Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 186/2013. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 186/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 28-06-2013 în dosarul nr. 2846/91/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 186/A
Ședința publică de la 28 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. B. - judecător
Judecător: M. M. I.
Grefier: C. G.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. B.
- din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de inculpatul G. G. și părțile civile S. C., C. V., C. I., D. O., M. F., A. M., O. I., C. S., O. M., S. I., T. F., I. I., T. I., S. B., Ș. I., Ș. V., S. C., S. V., O. N., C. V., L. A., F. C., H. C., I. L., I. S., T. V., S. M., T. M., T. Meluța, împotriva sentinței penale nr. 43 din 27.02.2013 pronunțată de Tribunalul V., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 9 alin.1 lit. b din Legea 241/2005, art. 215 alin.1,3 Cod penal, art.10 alin.3 din Legea 130/1999.
Se constată că dezbaterea apelurilor a avut loc în ședința publică din data de 25.06.2013, când s-au pus concluzii care s-au consemnat în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea în cauză pentru azi, 28.06.2013.
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față.
Examinând actele și lucrărilor dosarului constată următoarele.
Prin sentința penală nr. 43/27.02.2013 a Tribunalului V., inculpatul G. G. a fost condamnat la:
- o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 și 3 Cod penal;
- o pedeapsă principală de 2 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o durată de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005;
- prin schimbarea încadrării juridice, conform art. 334 Cod procedură penală din infracțiunea prevăzută de art. 10 alin. 3 din Legea nr. 130/1999 în infracțiunea de primire la muncă fără încheierea unui contract individual de muncă a mai mult de 5 persoane prevăzută de art. 264 alin. 3 din Legea nr. 53/2003, cu aplicarea art. 13 Cod penal a fost condamnat inculpatul la o . pedeapsă de 5.000 lei amendă penală.
În baza art. 33 lit. a și b Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
S-a constatat că infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea sunt concurente cu infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 3 ani închisoare prin decizia penală nr. 1667/R/29.11.2012 de către Curtea de Apel G..
S-a descontopit pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin decizia penală nr. 1667/R/29.11.2012 de către Curtea de Apel G. în pedepsele componente de 6 luni închisoare, 3 ani închisoare, 3 ani închisoare, 3 ani închisoare și 1 an pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b și lit. c Cod penal.
S-au contopit pedepsele de 6 luni închisoare, 3 ani închisoare, 3 ani închisoare, 3 ani închisoare și 1 an pedeapsă complementară prev. de art. 64 lit. a teza 2, lit. b lit. c teza III, cu pedeapsa de 2 ani închisoare și 1 an pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II- a, lit. b și lit. c teza a III-a în pedeapsa cea mai grea de trei ani închisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II- a, lit. b și teza a III- a Cod penal.
S-a menținut anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare.
S-a sporit pedeapsa principală cu 6 luni închisoare, urmând ca, în total inculpatul G. G. să execute pedeapsa principală de 3 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară de 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a lit. b și lit. c teza a III- a Cod penal.
Au fost interzise inculpatului pe perioada executării pedepsei închisorii exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II- a, lit. b, și lit. c Cod penal.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 96.986 lei cu dobânzile legale aferente către ANAF București;
A fost obligat inculpatul la 1939 lei către S. C., 3039 lei către C. V., 2920 lei către M. F., 4266 lei către A. M., 3147 lei către O. I., 3240 lei către O. M., 3046 lei către C. S., 3046 lei către S. I., 3188 lei către T. F., 2705 lei către I. I., 3046 lei către S. Benianim, 2801 lei către S. I., 2966 lei către S. V., 3466 lei către S. C., 3966 lei către S. V., 3339 lei către O. N., 3166 lei către C. V., 2882 lei către H. C., 2885 lei către F. C., 3206 lei către mostenitorii defunctului I. I.: I. L., I. I., I. S., 3188 lei către moștenitorii defunctului T. V., S. M., T. M., T. M., T. F., cu dobânzile legale aferente până la achitarea efectivă a sumelor fiecărei părți civile.
Au fost respinse ca neîntemeiate cererile privind acordarea de daune morale și daune materiale diferențe față de pretențiile formulate anterior.
S-a dispus ca partea responsabilă civilmente . prin lichidator judiciar R. V. să răspundă în solidar cu inculpatul pentru recuperare prejudiciilor.
S-a menținut măsura sechestrului asigurator asupra bunului imobil situat în Focșani .. 9, în suprafața de 520 m.p. și copertină aflate la aceeași adresă, așa cum au fost descrise prin ” încheierea nr. 4397/18.02.2009.
A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 6.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în fapt, următoarele.
Prin rechizitoriul nr. 3247/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani, inculpatul G. G. a fost trimis in judecata sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscala, înșelăciune și nerespectare a masurilor de protecție a persoanelor încadrate în munca, prev. și ped. de art. 9 al.1 lit. b din Legea nr. 241/2005, art. 215 al.1 și 3 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 10 alin. 3 din Legea 130/1999, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În sarcina inculpatului s-a reținut că în perioada mai-decembrie 2007, în calitate de administrator al . Focșani, prin inducerea in eroare a 24 de persoane din .-a folosit la prestarea de activități de construcții, fără să le încheie contracte de munca și să-i remunereze corespunzător muncii prestate neevidențiind în documentele contabile, activitățile prestate și veniturile obținute, prejudiciind în acest mod persoanele fizice cât si bugetul de stat. Prejudiciul creat prin săvârșirea infracțiunilor menționate este de 96.986 lei bugetului de stat consolidat si 66.642 lei celor 24 de persoane fizice, pe care le-a folosit la munca.
Pe baza probelor administrate în cauză, prima instanță a reținut că, in cursul anului 2007 un numar de 24 de persoane, majoritate de etnie rommă, din . V., au convenit cu inculpatul Girboiu G., administratorul . Focsani, societate care are ca obiect de activitate constructii cladiri si lucrari de geniu, să desfasoare activități în domeniul construcțiilor, urmând a fi retribuiți în raport de activitatea fiecăruia și de calitatea muncii depuse, ulterior urmand a le fi incheiate si contracte de munca, fapt rezultat din depozitiilor acestora.
Pentru că echipa de muncitori a efectuat activitățile și lucrările pentru care s-a înțeles cu inculpatul, însă acesta nu i-a retribuit suficient, in cursul anului 2008, acestia au depus plângere la P. de pe lângă Judecătoria Focșani, acuzându-l pe inculpat de înșelăciune.
Astfel, în cursul cercetarilor ce s-au efectuat în cauza s-a solicitat Garzii Financiare-sectia V. si DGFP V., efectuarea unui control pentru verificarea celor reclamate.
Astfel, în baza documentelor avute la dispozitie de catre Garda Financiara - sectia V., s-a stabilit că ., datorează bugetului de stat diferite sume reprezentând contribuțiile angajatorului, angajaților la bugetul asiguratorilor sociale de stat, la bugetul asigurarilor pentru somaj, asigurărilor de sănătate la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, accidente de munca și boli profesionale, comisionul datorat la DMPS V., impozit pe venituri din salarii.
Întrucat aceste valori erau intermediare, Garda Financiara- secția V. a solicitat DGFP V. efectuarea unei inspectii fiscale la societatea administrată de inculpat, care a utilizat persoane în activitatea de constructii, fără a avea încheiate contracte individuale de muncă. În acest sens, Garda Financiara - sectia V. a întocmit state de plată pentru perioada în care au declarat pe propria raspundere că au lucrat în perioada mai-decembrie 2007 la ., luându-se în considerare un program de 8 ore pe zi si cinci zile lucratoare pe săptămână.
De asemenea s-a avut în vedere salariul minim garantat de 390 lei/lună, deoarece nu s-a putut pune la dispozitie organului de control un pontaj zilnic al fiecărei persoane. Pe baza acestor documente intocmite de Garda Financiară-secția V., DGFP V. a calculat impozitele și contributiile aferente salariilor, rezultand un debit suplimentar in suma totala de 27.868 lei.
Nu au fost identificate contracte individuale de muncă, situații de lucrări și facturi.
S-a stabilit de către Garda Financiară, că societatea a executat lucrări pentru numitul A. M. în calitate de persoana fizică în baza unui contract de antrepriză.
Termenul final de execuție și recepție a lucrărilor a fost stabilit la 01.01.2007. Numitul A. M., a plătit în luna decembrie 2007 către . suma de 300.000 lei. Din aceasta valoare s-a facturat către . suma de 64.999,7 lei reprezentând contravaloarea oțel beton fasonat, rămânând nefacturate lucrări până la data contractului în valoare de 235.000 lei.
La rândul sau, . a facturat aceste materiale către persoana fizica A. M.. Pentru suma de 235.000 lei, s-a stabilit la control TVA in suma de 37.521 lei și venituri încasate și nefacturate în sumă de 197.479 lei.
Consecința neînregistrării în evidența contabilă a tuturor veniturilor realizate este diminuarea profitului contabil și impozabil cu suma de 197.479 lei. Urmare a acestui fapt la control s-a stabilit un impozit pe profit suplimentar, in valoare de 31.597 lei.
Urmare a neevidențierii în actele contabile a operațiunilor comerciale efectuate, sau a veniturilor realizate aferente perioadei mai 2007-decembrie 2007, . a produs un prejudiciu la bugetul de stat consolidat în suma de 96.986 lei, reprezentând impozit pe profit, TVA și impozit pe salarii, CAS angajator și salariați, șomaj angajator și salariați, CASS angajator și angajați, fondul de accidente in muncă și boli profesionale, fond garantare creanțe salariale, contribuții, concedii și indemnizații conform procesului - verbal întocmit de DGFPS V. la data de 13.02.2009.
Inculpatul G. G. a contestat concluziile organelor de control fiscale, declarând ca nu are nimic de achitat către părțile vătămate sau către bugetul statului.
Pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, s-a dispus efectuarea unei expertize în domeniul construcțiilor în vederea identificării obiectivelor la care s-au executat lucrări de construcție, care au fost cantitățile de lucrări și data la care au fost executate, deviz de lucrări si care este valoarea manoperei încasate de . Focșani, urmare a muncii prestate de cei 24 de muncitori.
În raportul de expertiză, s-a constatat ca obiectivele la care reclamanții au executat lucrări de demolare, reparații și construcții, sunt: loc. Țifești, sediu ., atelier mecanic, dormitoare, 32 locuri, cazare, cantină, drenare ape pluviale; loc. Rachitosu - locuința P-1E, locuința P-M; loc. Focșani, sediu firma și locuințe; contravaloarea manoperei calculata este de 188.142 lei care include CAS, somaj, TVA; valoarea manoperei încasate de . a fost de 165.020 lei pentru lucrările executate de . Tifesti, și sediu firma A. M.; valoarea manoperei la locuințele din loc. Rachitosu a fost calculata de . în valoare de 43.274 lei neexistând deviz ofertă.
Raportul de expertiză tehnica in domeniul construcțiilor nu a fost contestat, analiza si concluziile expertului desemnat de către organul de cercetare penala, fiind însușite de părți.
Față de latura civilă care impunea efectuarea in cauza a unei expertize contabile, s-a dispus efectuarea unei asemenea expertize care sa stabilească, ținând cont si de concluziile raportului de expertiza tehnica in domeniul construcțiilor, sumele care revin de plata către cei 24 de muncitori în parte, sumele pe care aceștia le-au primit cât timp au lucrat și care sunt obligațiile fiscale datorate statului de către ..
Raportul de expertiză contabilă a concluzionat faptul că, pentru cei 24 muncitor în construcții le revin drept plată pentru perioada lucrată suma totală de 108.342 lei, din care se scad avansurile în suma de 41.700 lei, rămânând ca manoperă efectivă de achitat, suma de 66.642 lei. (anexa nr. 22 aflată la fila 234 din dosar, vol.I).
Dobânda aferentă perioadei 2007-2009, este 12.231 lei, iar nominalizarea pe fiecare muncitor s-a consemnat în anexa 26 a raportului, suma totala de primit fiind de 78.873 lei.
Pentru manopera calculata . avea obligația de a achita bugetului de stat suma totala de 79.763 lei, din care obligații rezultate din drepturile de salarizare 36.860 lei și obligații ale angajatorului în suma de 42.903 lei.
In vederea recuperării prejudiciului creat bugetului de stat, DGFP V., a solicitat OCPI V. instituirea sechestrului asigurator asupra unui imobil situat in mun. Focșani, ..9, asupra unei suprafețe de 520 mp situata la aceeași adresa și asupra unei copertine toate situate la aceeași adresa, aparținând societății, sechestru ce a fost aplicat și consemnat in încheierea de carte funciara.
Agenția Națională de Administrare Fiscala s-a constituit parte civila cu suma de 96.986 lei, împotriva inculpatului și a părții responsabile civilmente ..
Inculpatul a fost constant în declarații în sensul că atât la urmărirea penala, cat si la cercetarea judecătorească, acesta nu a recunoscut că s-ar face vinovat de comiterea vreunei infracțiuni reținute in sarcina lui.
În ceea ce privește, activitatea depusa de cei 24 de lucrători, a afirmat ca a avut nevoie pentru lucrări de construcție de muncă necalificată la edificarea unei locuințe proprii. I-a solicitat numitului B. G. să-i caute muncitori pentru edificarea imobilului, iar acesta l-a contactat pe partea civila S. C., care s-a angajat să-i asigure forța de lucru necesară. În acest mod, S. C., forma zilnic echipe de lucru, pe care-i plătea ca zilieri cu suma de 50 de lei pe zi. Inculpatul îi dădea banii părții civile, iar aceasta ii remunera pe lucrători. Inculpatul a declarat ca nu a discutat în toată perioada mai-decembrie 2007 cu lucrătorii, nu le-a promis încheierea de contracte de munca sau să negocieze cu aceștia, salarii. Muncitorii prezentați la lucru, nu erau calificați în activități de construcție, iar echipele formate nu cuprindeau aceleași persoane, nici ca număr, aceștia variind intre 3 și 12 persoane. Singurul cu care a discutat problema angajării cu contract a fost S. C., dar nu a avut un loc de muncă liber pe care sa-l angajeze.
In luna decembrie 2007, partea civila S. C., l-a înștiințat ca mai are de achitat lucrătorilor o suma de bani, pe care nu i-a înmânat-o, deoarece, din calculele efectuate nu a rezultat că ar avea vreo datorie. În ce privește restul sumelor calculate prin expertiza contabila și pe care le-ar datora statului, inculpatul a afirmat ca sunt nereale, artificiale, societatea pe care o administrează neavând datorii cu titlu de taxe către bugetul de stat.
Părțile civile au afirmat ca inculpatul, în discuțiile făcute cu ei, le promitea că le va întocmi contracte de munca, dacă dovedesc că sunt lucrători buni, că salariile ce le vor primi vor fi de aproximativ 2000 lei. În realitate, au fost plătiți la zi, cu sume mici, de aproximativ 80-100 lei, din care achitau si mâncarea cumpărată din magazine. Aceștia nu au primit banii corespunzător muncii prestate pentru perioada mai-decembrie 2007. Zilnic echipa formata de S. C. era alcătuită din aceeași lucrători, un număr de aproximativ 20-25 de persoane.
În apărare, inculpatul a solicitat proba cu înscrisuri si audierea martorilor B. G. și P. N..
Înscrisurile depuse constau în fișele clienților beneficiari ai lucrărilor de construcție efectuate de către ., respectiv un număr de 8 beneficiari de la care trebuia încasată suma de 1.416.750 lei Ron la data de 31.12.2007.
Martorul B. G. a declarat ca inculpatul i-a solicitat lui să-i găsească o echipa de lucru pentru efectuarea unor munci necalificate. În urma acestei discuții, l-a contactat telefonic pe partea civila S. C., care s-a ocupat de formarea echipei de lucru. Intre inculpat si S. C., se realizau înțelegeri.
În ce privește lucrarea care trebuia efectuata și prețul acesteia lucrătorii din echipa nu au purtat discuții cu inculpatul în legătură cu încheierea unor contracte de munca, aceștia fiind plătiți de S. C., după ce primea banii pentru lucrarea efectuată. În aceasta modalitate, partea civila a lucrat cu echipa sa din luna iunie până in decembrie 2008, când s-au ivit neînțelegeri cu inculpatul care nu a recunoscut că le-ar mai datora o suma de bani. Echipa formată de partea civilă nu avea in fiecare zi același număr de persoane, ori aceleași persoane. Unii dintre lucrători erau folosiți și la munca câmpului, în agricultură.
Martorul P. I. a declarat că, atât inculpatul G. C. cât și reprezentantul lucrătorilor, respectiv S. C. achitau in magazinul sau, contravaloarea mărfurilor alimentare cumpărate pentru hrana lucrătorilor, după primirea banilor pe muncile prestate.
Inculpatul prin apărător a susținut că în nici un moment nu s-a afirmat că va încheia contracte de muncă între societatea administrată și părțile civile, nu a făcut nici un demers în acest sens încât se poate verifica la Inspectoratul Teritorial de Muncă V. această situație.
Într-adevăr în comunicările trimise de Inspectoratul Teritorial de Muncă V. se confirmă că niciuna dintre părțile civile nu a fost înregistrată ca parte în vreun contract de muncă încheiat între . și fiecare dintre părțile civile.
Față de declarațiile celor doi martori, de acuzațiile aduse respectiv încadrarea juridică, în consecința nerespectării obligațiilor de dezdăunare a părților civile de către inculpat s-au pus concluzii diferite de către inculpat prin apărător, părțile civile și P. de pe lângă Tribunalul V..
Astfel din actul de acuzare și declarațiile părților civile se reține că între inculpat ca administrator al unei societăți și părțile civile au existat raporturi de muncă reglementate de legislația specifică. Inculpatul însă a susținut că nu au existat asemenea raporturi pentru că nici un moment nu a promis părților civile să încheie contracte de muncă, nu au discutat sau negociat drepturi și obligații specifice precum salariul, încheierea de cărți de muncă etc.
Prin apărător, inculpatul a susținut că raporturile dintre el și părțile civile au caracteristica raporturilor civile deoarece îi plătea zilnic pe părțile civile, acestea veneau la lucru neregulat, nu li se aplica un program de lucru cu sarcini zilnice, ci numai la terminarea lucrărilor; de altfel nu a discutat niciodată cu părțile civile fiecare în parte, ci numai cu S. C.. A susținut că înțelegerea avută cu acesta au caracterul mai mult a unei convenții civile respectiv locație de lucrări.
Din aceste considerente, a susținut că nu poate fi considerată fapta inculpatului ca infracțiunea de înșelăciune prev.de art. 215 al.1 și 3 c.p.p și se impune achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct.2 lit.a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală.
Astfel cum au fost interpretate teoretic acțiunile inculpatului față de părțile civile într-adevăr relațiile inculpatului cu acestea par a îmbrăca caracteristicile unor raporturi civile: inculpatul a convenit cu părțile civile să execute lucrări iar acestea au consimțit contra unor sume de bani să execute lucrări.
Însă, în fapt nu pot fi analizate și nici clasificate teoretic simplist relațiile dintre inculpat și părțile vătămate constituite părți civile în cauză.
Astfel inculpatul a convenit cu S. C. nu în nume propriu- ca persoană fizică beneficiar al unor lucrări întâmplătoare, sezoniere ci în calitate de administrator care angajează răspunderea de toate tipurile a unei societăți comerciale față de întreaga societate.
Dacă înțelegerea dintre inculpat și S. C. ar fi fost opozabilă numai celor două persoane atunci inculpatul nu ar mai fi solicitat actele de identitate ale celorlalte părți civile, nu l-ar fi plătit zilnic decât pe S. C. și nu ar mai fi avansat nici o sumă decât pentru persoana cu care s-a înțeles.
Deci ca număr de părți și calitatea acestora, este evident că raportul juridic s-a încheiat între inculpat ca reprezentant al societății comerciale al cărui administrator era și S. C. ca reprezentant ( de fapt) al celorlalte părți civile.
Obiectul juridic al acestui raport a constat în efectuarea unor lucrări de construcție care prin caracteristici, durată, cerințe de calitate și fezabilitate a implicat prezenta și activitatea mai multor persoane excluzând activitatea uneia singure.
Chiar dacă inculpatul a susținut că au fost și zile în care erau prezente la lucru doar două persoane, expertiza tehnică efectuată asupra activității desfășurate de părțile vătămate a dovedit că acestea au prestat un volum amplu și complex de lucrări: două locuințe P- 1 E, P-M, un sediu de fermă, locuințe în municipiul Focșani, reparații la construcțiile aparținând ..
A rezultat din expertiza tehnică efectuată de expert C. M. și martorii B. G. și P. I. că aceste construcții au fost efectuate în perioada mai-decembrie 2007, a continuat activitatea și în 2008 când inculpatul nu i-a mai plătit deși construcțiile au fost finalizate, beneficiarii achitând . sumele datorate.
Împrejurarea că nu a fost consemnată zilnic prezența la lucru, că obligațiile și drepturile părților nu au fost consemnate scriptic și nu au îmbrăcat forma unui contract sunt aspecte doar formale și nu înlătură răspunderea inculpatului ca administrator în respectarea obligațiilor luate față de părțile civile.
Nerespectarea acestor obligații dovedită prin expertiza tehnică construcții și expertiză tehnică contabilă, constituie infracțiunea prev.de art. 215 al. 1 și 3 ,, înșelăciune,, Nerespectarea obligațiilor legale de a încheia contracte de muncă pentru părțile civile constituie infracțiunea prev.de art. 264 al.3 din Legea 53/2003,, primirea la muncă fără încheierea unui contract individual de muncă a mai mult de cinci persoane.
În acest sens, față de împrejurarea că momentele comiterii infracțiunii de primire la lucru a mai multor persoane fără încheierea unui contract de muncă s-au consumat în parte sub imperiul Legii 130/1999 și Legea 53/2003, în aplicarea disp. art. 13 Tribunalul a apreciat ca favorabil inculpatului aplicarea dispozițiilor art. 264 din Legea 53/2003 și a dispus schimbarea încadrării juridice.
Deoarece inculpatul ca administrator al societății . a încasat pentru construcții ridicate venituri fără să achite impozitul datorat statului, cu bună știință, în sarcina acestuia și infracțiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. b din Legea 241/2005.
Inculpatul prin apărător a susținut că în mod greșit a fost interpretată declarația dată de A. M., deoarece acest beneficiar nu a virat în conturile societății sumele indicate de organul de control și a solicitat achitarea în temeiul art. art.11 pct. 2 lit. a cu referire la art. 10 lit. a Cod procedură penală.
Motivele invocate de inculpat nu au putut fi primite având în vedere că declarațiile martorului A. M. se coroborează cu concluziile raportului de control unde se evidențiază parcursul financiar al sumelor virate și ulterior încasate de societatea administrată de inculpat.
La individualizarea pedepselor ce s-au aplicat inculpatului,, instanța a avut în vedere modul și împrejurările concrete în care faptele au fost săvârșite, gradul concret de pericol social al faptelor săvârșite, valoarea prejudiciilor create și faptul că inculpatul nu a depus nici un efort pentru acoperirea acestora.
La soluționarea laturii civile, prima instanță a reținut că deși părțile vătămate s-au constituit părți civile, solicitând atât despăgubiri materiale cât și daune morale, atât la urmărirea penală cât și la soluționarea cauzei în fond probe pentru dovedirea pretențiilor solicitate.
S-a avut în vedere însă că, din raportul de expertiză tehnică în construcții, necontestată de părți, a rezultat că părțile vătămate au ridicat construcțiile evidențiate în expertiză, au depus eforturi fizice pe o perioadă întinsă de timp, iar activitățile lucrative desfășurate sunt echivalente lucrătorilor din domeniul construcțiilor chiar dacă nu au fost încheiate contracte de muncă.
De asemenea, s-a avut în vedere că, prin expertiza contabilă necontestată de părți, s-au calculat sumele pe care părțile vătămate le-ar fi încasat dacă ar fi avut încheiate contracte de muncă, și instanța a considerat că aceasta este singura probă care, cu certitudine dovedește prejudiciul material al fiecăruia dintre părțile civile.
S-a avut în vedere faptul că, chiar dacă ar fi beneficiat de încheierea unor contracte de muncă, datorită studiilor, a pregătirii profesionale și calificările lor, părțile vătămate nu ar fi fost încadrate ca personal cu venituri majorate peste limitele venitului minim recunoscut, venituri care să motiveze cel puțin teoretic cererile părților vătămate.
În ce privește cererea părților vătămate de a fi despăgubite pentru prejudiciul moral, s-a reținut că din întreg materialul probator nu rezultă că prin infracțiunile comise inculpatul a adus grave atingeri imaginii sociale a fiecăreia dintre părțile vătămate, că a cauzat traume psihice sau morale care să fie compensate pecuniar.
Împotriva sentinței penale nr. 43/27.02.2013 a tribunalului V. au declarat apel, în termen legal, inculpatul G. G. și părțile S. C., C. V., M. F., A. M., O. I., O. M., C. S., S. I., T. F., I. I., S. B., Ș. I., Ș. V., S. C., S. V., O. N., C. V., F. C., I. I. (moștenitori I. L., I. I., și I. S.), T. I. (moștenitori T. V., S. M., T. M., T. Meluța, T. F.), C. I., D. O., L. A. și H. C..
Inculpatul G. G. nu și-a motivat în scris apelul și, deși legal citat nu s-a prezentat în instanță pentru a-și susține oral motivele de recurs.
Prin apărătorul desemnat din oficiu a susținut că nu a încasat integral contravaloarea lucrărilor efectuate, situație în care pentru sumele neîncasate nu avea obligația să plătească TVA și impozite.
În ceea ce privește relațiile cu cele 24 de persoane a susținut că a discutat doar cu S. C., acesta a fost cel care a coordonat lucrările, astfel că nu avea obligația să încheie acestora contracte de muncă.
Părțile civile au criticat hotărârea pe motive de nelegalitate și netemeinicie, susținând că nu li s-au acordat despăgubirile materiale solicitate, că au fost înșelați de inculpat care le-a luat cărțile de identitate, au lucrat câte 15 – 16 ore pe zi, situație în care se justifica să le fie acordate daune morale și că nu au fost acordate despăgubiri materiale numiților C. I.. L. aurelian și D. O..
Analizând sentința penală apelată prin prisma motivelor invocat de inculpat și părțile civile, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, așa cum prevăd dispozițiile art. 371 alin. 2 Cod procedură penal, se constată că prima instanță pe baza unei analize ample și judicioase a probelor administrate în cauză a reținut, în mod corect. faptele săvârșite de inculpatul Gârboiu G. cu vinovăție și a dat acestora încadrarea juridică corespunzătoare.
Contrar celor susținute de inculpat, în sensul că nu ar fi încasat integral sumele pentru lucrările efectuate sunt contrazise de probele administrate în cauză. Astfel din raportul de expertiză tehnică în construcții rezultă că ., administrată de inculpat a efectuat următoarele lucrări: localitatea Țifeșt sediu . compus din atelier mecanic, dormitoare cu 30 de locuri, cantină, drenare ape fluviale, localitatea R. locuință P+1E, locuință P+M și în localitatea Focșani sediu firmă + locuințe, valoarea manoperei încasate fiind 231.416 lei.
Martorul A. M., audiat în apel, a declarat că s-a înțeles cu inculpatului să-i construiască un ., prețul negociat fiind de 110.000 euro. A arătat că deși inculpatul nu și-a respectat obligațiile contractuale i-a achitat acestuia suma de 80.000 euro.
Din verificările efectuate de Direcția Generală a Finanțelor Publice V. a rezultat că inculpatul nu a înregistrat aceste lucrări în evidențele contabile ale societății, cauzând astfel bugetului de stat un prejudiciu în valoare de 96.986 lei.
Nici susținerile inculpatului în sensul că nu a avut obligația să încheie contracte de muncă celor 24 de muncitor nu sunt fondate. Sub acest aspect avem în vedere că, fiind audiați cei 24 de muncitori au susținut că li s-a promis un salariu de 2.000 lei și că inculpatul le-a luat cărțile de identitate pentru a le încheia contracte de muncă.
Mai mult trebuie observat că cei 24 de muncitori au efectuat lucrări pentru ., ori inculpatul, în calitate de administrator al acestei societăți, nu putea să-i primească la muncă fără să le încheie contracte individuale de muncă.
Existența faptelor și a vinovăției inculpatului rezultă și din declarațiile date de acesta în faza de urmărire penală, când a recunoscut că, în anul 2007, a lucrat cu o echipă formată din S. C. și alte 10 – 12 persoane, vare veneau diverse lucrări, inclusiv la munci agricole.
Se constată că modalitatea de soluționare a antecedentelor penale este greșită.
În condițiile în care prima instanța a reținut că infracțiunile din prezenta cauză sunt concurente cu infracțiunile ce au format obiectul sentinței penale nr. 146/25.01.2012 a Judecătoriei Focșani și cu infracțiunea ce a format obiectul sentinței penale nr. 147/29.01.2010 a Judecătoriei Focșani, pentru o corectă soluționare a antecedentelor penale ar fi trebuit să procedeze astfel.
Să descontopească pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 146/25.01.2012 a Judecătoriei Focșani în pedepsele componente, respectiv:
- pedeapsa principală de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o durată de 1 an aplicate pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 273 din Legea nr. 86/2006;
- pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal;
- pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3 și 4 Cod penal;
- pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 147/29.01.2010 a Judecătoriei Focșani pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prevăzută de art. 239 alin. 2 Cod penal.
Să mențină măsura anulării suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 147/29.01.2010 a Judecătoriei Focșani.
În temeiul art. 36 alin. 1 și 2 Cod penal în referire la art. 33 lit. a, art. 34 lit. b și d și art. 35 alin. 1 Cod penal, contopește pedeapsa de 2 ani închisoare, pedeapsa de 2 ani închisoare și pedeapsa de 5.000 lei amendă penală aplicate prin sentința penală apelată cu cele 3 pedepse de câte 3 ani închisoare fiecare aplicate prin sentința penală nr. 146/25.01.2012 a Judecătoriei Focșani și cu pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 147/29.01.2010 a Judecătoriei Focșani și să dispună ca inculpatul G. G. să execute pedeapsa principală cea mai grea, respectiv pedeapsa de 3 ani la care să aplice un spor. închisoare sporită la 3 ani și 4 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale.
De asemenea instanța trebuia să anuleze mandatul de executare nr. 180/03.02.2012, emis în baza sentinței penale nr. 146/25.01.2012 a Judecătoriei Focșani și să dispună emiterea unui nou mandat de executare în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri cât și să mențină celelalte dispoziții ale sentințelor penale nr. 146/25.01.2012 și nr. 147/29.01.2010 ale Judecătoriei Focșani.
Pentru aceste motive apelul declarat de inculpatul G. G. urmează să fie admis.
Apelurile declarate de părțile civile S. C., C. V., M. F., A. M., O. I., O. M., C. S., S. I., T. F., I. I., S. B., Ș. I., Ș. V., S. C., S. V., O. N., C. V., F. C., I. I. (moștenitori I. L., I. I., și I. S.), T. I. (moștenitori T. V., S. M., T. M., T. Meluța, T. F.), C. I., D. O., L. A. și H. C. sunt nefondate, urmând a fi respinse din următoarele considerente.
În condițiile în care părțile civile nu au administrat nici o probă pentru dovedirea despăgubirilor civile, în mod corect la soluționarea laturii civile prima instanță a avut cuantumul prejudiciilor stabilite prin raportul mde expertiză contabilă, expertiză care nu a fost contestată..
De remarcat că deși părțile civile au declarat apel, susținând că nu au fost despăgubiți integral, prin motivele scrise au invocat aceleași sume reținute prin expertiza contabilă și prin hotărârea instanței de fond. Exemple: S. C. – 1.939 lei, C. V. – 3.039 lei, M. F. 2920 lei, A. M. 4.266 lei, O. I. 3.147 lei etc.
Mai mult, prin expertiza contabilă, la stabilire prejudiciilor au fost avute în vedere și dobânzile aferente.
Nici susținerile în sensul că de la plata despăgubirilor au fost omiși numiții C. I., L. A. și D. O. nu sunt fondate.
Deși în plângerea adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani sunt menționate și numele celor trei, expertiza contabilă a stabilit că aceștia nu au formulat plângere, fiind plecați din țară.
În schimb, pe baza probelor administrate, expertul a identificat și alte persoane care făcut plângeri penale, dar nu au fost trecute în petiția adresată Parchetului. În această situație sunt următoarele părți civile C. F. 3.327 lei, C. C. 2.885 lei, M. E. 2.746 lei, L. S. 3.o44 lei și S. S. 4.327 lei.
În condițiile în care nu s-a dovedit că prin infracțiunile săvârșite inculpatul ar fi creat părților vătămate suferințe fizice sau psihice și nu s-au adus atingeri imaginii sociale a acestora, în mod corect, prima instanță a reținut că nu se justifică acordarea de daune morale.
În ceea ce privește cheltuielile judiciare se constată că acestea au fost acordate în măsura în care au fost dovedite, respectiv suma de 4.020 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorul ales.
Față de considerentele de mai sus, văzând și dispozițiile art. 385 pct. 1 lit. b și pct. 2 lit. c și art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de inculpatul G. G. ( fiul lui M. și I., născut la 28.05.1964 în Mărășești, domiciliat în Focșani, ..53 . și în comuna Garoafa .), CNP-_ ) împotriva sentinței penale nr. 43/27.02.2013 a Tribunalului V. și în consecință:
Desființează în parte sentința penală nr. 43/27.02.2013 a Tribunalului V. și în rejudecare:
Înlătură din sentința penală apelată dispoziția prin care în baza art. 33 lit. a, b c.p. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și dispozițiile prin care au fost soluționate antecedentele penale ale inculpatului.
Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 146/25.01.2012 a Judecătoriei Focșani în pedepsele componente, respectiv:
- pedeapsa principală de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o durată de 1 an aplicate pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 273 din Legea nr. 86/2006;
- pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal;
- pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3 și 4 Cod penal;
- pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 147/29.01.2010 a Judecătoriei Focșani pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prevăzută de art. 239 alin. 2 Cod penal.
Menține măsura anulării suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 147/29.01.2010 a Judecătoriei Focșani.
În temeiul art. 36 alin. 1 și 2 Cod penal în referire la art. 33 lit. a, art. 34 lit. b și d și art. 35 alin. 1 Cod penal, contopește pedeapsa de 2 ani închisoare, pedeapsa de 2 ani închisoare și pedeapsa de 5.000 lei amendă penală aplicate prin sentința penală apelată cu cele 3 pedepse de câte 3 ani închisoare fiecare aplicate prin sentința penală nr. 146/25.01.2012 a Judecătoriei Focșani și cu pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 147/29.01.2010 a Judecătoriei Focșani și dispune ca inculpatul G. G. să execute pedeapsa principală cea mai grea, respectiv pedeapsa de 3 ani închisoare sporită la 3 ani și 4 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale.
Anulează mandatul de executare nr. 180/03.02.2012, emis în baza sentinței penale nr. 146/25.01.2012 a Judecătoriei Focșani și dispune emiterea unui nou mandat de executare în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate și ale sentințelor penale nr. 146/25.01.2012 și nr. 147/29.01.2010 ale Judecătoriei Focșani.
Respinge ca nefondate apelurile declarate de părțile civile S. C., C. V., M. F., A. M., O. I., O. M., C. S., S. I., T. F., I. I., S. B., Ș. I., Ș. V., S. C., S. V., O. N., C. V., F. C., I. I. (moștenitori I. L., I. I., și I. S.), T. I. (moștenitori T. V., S. M., T. M., T. Meluța, T. F.), C. I., D. O., L. A. și H. C. împotriva sentinței penale nr. 43/27.02.2013 a Tribunalului V..
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe părțile civile S. C., C. V., M. F., A. M., O. I., O. M., C. S., S. I., T. F., I. I., S. B., Ș. I., Ș. V., S. C., S. V., O. N., C. V., F. C., I. I. (moștenitori I. L., I. I., și I. S.), T. I. (moștenitori T. V., S. M., T. M., T. Meluța, T. F.), C. I., D. O., L. A. și H. C. la plata sumei de câte 10 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în apel.
Suma de 200 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu în apel – avocat I. L., va fi virată în contul Baroului G. din fondurile Ministerului Justiției.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru partea civilă S. C. și de la comunicare pentru inculpatul G. G. și părțile civile C. V., M. F., A. M., O. I., O. M., C. S., S. I., T. F., I. I., S. B., Ș. I., Ș. V., S. C., S. Vurgil, O. N., C. V., F. C., I. I. (moștenitori I. L., I. I., și I. S.), T. I. (moștenitori T. V., S. M., T. M., T. Meluța, T. F.), C. I., D. O., L. A. și H. C..
Pronunțată în ședință publică azi 28.06.2013.
Președinte, Judecător,
A. B. M.-M. I.
Pt. Grefier,
C. G.
Aflat în C.O
Conf. art.312 alin.2 C.PP
Grefier,
Red./Tehnored. A. B./03.07.2013
Fond: R. N.
| ← Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006.... | Trafic internaţional de droguri. Legea 143/2000 art. 3. Decizia... → |
|---|
