Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte. Art. 183 C.p.. Decizia nr. 194/2013. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 194/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 15-07-2013 în dosarul nr. 2364/91/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 194/A
Ședința publică din data de 15 Iulie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - P. D.– JUDECĂTOR
Judecător - L. H.
Grefier - M. I.
Ministerul Public a fost reprezentat de PROCUROR- G. E.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea apelului penal declarat de apelantul-inculpat N. P. D., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.183 Cod penal, aflat în prezent în Penitenciarul pentru Minori și Tineri Tichilești, împotriva Sentinței penale nr.105 din 08.05.2013 pronunțată de Tribunalul V. (dosar nr._ ).
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul-inculpat N. P. D., personal în stare de arest preventiv, asistat de avocat P. G. în substituirea apărătorului ales – avocat A. M. în baza delegației de substituire depusă la dosar.
Procedura este legală fiind îndeplinită în conformitate cu disp. art.177 Cod procedură penală.
S-a făcut referatul cauzei în conformitate cu disp.art. 104 alin.10 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, grefierul de ședință arătând că:
- este al doilea termen de judecată,
- măsura arestării preventive a inculpatului a fost menținută prin încheierea de la termenul din 18.06.2013,
- acest termen a fost acordat la solicitarea inculpatului, pentru a beneficia de termen de arhivă, după care;
Curtea, nemaifiind alte cereri cu caracter prealabil de formulat și probe de administrat, constată apelul in stare de judecată și, potrivit disp.art.377 Cod procedură penală, acordă cuvântul in dezbaterea acestuia.
Avocat P. G., având cuvântul pentru apelantul-inculpat N. P. D., precizează că apelul formulat de inculpat vizează exclusiv latura penală a cauzei, respectiv individualizarea pedepsei, având în vedere și că latura civilă a fost disjunsă, urmând a se judeca separat.
Apărătorul apelantului-inculpat expune situația de fapt reținută în sarcina acestuia, prin hotărârea apelată și critică pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată de instanța de fond ca fiind prea mare, în condițiile în care inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii încă din faza de urmărire penală și a solicitat aplicarea prevederilor art.3201 Cod procedură penală.
În aceste condiții, limitele de pedeapsă se reduc cu o treime. Pentru infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte, limitele de pedeapsă sunt cuprinse între 5 ani și 15 ani închisoare. Reduse cu o treime, rezultă limite cuprinse între 3 ani și 4 luni închisoare și, respectiv 10 ani închisoare.
Apelantul-inculpat, prin apărător, solicită instanței de apel să dispună o reindividualizare a pedepsei de 5 ani închisoare aplicată de instanța de fond, în sensul reducerii acesteia într-un cuantum mai apropiat de limita de 3 ani și 4 luni închisoare.
Din actele aflate la dosarul cauzei rezultă că i inculpatul este tânăr, la data comiterii faptei avea doar 18 ani, nu are antecedente penale, are o pregătire școlară de doar 8 clase, era fără ocupație, iar în timpul urmăririi penale și în fața instanței a avut o atitudine sinceră și cooperantă – aspecte avute în vedere de instanța de fond.
Totodată, avocat P. G. învederează că niciun moment inculpatul nu a prevăzut că se va produce acest rezultat, neșansa făcând ca victima să alunece pe gheață, să cadă și să se lovească la cap. Imediat după săvârșirea faptei, victima și prietenii acesteia au mers la Poliție, au reclamat fapta și au fost îndrumați să meargă la spital, victima refuzând însă acest lucru – lucru care, poate, ar fi împiedicat decesul acesteia. Inculpatul nu a prevăzut rezultatul faptei sale.
Față de aceste aspecte, solicită să fie admis apelul formulat de inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că Sentința penală nr.105 din 08.05.2013 pronunțată de Tribunalul V. este legală și temeinică iar apelul declarat de apelantul-inculpat N. P. D. este nefondat.
Prin criticile formulate de inculpat împotriva hotărârii apelate nu se aduc elemente noi față de cele avute în vedere de prima instanță, la individualizarea pedepsei, respectiv: faptul că inculpatul este tânăr, că nu are antecedente penale, că are 8 clase, că a recunoscut și regretat săvârșirea faptei. În plus, s-a invocat faptul că partea vătămată nu a vrut să se prezinte la spital și că inculpatul nu a prevăzut rezultatul faptei sale.
Reprezentantul Ministerului Public precizează că aceste ultime aspecte țin de încadrarea juridică a faptei și nu există niciun element nou care să ducă la reindividualizarea pedepsei.
În ceea ce privește împrejurarea că partea vătămată nu s-a prezentat la spital deși a fost îndrumată să procedeze în acest sens, nici acest lucru nu poate să conducă la concluzia că inculpatul trebuie să beneficieze de o reindividualizare a pedepsei, respectiv de o reducere a acesteia sub cuantumul de 5 ani închisoare, atât timp cât la momentul respectiv partea vătămată a apreciat că poate merge acasă, neexistând circumstanțe care să conducă la concluzia că în cauză va interveni rezultatul letal, respectiv moartea victimei.
Apreciind că în cauză pedeapsa este îndreptată mult spre minimul special prevăzut de legea penală pentru infracțiunea dedusă judecății, respectiv cuantumul de 3 ani și 4 luni închisoare, reprezentantul Ministerului Public solicită să fie respins apelul declarat de inculpat, să se dispună, în baza art.3002 în ref. la art.160b alin.3 Cod procedură penală, menținerea măsurii arestării preventiv a inculpatului, întrucât temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri nu au dispărut și nici nu au suferit modificări.
Apelantul-inculpat N. P. D., personal, având ultimul cuvânt, potrivit disp.art.377 alin.4 Cod procedură penală, critică pedeapsa aplicată de instanța de fond ca fiind prea mare, raportat la fapta săvârșită în mod imprevizibil, nu a cunoscut că în urma acelei lovituri victima va deceda și nici nu a urmărit acest deznodământ.
Întrebat fiind de instanță, apelantul-inculpat arată că a lovit victima pentru că s-a simțit amenințat, în contextul în care, împreună cu un prieten al său, mergea spre casă, iar victima mergea în spatele său. Prietenii victimei se băteau cu alți băieți în față și a crezut că intenționează să îl lovească și pe el.
Avocat P. G. nu se opune menținerii măsurii arestării preventive a inculpatului, având în vedere că în cauză nu se contestă existența faptei și a vinovăției.
Apelantul-inculpat N. P. D., personal, arată că este de acord cu menținerea măsurii arestării sale preventive și cu concluziile formulate de apărătorul său.
Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.
Ulterior deliberării
CURTEA
Asupra apelului penal de față;
Analizând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr.105/08.05.2013, Tribunalul V. condamnă pe inculpatul N. P. D., pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 Cod penal, cu aplicarea art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a și lit b Cod penal.
În baza art.71 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a și b Cod penal.
În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală, dispune menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului.
În baza art.88 Cod penal, dispune deducerea din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive, de la 27.12.2012, la zi.
Obligă inculpatul la plata sumei de 3000 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 1464 lei, reprezentând taxa medico-legală pentru Serviciul Județean de Medicină Legală V., va fi achitată în contul Spitalului Județean Focșani nr. RO69TREZ6915041XXX000202 deschis la Trezoreria Focșani.
Onorariul pentru apărătorul din oficiu, din timpul urmăririi penale, in sumă de 200 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Public.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul N. P. D. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Juridice.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a avut in vedere următoarele:
În seara zilei de 25.12.2012, în jurul orelor 20:00, victima M. M., însoțită de martorii A. C. și P. C. F. s-a deplasat la discoteca „Selena” din orașul P..
La aceeași discotecă au venit, în jurul orelor 24:00 și martorii P. V. S., B. I. D., D. G. și C. C. V..
Toți acești tineri s-au întâlnit la discotecă și cu inculpatul N. P. D. care era în stare de ebrietate.
Întrucât victima, inculpatul și martorii se cunoșteau și erau din localitatea Străoane, județul V., aceștia s-au așezat în discotecă la aceeași masă, unde au rămas până în jurul orelor 3:00, consumând băuturi alcoolice.
Martorii P. V. S., D. G. și B. I. D. au relatat organelor de cercetare că în acest timp cât au stat împreună cu inculpatul, acesta fiind în stare de ebrietate le-a propus de mai multe ori să-i bată pe alți tineri din discotecă. Cu toate acestea, cât au stat în discotecă tinerii menționați mai sus, inclusiv inculpatul nu s-au angajat în vreun conflict.
În jurul orelor 3:00, victima M. M. a hotărât să plece acasă cu mașina martorului P. V. S., moment în care toți tinerii au ieșit din discotecă.
În timp ce victima M. M. se deplasa împreună cu martorul P. V. S. pe partea carosabilului la o distanță de 1 m față de bordură, inculpatul N. P. D., care se deplasa pe trotuar, a sărit peste un morman de zăpadă pe partea carosabilă, unde se afla victima, s-a îndreptat către acesta și i-a aplicat o singură lovitură cu pumnul în bărbie. În urma loviturii primite, victima M. M. a căzut pe carosabil lovindu-se cu capul de asfalt.
Imediat după aplicarea loviturii inculpatul a fugit către centru orașului P., fiind urmărit, pentru scurt timp de martorii P. V. S. și D. G..
M. M. a fost pentru câteva minute în stare de inconștiență iar după ce și-a revenit a spus că îl doare capul și că îi este greață. În continuare victima, împreună cu prietinii săi au mers la sediul poliției, însă a refuzat să meargă la spital.
În drum spre casă victima și-a exprimat nedumerirea în legătură cu fapta inculpatului, spunând că nu-l cunoaște pe inculpat și că niciodată nu a avut vreun conflict cu acesta.
Întrucât starea victimei s-a agravat în dimineața zilei de 26.12.2012, din ce in ce mai mult, mama victimei a solicitat telefonic o ambulanță, care a transportat victima la spital, unde în jurul orelor 14:56 s-a constatat decesul.
Prin raportul de constatare medico-legală (autopsie) nr. 274/A/2012 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală V., avizat favorabil de către Comisia de Avizare și Control a Actelor Medico-legale din cadrul INML – Iași sub nr. 3145 din 04.03.2013, s-a concluzionat că moartea numitului M. M. a fost violentă, că acesta a fost cauzată de coma cerebrală traumatică determinată de un hematom extradurul acut stâng cu edem cerebral masiv, consecința unui traumatism cranio-cerebral soldat cu fractură liniară de boltă iradiată la baza craniului, contuzie meningo-corticală, hemoragie intrapontină și că între leziunile traumatice cranio-cerebrale și decesul victimei există legătură de cauzalitate directă necondiționată.
În actul medico-legal s-a mai precizat că leziunile constate au fost produse prin lovire cu mijloace contondente, urmată de cădere cu impact cranian temporal stâng, pe un plan dur, că în momentul decesului sângele victimei nu conținea alcool etilic și că decesul datează din 26.12.2012.
Situația de fapt și vinovăția inculpatului, reținute în mod corect prin actul de sesizare sunt dovedite în mod clar prin următoarele mijloace de probă:
- procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto (filele 7-13 d.u.p);
- declarațiile inculpatului prin care acesta recunoaște în mod sincer comiterea faptelor (filele 14-17 d.u.p și fila 27 d. fond);
- declarațiile martorilor P. V. S. (martor ocular), D. G., P. C. F., B. I. D., A. C., C. A. și D. M. (filele 21-43 d.u.p);
- raport de constatare medico-legală, avizul favorabil al comisiei și planșele foto (filele 44-56 d.u.p);
- acte medicale (filele 58-64 d.u.p).
instanța de fond a constatat că din actele aflate la dosarul cauzei reiese că inculpatul N. P. D. este tânăr, că la data comiterii faptei avea vârsta de 18 ani, nu are antecedente penale, are o pregătire școlară de 8 clase, este fără ocupație iar în timpul urmăririi penale și în fața instanței a avut o atitudine sinceră și cooperantă.
Inculpatul și-a motivat inițial fapta prin aceea că a crezut că victima vrea să-l lovească, însă și-a însușit în mod necondiționat rechizitoriul.
În drept, prima instanță a apreciat că fapta inculpatului, care, în noaptea de 25/26 decembrie 2012, a lovit cu pumnul, o singură dată, în zona bărbiei pe victima M. M., proiectând-o pe aceasta cu capul de asfalt, cauzându-i în acest mod victimei leziuni grave cranio-cerebrale care au condus în data de 26 decembrie 2012 la deces, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 Cod penal.
Față de cele reținute mai-sus, instanța de fond a constatat că situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost reținute în mod corect prin actul de sesizare al instanței, că acestea sunt dovedite cu prisosință prin probele administrate în timpul urmăririi penale, că la dosarul cauzei sunt suficiente date cu privire la persoana inculpatului și că în cauză sunt îndeplinite toate condițiile cerute de lege pentru a stabili răspunderea penală a inculpatului pentru infracțiunea săvârșită.
Așa fiind, prima instanță a constatat că sunt îndeplinite și condițiile de fond, prev. de art. 320 ind. 1 alin. 4 Cod procedură penală, că cererea inculpatului este fondată și că în cauză inculpatului i se poate aplica o pedeapsă, cu închisoare, în limite diminuate, în conformitate cu disp. art. 320 ind. 1 alin. 7 prima teză Cod procedură penală.
La individualizarea pedepsei instanța de fond a avut în vedere: gravitatea faptei săvârșite de inculpat, împrejurările în care acesta a săvârșit fapta, așa cum s-a reținut mai sus, urmările produse, cât și persoana inculpatului care nu are antecedente penale, este tânăr și cu o precară pregătire școlară și profesională, iar în timpul procesului penal a avut o atitudine sinceră și cooperantă.
În raport de aceste elemente de individualizare, Tribunalul V. a apreciat că scopul si funcțiile pedepsei pot fi realizate în mod eficient în cauză, aplicând inculpatului o pedeapsă privativă de libertate în limite diminuate potrivit disp. art. 320 ind. 1 alin. 7 teza I Cod procedură penală, cu referire la art. 183 Cod penal.
Având în vedere gravitatea deosebită a faptei și persoana inculpatului, instanța de fond a apreciat ca fiind necesară și aplicarea unei pedepse complementare, constând în interzicerea drepturilor inculpatului prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a și b Cod penal pe o durata de 3 ani.
În baza art. 71 Cod penal, instanța a aplicat inculpatului ca pedeapsă accesorie, interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 teza a-II-a și b Cod penal.
Cum în cauză se mențin temeiurile de fapt si de drept care au stat la baza luării și menținerii măsurii preventive, instanța de fond, având în vedere disp. art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului.
În conformitate cu disp. art. 88 Cod penal, instanța a dedus din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive, de la data de 27.12.2012, la zi.
În conformitate cu disp. art. 191 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat la plata sumei de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 1464 lei, reprezintă taxa medico-legală pentru SJML –V. ce va fi achitată în contul Spitalului Județean Focșani deschis la Trezoreria mun. Focșani.
Onorariul pentru apărătorul din oficiu, din timpul urmăririi penale, în sumă de 200 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Public.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, instanța a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în Sistemul Național de Date Genetice Juridice.
Totodată, prima instanță a reținut că prin Încheierea din 29.04.2013 latura civilă a cauzei a fost disjunsă, urmând a fi soluționată separat.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel in termen legal inculpatul N. P. D., care apreciază hotărârea instanței de fond ca fiind netemeinică sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate, solicitând redozarea acesteia.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, in limitele prevăzute de lege, Curtea reține următoarele:
In mod judicios instanța de fond, având in vedere acordul de voință al inculpatului referitor la recunoașterea vinovăției, a făcut aplicarea dispozițiilor art.3201 alin. 7 cod procedură penală, cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă cu o treime.
De asemenea, in mod judicios instanța de fond a constatat că probele administrate in faza de urmărire penală stabilesc săvârșirea faptei cu vinovăție de către inculpat și a dat acesteia încadrarea juridică corespunzătoare prevederilor legale.
În ceea ce privește pedeapsa principală aplicată inculpatului, Curtea constată următoarele:
Conform art.183 Cod penal, infracțiunea de vătămare sau lovire cauzatoare de moarte se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani.
Făcând aplicarea dispozițiilor art. 3201 Cod procedură penală, limitele de pedeapsă se reduc cu o treime, respectiv de la 3 ani și 3 luni la 10 ani închisoare.
Raportat la aceste limite de pedeapsă, in condițiile in care inculpatul este la primul impact cu legea penală iar infracțiunea săvârșită este aceea de lovitură cauzatoare de moarte și nu de omor sau altă infracțiune de violență, cu un grad mai mare de pericol social, pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată de instanța de fond apare ca fiind prea aspră.
In consecință, raportat la persoana inculpatului, care pe lângă faptul că a recunoscut și regretat fapta comisă, nu are antecedente penale, și având in vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite de acesta, Curtea apreciază că scopul pedepsei prevăzut de art.52 Cod penal poate fi atins și printr-o pedeapsă mai mică dar cu executare prin privare de libertate.
În consecință, se va admite apelul declarat de inculpatul N. P. D. și, in rejudecare, se va reduce pedeapsa principală aplicată acestuia.
Deoarece celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate sunt legale și temeinice, urmează a fi menținute.
Deoarece inculpatul a fost judecat in stare de arest preventiv iar temeiurile care au determinat arestarea preventivă inițială a acestuia nu s-au schimbat, se va menține starea de arest a inculpatului și se va deduce din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive cu începere de la 27.12.2012 la zi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de inculpatul N. P. D. (fiul lui N. și M., născut la data de 25.05.1994 în P., județ V., domiciliat în P., ., județ V., CNP_, în prezent aflat în Penitenciarul pentru Minori și Tineri Tichilești) împotriva sentinței penale nr.105/08.05.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ .
Desființează, în parte, sentința penală nr.105/08.05.2013 a Tribunalului V. și în rejudecare, reduce de la 5 ani închisoare la 4 (patru) ani închisoare pedeapsa principală aplicată inculpatului N. P. D..
Menține starea de arest preventiv a inculpatului N. P. D. și deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive începând cu 27.12.2012.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale nr.105/08.05.2013 a Tribunalului V..
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru apelantul-inculpat N. P. D., în Penitenciarul pentru Minori și Tineri Tichilești.
Pronunțată în ședință publică azi, 15 iulie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
P. D. L. H.
Grefier,
M. I.
Red. P. D./18.07.2013
Tehnored. M. I./ 3 ex./23.07.2013
Fond. V. C.
| ← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 1135/2013. Curtea... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 167/2013. Curtea... → |
|---|
