Propunere de arestare preventivă a inculpatului. Art. 149 ind 1. C.p.p.. Decizia nr. 1499/2013. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1499/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 15-11-2013 în dosarul nr. 5440/91/2013/a1
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR 1499/R
Ședința publică de la 15.11.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – P. D. -judecător
Judecător – M. T.
Judecător – L. H.
Grefier – F. B.
-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. L. M. din cadrul Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial G.
Pe rol fiind soluționarea formulat de P. de pe lângă Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial V. împotriva încheierii de ședință din data 04.11.2013 pronunțată în dosarul nr._ 13 a Tribunalului V., privind pe inculpatul C. N. NICUȘOR.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimatul –inculpat, C. N. Nicușor, care lipsește avocat ales G. M., în baza împuternicirii avocațiale nr._/15.11.2013 pe care o depune la dosar.
Procedura cu inculpatul –intimat C. N. Nicușor, se acoperă prin prezentarea în instanță a apărătorului său ales G. M..
S-a făcut referatul cauzei, prin care s-a arătat că este primul termen de judecată acordat în cauză, după care:
Avocat D. D. depune la dosar în substituirea apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat - avocat Căpătan D., delegația nr. 5667/12.11.2013 și referatul pentru plată onorariu.
Avocat ales G. M., întrebat fiind arată că inculpatul este plecat în străinătate. A fost angajat să apere drepturile și interesele inculpatului în instanță de către familia acestuia.
Curtea, în conformitate cu disp. art.301 Cod procedură penală, acordă cuvântul pentru a se formula cereri, ridica excepții și pune concluzii.
Apărătorul ales al intimatului –inculpat C. N. Nicușor și reprezentantul Parchetului, fiecare având pe rând cuvântul, susțin că nu au cereri prealabile de formulat.
Curtea, văzând că nu sunt cereri de formulat, alte chestiuni prealabile sau excepții de ridicat, în conformitate cu art. 38513 Cod procedură penală, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Parchetului arată că P. de pe lângă Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. -Biroul Teritorial V. a formulat recurs împotriva încheierii de ședință din data 04.11.2013 pronunțată în dosarul nr._ 13 a Tribunalului V., privind pe inculpatul C. N. Nicușor, întrucât instanța a respins propunerea de arestare preventivă efectuată de către Procuror prin Rechizitoriu nr. 34/D/P/2013 întocmit de către Biroul Teritorial V. față de C. N. Nicușor. S-au reținut în sarcina acestuia infracțiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal, art. 13 alin. 1,2 și 3 teza a II-a din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, infracțiuni aflate în concurs real.
Arată că Biroul Teritorial V. a solicitat arestarea preventivă a inculpatului C. N. Nicușor având în vedere ca temeiuri legale ale propunerii efectuate, atât disp. art. 148 lit. a Cod procedură penală, cât și art. 148 lit. e Cod procedură penală. A formulat această cerere în condițiile în care așa cum rezultă și din actele și lucrările dosarului, inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală. Inculpatul a fost audiat în faza de acte premergătoare, iar din cuprinsul declarației acestuia rezultă că avea cunoștință de faptele pentru care era chemat, deși la acel moment nu a fost pus în învinuire. În momentul în care a fost audiat, a fost întrebat de anumite împrejurări și aspecte care vizau conținutul faptei pe care ulterior organele penale au cercetat-o. La scurt timp C. N. Nicușor, având în vedere declarația dată, și temerea că va fi cercetat și arestat în prezenta cauză, s-a sustras urmăririi penale, plecând din țară. În prezent există bănuiala rezonabilă că în continuare inculpatul practică aceleași activități și în străinătate, obținându-se beneficii de pe urma exploatării numitei indicii C. L. L., aceasta fiind una dintre victimele pentru care a și fost inculpatul în prezenta cauză. La momentul procesual 4 noiembrie 2013 instanța de fond a apreciat că nu sunt suficiente dovezi cu privire la sustragerea inculpatului, cu privire la citarea lui pentru procedurile ce s-au derulat în fața procurorului, sens în care a considerat că dispozițiile art. 148 lit. a nu sunt incidente în cauză.
De asemenea sub aspectul pericolului concret pentru ordinea publică s-a apreciat că odată ce a fost trimis în judecată, acest pericol s-a atenuat. În opinia sa, activitatea infracțională a inculpatului, alături de activitatea derulată de ceilalți inculpați, față de care s-a dispus trimiterea în judecată (I. C., Chiochină M. S., B. G., I. R. și I. A. M.) se circumscrie activității derulate și de către inculpații nominalizați, aducându-și contribuția la traficarea în condițiile reținute prin actul de sesizare al instanței a două părți vătămate. Totodată, arată că există și date cu privire la activitatea pe care o derulează inculpatul, la acest moment, în străinătate. Consideră că din actele și lucrările dosarului rezultă în mod clar că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericolul concret pentru ordinea publică. Aspect, care rezultă și din faptul că acest a fost citat, audiat, practic la debutul cercetării efectuate de către procuror. Apreciază că luarea măsurii arestării preventive a inculpatului era oportună avându-se în vedere că faptele deduse judecății erau deosebit de grave, atât prin limitele de pedeapsă prevăzute de lege, cât și prin natura lor, dar și prin modalitatea concretă în care s-a acționat. Totodată, trebuia să se aibă în vedere, că la acest moment, inculpatul se sustrage urmăririi penale.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și să se dispună arestarea preventivă a inculpatului C. N. Nicușor, pe de o parte vizând pericolul concret pentru ordinea publică, iar pe de o altă parte și pentru egalitate de tratament, având în vedere că trei dintre inculpați sunt arestați în prezenta cauză. Întrebat fiind, arată că propunerea măsurii arestării preventive a inculpatului s-a făcut mai târziu momentul întocmirii rechizitoriului, întrucât situația acestuia s-a evaluat și conturat după efectuarea cercetărilor, așa cum chiar textul de lege o prevede.
Apărătorul ales al intimatului –inculpat C. N. Nicușor, apreciază recursul Parchetului ca fiind nefondat, motivat de faptul că încheierea pronunțată de către instanța de fond este legală și temeinică. În opinia sa, instanța de fond, în urma studierii situației de fapt, a luat o hotărâre corectă în baza probelor administrate în cauză și ținând cont și de persoana inculpatului. În mod judicios instanța de fond a stabilit că plecarea din țară a inculpatului, într-un moment în care nu acesta nu era trimis în judecată, și nu avea nici o interdicție de a o face, nu poate fi interpretată ca o sustragere de la cercetările efectuate. Inculpatul a plecat în străinătate să muncească. Nu a putut să se prezinte la acest termen de judecată întrucât familia nu l-a putut contacta pentru a-i aduce la cunoștință acest termen. A fost angajat ca apărător ales de către familia inculpatului și nu de către acesta.
Totodată, arată că instanța de fond, în mod corect a reținut că la dosar nu există suficiente elemente care să conducă la concluzia că, conduita inculpatului ar putea duce la arestarea preventivă a acestuia. Solicită respingerea recursului ca nefundat.
După închiderea dezbaterilor și deliberare,
CURTEA,
Prin încheierea de ședință din data de 04.11.2013 Tribunalul V. a respins propunerea formulată de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial V., de arestare preventivă, a inculpatului C. N. Nicușor, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunilor prev. de art. 8 din Legea 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal, art. 13 alin. 1,2 și 3 Teza II din Legea 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, și art. 329 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea aer. 33 lit. a Cod penal.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 34/D/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curte de Casație si Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul Teritorial V. au fost trimiși în judecată în stare de arest inculpații C. M.-S., B. G. și I. C. fosta C., cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art.8 din Legea 39/2003, art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din legea 678/2001 și art. 13 alin.1, 2 și 3 Teza II din Legea 678/2001, toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. și inculpatul C. N. Nicușor, fiul lui S. și Tudorița, născut la data de 12.12.1991 în mun. Focșani, jud. V., cu domiciliul în comuna Măicănești, ., CNP_, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunilor prev. de art. 8 din Legea 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal, art. 13 alin. 1,2 și 3 Teza II din Legea 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, și art. 329 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea aer. 33 lit. a Cod penal.
Prin rechizitoriu s-a propus și arestarea preventivă a inculpatului C. N. Nicușor în temeiul art. 148 lit. a și f Cod procedură penală motivat de faptul că inculpatul se sustrage e la judecată, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile comise sunt mai mari de 4 ani închisoare și lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică dată fiind natura și gravitatea infracțiunilor de trafic de persoane.
Deliberând asupra propunerii din punct de vedere al motivelor invocate și al dispozițiilor ce reglementează măsurile preventive, Tribunalul a constatat că nu este întemeiată.
În primul rând nu sunt îndeplinite cerințele art. 148 lit. a Cod procedură penală întrucât nu există date concrete că inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală sau că urmărește să se sustragă de la judecată.
Mandatele de aducere pentru audiere au fost emise de organul de urmărire penală ulterior momentului plecării din țară a inculpatului, astfel că nu se poate reține că neprezentarea pentru audiere este fondată’ pe rea credință.
Totodată, cu ocazia audierii la data de 22.05.2013, inculpatului nu i s-a adus la cunoștință că se fac cercetări pentru fapte de proxenetism în care ar putea fi implicat și nici că urmează să mai fie chemat pentru audieri.
Având neîngrădit dreptul la liberă circulație și nefiind informat despre necesitatea de a rămâne la dispoziția organelor de urmărire penală Tribunalul a constatat că plecarea sa din țară nu este echivalentă cu sustragerea de la urmărirea penală și cu atât mai puțin de la judecată.
În al doilea rând, deși limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată inculpatul sunt mai mari de 4 ani închisoare și faptele prin natura și consecințele produse sunt grave, Tribunalul a constatat că luarea măsurii arestării preventive în acest stadiu procesual nu mai este oportună din perspectiva scopului prevăzut de art. 136 Cod procedură penală.
Cercetările fiind începute în luna mai 2013 cu inculpatul în stare de libertate, pentru aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică trebuia avut în vedere și comportamentul acestuia până la momentul trimiterii în judecată.
Verificând dosarul de urmărire penală nu s-au identificat elemente care să contureze o continuare a conduitei antisociale a inculpatului și care să justifice izolarea sa de societate prin detenție provizorie în scopul protejării valorilor sociale ocrotite de lege.
S-a considerat că întreruperea legăturilor cu grupul infracțional ce a fost trimis în judecată și absența sa din comunitatea din care provine, fac ca pericolul concret pentru ordinea publică să nu mai fie actual, astfel că propunerea de arestare preventivă a apărut ca neîntemeiată și a fost respinsă în baza art. 160a Cod procedură penală.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs în termen legal P. de pe lângă Înalta Curtea de Casație și Justiție –D. –Serviciul Teritorial V., care apreciază hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică deoarece atât infracțiunile săvârșite de inculpat care au grad de pericol social ridicat cât și faptul că acesta s-a sustras de la urmărirea penală, justifică pe deplin luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul C. N. Nicușor.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate dar și din oficiu în limitele prevăzute de lege, Curtea reține următoarele:
În mod judicios instanța de fond a respins propunerea de arestare preventivă a inculpatului C. N. Nicușor formulată de P. de pe lângă Înalta Curtea de Casație și Justiție –D. –Serviciul Teritorial V..
Astfel, în mod corect instanța de fond a constatat că la dosarul cauzei nu sunt probe din care să rezulte că, în mod neechivoc, inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală și că a intenționat să se sustragă și de la cercetarea judecătorească. Mandatele de aducere pentru audiere fiind emise de organul de urmărire penală ulterior momentului plecării din țară a inculpatului, astfel că nu se putea reține că neprezentarea pentru audiere este fondată pe rea credință.
Totodată, cu ocazia audierii la data de 22.05.2013, inculpatului nu i s-a adus la cunoștință că se fac cercetări pentru fapte de proxenetism în care ar putea fi implicat și nici că urmează să mai fie chemat pentru audieri.
De asemenea nu este lipsit de relevanță faptul că procurorul în faza de urmărire penală nu a apreciat că este necesară și utilă luarea măsurii arestării preventive față de inculpat în condițiile în care acesta era plecat din țară, iar gradul de pericol social al faptelor reținute în sarcina acestuia era la fel de ridicat. Cu alte cuvinte în condițiile în care procurorul a apreciat că urmărirea penală care are o mare importanță pentru buna desfășurare a procesului penal se poate face și cu inculpatul în stare de libertate, cu atât mai puțin nu se justifică luarea măsurii arestării preventive a inculpatului pentru faza publică a cercetării judecătorești.
În condițiile în care urmărirea penală a fost finalizată și s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C. N. Nicușor, acesta nu mai are cum să influențeze decisiv buna desfășurare a procesului penal respectiv desfășurarea cercetării judecătorești pentru a se justifica necesitatea luării măsurii arestării preventive.
În concluzie dacă procurorul a apreciat că nu este utilă arestarea preventivă a inculpatului, în faza de urmărire penală, pentru buna desfășurare a procesului penal, cu atât mai puțin se justifică luarea acestei măsuri în faza cercetării judecătorești, în condițiile în care temeiurile în baza căruia procurorul a solicitat luarea măsurii arestării preventive sunt aceleași din faza de urmărire penală, respectiv că inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală și că faptele reținute în sarcina acestuia au un grad de pericol social ridicat.
Față de aceste considerente hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică se va respinge ca nefondat recurs formulat de către P. de pe lângă Înalta Curtea de Casație și Justiție –D. –Serviciul Teritorial V..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de P. de pe lângă Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. -Biroul Teritorial V. împotriva încheierii de ședință din data 04.11.2013 pronunțată în dosarul nr._ 13 a Tribunalului V., privind pe inculpatul C. N. NICUȘOR (fiul lui S. și Tudorița, născut la data de 12.12.1991 în mun. Focșani, jud. V., cu domiciliul în comuna Măicănești, ., CNP_).
Suma de 250 lei, reprezentând plata parțială a onorariului avocatului desemnat din oficiu (av. Căpătan D.), va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul G..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 15.11.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Judecător -P. D. M. T. L. H.
Cf. art. 312 C.proc.pen.
-se află în CO
Grefier,
F. B.
Red. DP-22.11.2013
Tehnored. FB-2ex/22.11.2013
Fond. E. D.
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 807/2013. Curtea de... | Omorul. Art. 174 C.p.. Decizia nr. 121/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
