Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine. Legea 302/2004. Sentința nr. 281/2013. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 281/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 20-12-2013 în dosarul nr. 1179/44/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
SENTINȚA PENALĂ NR. 281/F
Ședința din Camera de Consiliu din data de 20 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE - D. L. C. - judecător
Grefier - G. V.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror G. E. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cererii formulată de autoritatea judiciară bulgară, respectiv Judecătoria R., privind recunoașterea sentinței penale 139 din 19.03.2013 a Judecătoriei R., privind pe cetățeanul român G. TUȚI-L., domiciliat în municipiul T., ., nr. 133, .. 2, ..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 16.12.2013 și au fost consemnate în încheierea din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 20.12.2013.
După deliberare;
CURTEA,
Asupra cauzei penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel G., în conformitate cu dispozițiile art. 132 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, a transmis Curții de Apel G. cererea formulată de autoritatea judiciară bulgară, respectiv Judecătoria R., privind recunoașterea sentinței penale nr. 139 din 19.03.2013 a Judecătoriei R. privind pe cetățeanul român G. Tuți L..
S-a arătat că la data de 02.04.2013 Judecătoria R. a formulat o cerere de asistență judiciară internațională, prin care a solicitat recunoașterea și acceptarea pentru executare în România a sentinței nr. 139/19.03.2013 a Judecătoriei R., prin care a fost adoptată înțelegerea dintre P. de pe lângă Judecătoria R. și inculpatul G. Tuți-L., de a i se aplica acestuia pedeapsa închisorii pe termen de 8 luni, cu amânarea executării pedepsei, pe termenul de încercare de trei ani și interzicerea dreptului de a practica activități comerciale cu mărfuri accizabile.
S-a menționat că, în conformitate cu dispozițiile art. 132 alin. 2 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, condamnatul a fost citat de mai multe ori la P. de pe lângă Curtea de Apel G., în vederea comunicării hotărârii străine și a actelor ce o însoțesc, însă acesta nu s-a prezentat.
Documentele transmise de autoritățile bulgare i-au fost comunicate la domiciliu, în xerocopie, la data de 16.10.2013, acestea fiind primite de soția sa, G. G.. Potrivit declarației acesteia, condamnatul G. Tuți-L. este plecat din țară, pe o perioadă nedeterminată.
Au fost anexate următoarele acte:
- cererea formulată de Judecătoria R. din Republica Bulgaria către Ministerul Justiției al României;
- protocolul nr. 139 din 19.03.2013 încheiat la Judecătoria R.;
- înțelegerea adoptată între P. de pe lângă Judecătoria R. și inculpatul G. Tuți-L., de a se aplica pedeapsa închisorii în cuantum de 8 luni, cu amânarea executării pedepsei pe termenul de încercare de 3 ani și interzicerea dreptului de a practica activități comerciale cu mărfuri accizabile pe termen de 2 ani;
- propunerea formulată de P. de pe lângă Judecătoria R. către Judecătoria R. pentru redactarea unei cereri către Statul român de recunoaștere și executare a unei condamnări pronunțată de o instanță bulgară, conform art. 470 Cod procedură penală.
Condamnatul G. Tuți-L., deși legal citat, nu s-a prezentat în fața Curții de Apel G..
La dosarul cauzei a fost atașată o fișă de cazier a acestuia, având în vedere dispozițiile art. 131 alin. 1 lit. f din Legea 302/2004.
Analizând actele și lucrările dosarului, constatăm că cererea formulată de autoritatea judiciară bulgară, respectiv Judecătoria R., privind recunoașterea sentinței penale nr. 139 din 19.03.2013 a Judecătoriei R. privind pe cetățeanul român G. Tuți-L. este neîntemeiată, având în vedere următoarele:
Sediul materiei unor cauze care au un asemenea obiect se regăsesc în art. 132 din Legea 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.
Potrivit art. 132 din Legea 302/2004, (1) cererea de recunoaștere a unei hotărâri penale străine, formulată de autoritatea competentă a statului străin solicitant, este transmisă de Ministerul Justiției procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în circumscripția căreia domiciliază sau își are reședința condamnatul.
(2) Condamnatul se citează, iar odată cu citația i se comunică hotărârea străină împreună cu actele ce o însoțesc, într-o limbă pe care o înțelege.
(3) Condamnatul are dreptul la un avocat ales sau desemnat din oficiu și, după caz, la interpret.
(4) Instanța, ascultând concluziile procurorului și declarațiile condamnatului, dacă constată că sunt întrunite condițiile legale, recunoaște hotărârea penală străină sau actele judiciare străine, iar în cazul în care pedeapsa pronunțată prin acea hotărâre nu a fost executată sau a fost executată numai în parte, substituie pedepsei neexecutate sau restului de pedeapsă neexecutat o pedeapsă corespunzătoare potrivit legii penale române.
(5) Dacă hotărârea penală străină se referă la un bun imobil, cererea se transmite procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în circumscripția căreia se află imobilul.
(6) Curtea de apel decide prin hotărâre pronunțată în camera de consiliu, care poate fi atacată cu recurs. Hotărârea se comunică parchetului și Ministerului Justiției.
Examinând cererea formulată de autoritățile judiciare bulgare, constatăm că acestea au cerut autorităților judiciare române recunoașterea sentinței penale nr. 139 din 19.03.2013 a Judecătoriei R. ca urmare a faptului că cetățeanul român G. Tuți-L. a fost condamnat la o pedeapsă cu închisoarea cu amânarea executării pedepsei, în cuantum de 8 luni închisoare și o pedeapsă suplimentară – spun autoritățile judiciare bulgare (complementară – dacă ar fi tradusă în legislația românească), a interzicerii dreptului de a desfășura activitate comercială cu mărfuri accizabile pe termen de 2 ani, solicitarea fiind făcută pentru că această pedeapsă (și vorbim de pedeapsa complementară) – interzicerea dreptului de a desfășura activitate comercială cu mărfuri accizabile pe termen de 2 ani nu poate fi executată în țară, respectiv în Bulgaria, deoarece G. Tuți- L. nu domiciliază în Bulgaria și sunt date că a părăsit teritoriul statului bulgar.
La aceeași concluzie, în sensul că se solicită executarea acestei pedepse complementare, ajungem și dacă examinăm propunerea făcută de către P. din R. către Judecătoria R., conform legislației statului bulgar, prin care se solicită a se face o cerere către autoritățile judiciare ale statului român, de preluare a executării pedepsei complementare, respectiv a interzicerii dreptului de a desfășura activitate comercială cu mărfuri accizabile pe termen de 2 ani.
Raportat la solicitarea formulată de autoritățile judiciare bulgare, constatăm că aceasta nu poate fi admisă de către instanța românească, respectiv Curtea de Apel G., competentă conform art. 132 din Legea 302/2004, pe considerentul că recunoașterea unei pedepse complementare nu poate avea loc decât dacă se recunoaște și o hotărâre de condamnare.
Deci, evident, pedeapsa complementară, conform legislației române, nu poate fi aplicată decât în prezența unei pedepse principale.
Or, așa cum rezultă din actele dosarului, autoritățile bulgare nu au solicitat recunoașterea acelei pedepse principale de 8 luni, cu amânarea executării pedepsei, ci doar a acestei pedepse complementare.
În situația în care, ca subsidiar, față de cele învederate, ajungem la concluzia că, în raport de modul de formulare a cererii adresată autorităților judiciare române, autoritățile bulgare ar fi înțeles să solicite autorităților judiciare române și recunoașterea pedepsei principale, constatăm că și în această situație, chiar dacă instanța ar recunoaște pedeapsa principală, nu există posibilitatea aplicării pedepsei complementare, pentru că pedeapsa principală este de 8 luni închisoare, deci nu există posibilitatea aplicării pedepsei complementare, deoarece această pedeapsă trebuie aplicată în conformitate cu legea statului solicitat, adică legea statului român, iar conform legii noastre, dispozițiile art. 64 Cod penal sunt evidente, în sensul că nu se poate aplica pedeapsa complementară în lipsa unei pedepse principale de cel puțin 2 ani închisoare.
Or, autoritățile bulgare au aplicat cetățeanului român o pedeapsă de 8 luni închisoare.
Pentru considerentele arătate, apreciem că se impune respingerea ca neîntemeiată a cererii formulată de către autoritățile judiciare bulgare, respectiv Judecătoria R., privind recunoașterea sentinței penale 139 din 19.03.2013 a Judecătoriei R., privind pe cetățeanul român G. Tuți-L..
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
RESPINGE, ca neîntemeiată, cererea formulată de autoritatea judiciară bulgară, respectiv Judecătoria R., privind recunoașterea sentinței penale 139 din 19.03.2013 a Judecătoriei R., privind pe cetățeanul român G. TUȚI-L. (născut la data de 01.08.1974 în municipiul T., județul G., CNP_, domiciliat în municipiul T., ., nr. 133, .. 2, .).
În baza disp. art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentei cauze rămân în sarcina statului.
Suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu (avocat M. B.), va fi avansată din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului G..
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru condamnatul G. Tuți L..
Pronunțată în ședință publică azi, 20 decembrie 2013.
PREȘEDINTE,
Judecător D. L. C.
Grefier,
Red. D.L. C./06.01.2013
Tehnored. G.V./2 ex./07.01.2014
| ← Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p..... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 857/2013. Curtea de... → |
|---|
