-o bătaie cu inculpații Ș. D. și N. V. și că și aceste lovituri ar fi contribuit la decesul acesteia.

În sprijinul afirmațiilor sale inculpatul a arătat că pe rolul Judecătoriei Liești se află înregistrată o plângere prin care solicită despăgubiri de la acești inculpați, întrucât la data de 27.12.2009,când au agresat-o pe partea vătămată, aceștia i-au spart geamurile de la casă și i-au sustras și o giacă.

Se mai arată de asemenea că susținerile inculpatului sunt confirmate de raportul de expertiză întocmit în cauză care arată că loviturile care au dus la moartea victimei au survenit cu 4-5 zile anterior decesului și nu cu 8 zile.

Față de aceste considerente, solicită admiterea apelului formulat de condamnat.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, solicită respingerea apelului formulat ca fiind nefondat, hotărârea pronunțată de instanța de fond fiind legală și temeinică.

Arată că Tribunalul G., cu adresa nr. 477/III/6/2013 a fost sesizat cu soluționarea cererii de revizuire, în condițiile prevăzute de lege astfel încât apreciază că judecata, atât în apel cât și la fond se va limita la motivele invocate inițial. Susținerile invocate prin memoriul depus la dosar în apel pot sta la baza formulării unei alte cereri de revizuire .

Inițial, petentul a invocat greșita încadrare a faptei sale din 25.12.2009 și de asemenea că a fost condamnat pentru omor când de fapt a săvârșit infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte, considerând că este vinovat doar în ceea ce privește lovitura aplicată victimei peste mâna stângă.

Solicită a se constata că motivele invocate nu pot constitui obiectul unei cereri de revizuire, nefiind vorba despre fapte și împrejurări noi în sensul indicat de disp.art. 393 alin.2 Cod pr. penală.

Față de aceste considerente, solicită respingerea apelului formulat ca fiind nefondat, cu obligarea la plata de cheltuieli judiciare către stat.

Apelantul- condamnat A. D., în ultimul cuvânt, solicită a fi avute în vedere susținerile apărătorului său.

CURTEA:

Asupra apelului penal de față,

Prin sentința penală nr. 408/02.10.2013 a Tribunalului G. s-a dispus respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire a sentinței penale nr._ formulată de condamnatul A. D. și obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:

Cu adresa nr. 477/III/6/2013, P. de pe Tribunalul G. a înaintat instanței, potrivit art. 399 alin 5 C.pr.pen, cererea de revizuire formulată de condamnatul A. D. împotriva sentinței penale nr. 317/2010 a Tribunalului G., împreună cu referatul întocmit de procuror.

Prin referat s-a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire, întrucât motivele invocate de petent în cererea sa nu se regăsesc printre cele strict și limitativ prevăzute de lege.

Prin cererea adresată procurorului, petentul – condamnat A. D. nu și-a motivat-o în fapt, împrejurare în care, la data de 31.05.2013 a fost audiat de către procuror pentru a preciza obiectul cererii.

În prezența unui apărător desemnat din oficiu, condamnatul a precizat în esență că este nemulțumit de faptul că:

- a fost condamnat pentru omor când în fapt a săvârșit infracțiunea de lovituri sau alte violențe, considerând că este vinovat doar în ceea ce privește lovitura aplicată victimei peste mâna stângă;

- în mod greșit s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei sale din data de 25.12.2009, din lovituri cauzatoare de moarte în omor;

-nu avea interes să îl lovească pe cel decedat.

Analizând actele și lucrările dosarului se rețin următoarele:

Prin sentința penală nr. 317/20.08.2010 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, definitivă la data de 30.05.2011, inculpatul A. D. a fost condamnat la o pedeapsă de 12 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a și c Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice a faptei, în baza art 334 Cod pr.penală din infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a și c Cod penal.

În baza art. 65 Cod penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II și b Cod penal pe o perioadă de 5 ani.

I s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și b Cod penal, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C.p.

În temeiul art. 350 alin. 1 Cod pr. penală, a fost menținută starea de arest a inculpatului A. D., iar în temeiul art. 88 alin. 1 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestului preventiv de la 05.01.2010 la zi.

Ca situație de fapt s-a reținut că în seara zilei de 25.12.2009, în timp ce se afla la domiciliul său din ., inculpatul A. D., în urma unui conflict spontan și pe fondul consumului de băuturi alcoolice, împreună cu alte trei persoane (inculpații M. C. I., Ș. D. și N. V.) dintre care doi minori în vârstă de 16 ani, lucru cunoscut de inculpat, i-a aplicat victimei S. Ș. lovituri repetate cu o rangă în zona toracelui și a membrelor, cauzându-i acesteia un politraumatism cu traumatism toracic cu fractură de stern, fracturi costale stângi (9 coaste), hemotorax stâng, complicat în evoluție cu bronhopneumonie, urmare căruia, ulterior, victima a decedat.

Sentința penală sus menționată a rămas definitivă la data de 30.05.2011 prin decizia penală nr 2193/30.05.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Potrivit art. 394 Cod pr.penală, revizuirea poate fi cerută când:

a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei;

b) un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;

c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;

d) când un membru al completului de judecată, procurorul sau persoana care a efectuat actul de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere.

e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac care privește cazuri stricte și limitativ prevăzute de lege.

Pe calea revizuirii nu poate fi admisă o prelungire a probațiunii pentru fapte sau împrejurări ce au fost cunoscute deja de instanța de judecată. Din motivele invocate practic revizuentul solicită tocmai o prelungire a probatoriului și o reanalizare a situației de fapt .

O nouă apreciere a materialului probator și respectiv schimbarea încadrării juridice nu sunt posibile în calea de atac extraordinară a revizuirii, acestea fiind atributul exclusiv al instanței învestite cu soluționarea cauzei în fond, precum și a instanțelor investite cu soluționarea căilor ordinare de atac (apel, recurs), căi pe care revizuentul le-a epuizat.

În această împrejurare s-a constatat că motivele invocate de revizuient nu se încadrează în cazurile prevăzute limitativ de art 394 Cod pr.penală.

Având în vedere că cele învederate de condamnat nu se circumscriu în niciunul din motivele expres și limitativ prev de art 394 Cod pr.penală și în raport de decizia nr 60/24.09.2007 pronunțată de ÎCCJ într-un recurs în interesul legii (publicată în M.O. nr. 574/30.07.2008) prin care s-a stabilit că cererea de revizuire care se întemeiază pe alte motive decât cazurile prevăzute de art .394 din Cod pr.,penală este inadmisibilă, s-a apreciat că cererea de revizuire formulată de condamnatul A. D. este inadmisibilă, motiv pentru care se va respinge ca atare.

Potrivit 192 alin 2 Cod pr.penală condamnatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

În termen legal împotriva acestei sentințe a declarat apel condamnatul A. D. solicitând admiterea cererii de revizuire pe care a formulat-o.

Apelul declarat de condamnatul A. D. este nefondat și urmează a fi respins.

Analizând hotărârea apel prin prisma motivelor de apel dar și din oficiu, sub toate aspectele care se pot lua în considerare și din oficiu, conform art. 371 al. 2 Cod pr. penală, Curtea reține că sentința pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală și că nu se impune reformarea acesteia.

Înainte de a analiza motivele de apel formulate de revizuent Curtea consideră util a reaminti că revizuirea este o cale de atac extraordinară care provoacă o amplificare în desfășurarea procesului penal dincolo de limita sa obișnuită și care pune în discuție autoritatea unei hotărâri penale definitive astfel că folosirea ei este limitată la anumite cazuri în care presupunerea că s-a comis o eroare judiciară prezintă serioase aparențe de temeinicie.

În ceea ce privește motivul de apel invocat Curtea va reține că, potrivit art. 394 al. 1 lit. a Cod pr. penală, revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei iar conform art. 394 alin. 2 COD PR. penală, cazul prevăzut în art. 394 alin. 1 lit. a constituie motiv de revizuire, dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare.

Cele mai sus arătate indică faptul că acest caz de revizuire, ce poate conduce în mod excepțional la reformarea unei hotărâri definitive, vizează situația în care, pe de o parte, instanțele care au soluționat cauza în ciclul procesual obișnuit (fond, apel, recurs) nu au avut cunoștință despre anumite fapte sau împrejurări iar pe de altă parte, dacă ar fi fost cunoscute, acestea ar fi fost apte să conducă la pronunțarea unei soluții contrare celei adoptate prin hotărârea a cărei revizuire se solicită.

Aceste două condiții cumulative cerute de textul de lege pe care și-a întemeiat cererea de revizuire condamnatul A. D. nu sunt îndeplinite în cauză.

În acest sens Curtea reține că prin sentința penală nr. 317/2010 a Tribunalului G., astfel cum a rămas definitivă prin decizia penală nr. 2193/30.05.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a dispus condamnarea inculpatului A. D. L. la o pedeapsă de 12 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „omor” prevăzută de art. 174 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a și c Cod penal.

Ca situație de fapt s-a reținut că în seara 25.12.2009, împreună cu alte trei persoane, în urma unui conflict spontan și pe fondul consumului de băuturi alcoolice, a aplicat victimei S. Ș. lovituri repetate cu o rangă în zona toracelui, cauzându-i acesteia un politraumatism ce a condus la deces pe data de 01.01.2010.

Încă de la judecata în fond condamntul-revizuent A. D. a susținut că loviturile pe care le-a aplicat el au fost de intensitate redusă și că nu au vizat zone vitale ale corpului, iar decesul victimei se datorează loviturilor aplicate de alte persoane, însă depozițiile sale au fost înlăturate motivat prin sentința de condamnare în care se arată expres că nu există nici măcar un indiciu că S. Ș. ar fi fost implicat ulterior datei de 25.07.2009 într-o altă bătaie.

Mai mult, se constată că, atât în sentința tribunalului, cât și în deciziile pronunțate în căile de atac, vinovăția inculpatului a fost reținută în principal pe baza depozițiilor lui Ș. D. și N. V. și a actelor medicale constatatoare ale leziunilor și decesului victimei, înlăturându-se apărările inculpatului privind faptul că moartea victimei nu s-ar fi datorat leziunilor pricinuite de loviturile aplicate de el cu ranga.

În acest context susținerea revizuentului că decesul victimei s-ar fi datorat loviturilor aplicate ulterior, pe data de 27.12.2009, de numiții Ș. D. și N. V. nu poate constitui o împrejurare nouă, necunoscută de instanțele care au soluționat cauza în ciclul procesual obișnuit, fiind o apărare pe care revizuentul și-a formulat-o încă de la judecata în fond și pe care instanțele care au dispus condamnarea sa au cunoscut-o, au analizat-o și au înlăturat-o motivat.

Așa fiind Curtea constată că în mod corect a dispus instanța de fond respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire formulată de A. D. câtă vreme motivul invocat nu se încadrează în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de lege în care se poate reforma o hotărâre penală definitivă.

În consecință, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod pr. penală, se va respinge ca nefondat apelul declarat de revizuentul B. O. L., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat conform art. 192 al. 2 Cod pr. penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul A. S. (fiul lui G. și I., născut la data de 23.06.1968 în .,CNP –_) în prezent deținut în Penitenciarul G., împotriva sentinței penale nr. 408 din 2.10.2013 a Tribunalului G..

În baza art. 192 alin.2 Cod pr.penală obligă apelantul - condamnat la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei onorar apărător din oficiu ( av. H. C.) către Baroul G. va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru apelantul – condamnat A. S..

Pronunțată în ședință publică, azi 4 decembrie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

M. M. I. P. D.

Red.M.M.I./23.12.2013 Grefier,

Tehnored.A.S./30.12.2013/3 ex. A. S.

Jud.fond: A.C.C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Omorul. Art. 174 C.p.. Decizia nr. 313/2013. Curtea de Apel GALAŢI