Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 128/2013. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 128/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 30-04-2013 în dosarul nr. 1206/113/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 128/A
Ședința publică din data de 30.04.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – F. M.
Judecător – C. C.
Grefier – E. M.
Ministerul Public reprezentat de procuror E. G. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.
La ordine fiind soluționarea apelului declarat de condamnatul – revizuient I. L. împotriva sentinței penale nr. 8/01.04.2013 a Tribunalului B..
La apelul nominal a răspuns apelantul – revizuient, în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu – av. F. S., conform delegației depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se procedează la identificarea condamnatului – revizuient I. L., care confirmă datele de stare civilă existente la dosarul cauzei.
Condamnatul – revizuient arată că înțelege să își retragă apelul declarat.
Având în vedere manifestarea de voință a condamnatului – apelant, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul participanților procesuali.
Apărătorul apelantului – condamnat solicită a se lua act de manifestarea de voință a acestuia, în sensul că înțelege să își retragă apelul declarat; cu plata onorariului apărătorului desemnat din oficiu.
Reprezentantul Parchetului solicită în baza disp. art. 369 Cod procedură penală a se lua act că apelantul – condamnat a înțeles să își retragă apelul promovat. Solicită de asemenea, obligarea condamnatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Condamnatul I. L. arată că își retrage apelul declarat.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 8/01.04.2013 Tribunalul B. În baza art. 403 alin.1, 2 și 3 Cod procedură penală a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de condamnatul I. L., împotriva sentinței penale nr. 30/04.02.2010 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr. 2769/ 22.07.2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție .
In baza art. 192 al.2 Cod procedură penală obligă revizuentul - condamnat la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul B. a avut în vedere următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B. sub nr._, revizuientul - condamnat I. L., deținut în Penitenciarul G., a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 30/04.02.2010 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr. 2769/ 22.07.2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Potrivit dispozițiilor art. 403 Cod procedură penală astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se analizează în camera de consiliu, fără citarea revizuientului, care nu mai beneficiază de asistență juridică.
Din analiza actelor și lucrărilor aflate la dosar instanța reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 30/04.02.2010 pronunțată de Tribunalul B. s - a dispus condamnarea inculpatului I. L. la pedeapsa de 18 ani închisoare și 5 ani pedeapsă complementară, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 – 175 al.1 lit. c Cod penal.
În fapt, s-a reținut că în perioada 14-21 noiembrie 2008, în locuința comună din B., . unei stări conflictuale permanente și al consumului de alcool, inculpatul I. L. a lovit-o pe soția sa, victima I. A., în mod repetat, cu corpuri dure de forme și dimensiuni diferite (pumn, palmă, picior, cotor mătură), lovituri aplicate succesiv și în mai multe etape și care au condus la decesul victimei la data de 24.11.2008.
Instanța a reținut că faptele inculpatului au fost dovedite cu probele administrate în cauză în faza de urmărire penală, cât și în cea a cercetării judecătorești.
Prin cererea de revizuire formulată, revizuientul a solicitat audierea a patru martori, respectiv D. G., D. G., O. V., I. Rădița și soțul acesteia, prin declarațiile cărora să dovedească faptul că nu s-a aflat împreună cu partea vătămată în căruță la momentul când a căzut. Revizuientul a precizat că nu a solicitat aceste probe cu ocazia judecării cauzei, întrucât o perioadă de timp a fost internat în spital și a fost bulversat.
Revizuientul a mai invocat, cu ocazia audierii de către procuror, și alte nemulțumiri legate de modul în care s-a desfășurat urmărirea penală, respectiv faptul că a fost audiat în lipsa unui apărător, că a fost arestat după o perioadă lungă de timp de la data comiterii faptei, în urma schimbării încadrării juridice, iar expertiza efectuată în cauză nu a avut ca obiect hainele pe care le purta partea vătămată la data decesului, când a căzut din căruță, ci alte haine, noi.
Potrivit art. 394 Cod procedură penală, revizuirea poate fi cerută atunci când: a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei; b) un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere; c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire ce cere a fost declarat fals; d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere; e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.
Analizând motivele invocate în cererea de revizuire, instanța de fond a constatat că acestea nu se regăsesc printre cazurile expres și limitativ prevăzute în textul de lege mai sus-menționat, având în vedere că probele administrate în cauză, care au stat la baza hotărârii de condamnare, precum și încadrarea juridică și cuantumul pedepsei au fost analizate în căile de atac exercitate de revizuient.
Astfel, o parte din martorii indicați de către revizuient în cererea de față au fost audiați cu ocazia soluționării cauzei, iar audierea celorlalți nu este utilă prezentei cereri de revizuire, întrucât prin declarațiile acestora petentul nu intenționează să releve aspecte noi, ci să le reitereze pe cele din faza de urmărire penală și de cercetare judecătorească.
S-a apreciat că, obiecțiunile revizuientului cu privire la modul în care s-a desfășurat urmărirea penală și au fost administrate probatoriile, nu sunt motive care pot fi invocate pe calea revizuirii, acestea putând fi invocate la momentul soluționării cauzei în fond sau în căile de atac exercitate de revizuient.
De asemenea, s-a reținut că revizuirea nu este o cale de atac devolutivă, în sensul că în soluționarea ei nu se procedează la readministrarea probelor administrate la soluționarea cauzei în fond, decât dacă se probează existența unuia din cazurile prevăzute de art. 394 alin. (1) Cod procedură penală.
Mai mult decât atât, condamnatul I. L. a mai formulat anterior cereri de revizuire prin care a solicitat administrarea de probatorii cu care să-și dovedească nevinovăția, iar potrivit prevederilor art. 403 al.3/1 Cod procedură penală, cererile ulterioare de revizuire sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive și de apărări.
În consecință, neconstatându-se existența vreunui caz de revizuire din cele expres și limitativ prevăzute de art. 394 Cod procedură penală, instanța de fond a respins cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.
Potrivit dispozițiilor art. 192 alin. (2) Cod procedură penală instanța a obligat revizuientul-condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel condamnatul – revizuient I. L..
La termenul de astăzi data de 30.04.2013, condamnatul, în prezența apărătorului său, a declarat că înțelege să-și retragă apelul formulat.
Conform dispozițiile art. 369 Cod procedură penală, până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel, oricare dintre părți își poate retrage apelul declarat. Retragerea trebuie făcută personal de parte sau prin mandatar special iar dacă partea se află în stare de deținere, printr-o declarație atestată sau consemnată într-un proces verbal de către conducerea locului de deținere, declarația de retragere putând să fie făcută la instanța a cărei hotărâre se atacă, fie la instanța de apel.
Cum în cauză aceste prevederi legale au fost îndeplinite, în sensul că, prezent în instanță, în prezența apărătorului său, condamnatul și-a manifestat expres voința de a-și retrage apelul declarat, urmează a se lua act de aceasta și a dispune în consecință.
Cum prezenta cale de atac a fost declanșată ca urmare culpei procesuale a condamnatului, potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală acesta urmează a fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantumul cărora se va include și onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției către Baroul G..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act de retragerea apelului declarat de condamnatul I. L. (fiul lui natural și F., născut la data de 29.12.1971 în B., cu domiciliul în satul Lanurile nr. 42, ., CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul G.) împotriva sentinței penale nr. 8/01.04.2013 a Tribunalului B..
Obligă pe condamnatul - apelant la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu (av. F. S. G.) va fi avansată din fondurile M.J. către Baroul G..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.04.2013.
Președinte, Judecător,
F. M. C. C.
Grefier,
E. M.
Red./tehnored. E.M.
2ex/17.05.2013
Fond M.T.
| ← Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr. 792/2013.... | Şantajul. Art.194 C.p.. Decizia nr. 1670/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
