Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 798/2013. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 798/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 20-05-2013 în dosarul nr. 1228/324/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR.798/R
Ședința publică din data de 20 Mai 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – aur marian mircea - JUDECĂTOR
Judecător – florin meleacă
Judecător – mARCIAN M. I.
Grefier - M. I.
Ministerul Public a fost reprezentat de PROCUROR- G. L.
Procuror șef secție judiciară
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursului penal declarat de recurentul-inculpat T. G., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzute de art 211 alin 1, alin 2 lit b,alin 2 indice 1 lit c și e Cod penal, în prezent deținut în Penitenciarul G., împotriva sentinței penale nr.156/11.04.2013 a Judecătoriei T., pronunțată în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat Tivăd G., în stare de deținere, personal și asistat de avocat P. M., în substituirea apărătorului desemnat din oficiu S. C., în baza delegației de substituire emisă de Baroul G..
Procedura este legal îndeplinită, in conformitate cu dispozițiile art.177 Cod procedură penală.
S-a făcut referatul cauzei, în conformitate cu disp.art. 104 alin.10 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, grefierul de ședință arătând că prezentul termen este unul intermediar, acordat pentru verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a recurentului-inculpat; pentru soluționarea recursului promovat de acesta a fost stabilit termen la data de 14.06.2013, conform programului de repartizare aleatorie informatizată a cauzelor, după care;
Curtea, potrivit disp.art.318 Cod procedură penală, procedează la identificarea recurentului-inculpat T. G., care arată că este fiul lui natural și I., născut la data de 14.10.1964 în ..
Întrebat fiind, recurentul-inculpat, personal,precizează că își menține recursul formulat și este de acord ca asistența juridică să ii fie asigurată de apărătorul desemnat din oficiu, neavând posibilități materiale. Precizează că dorește soluționarea cauzei la acest termen, fiind nemulțumit doar de cuantumul pedepsei aplicate de instanța de fond.
Curtea pune în discuție preschimbarea termenului de judecată din data de 14.06.2013 în data de 20 mai 2013.
Avocat P. M. nu are nicio obiecție.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu cererea formulată, în raport de solicitarea inculpatului de a se judeca la acest termen. Apreciază că această cauză poate fi judecată la acest termen, având în vedere că inculpatul s-a prevalat de dispozițiile art.3201 Cod procedură penală, nu a fost criticată latura civilă a cauzei iar partea vătămată H. I. nici nu s-a constituit parte civilă.
Curtea, având în vedere celeritatea cu care se judecă prezentul dosar, ținând cont de măsura arestării preventive a inculpatului și faptul că s-a criticat doar cuantumul pedepsei, dispune preschimbarea termenului de judecată din data de 14 iunie 2013 pentru data de astăzi, 20 mai 2013.
Întrebat fiind, recurentul-inculpat T. G. arată că nu dorește să facă alte declarații în recurs, menținând cele declarate anterior
Avocat P. M. nu are alte cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri de formulat.
Curtea, nemaifiind alte cereri cu caracter prealabil de formulat, constată recursul in stare de judecată și, potrivit disp.art.385 ind.13 Cod procedură penală, acordă cuvântul in dezbaterea acestuia.
Avocat P. M., având cuvântul pentru recurentul-inculpat T. G., solicită admiterea recursului promovat de acesta, să fie casată sentința penală nr.156/11.04.2013 a Judecătoriei T. pentru următoarele considerente:
Ținând cont de poziția procesuală a inculpatului, care a recunoscut și regretat sincer fapta comisă, solicită să fie reținute în favoarea acestuia dispozițiile art. 74 alin.1 lit. c Cod penal și, potrivit art.76 alin. 1 lit. c Cod penal să fie coborâtă cuantumul pedepsei ce se va aplica inculpatului sub minimul special prevăzut de lege, respectiv cel de 4 ani și 8 luni închisoare, obținut ca efect al reducerii cu o treime a pedepsei, potrivit art.3201 alin.7 Cod procedură penală.
După soluționarea antecedentelor penale ale inculpatului, solicită să se stabilească ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, fără însă a i se mai aplica vreun spor de pedeapsă, astfel încât limitele pedepsei rezultante să fie mult mai reduse decât cea stabilită de către instanța de fond.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că recursul declarat de recurentul-inculpat T. G. este nefondat, sentința penală nr.156/11.04.2013 a Judecătoriei T. fiind legală și temeinică.
Instanța de fond a reținut corect situația de fapt, în sensul că la data de 09.02.2013, aflându-se în locuința părții vătămate H. I., inculpatul a sustras prin violență, prin aplicare de lovituri, mai multe bunuri din locuința acestuia, provocând un prejudiciu de 350 lei. În urma loviturilor aplicate, partea vătămată, în vârstă de 77 ani, a suferit leziuni ce au necesitat 70-80 zile îngrijiri medicale.
Inculpatul s-a prevalat de dispozițiile art.3201 Cod procedură penală, astfel că pedeapsa de 4 ani și 8 luni închisoare, ce i-a fost aplicată de instanța de fond, în condițiile art.3201 alin. 7 Cod procedură penală, reprezintă minimul prevăzut de lege cu reducerea pedepsei cu 1/3.
Apreciază că în mod corect instanța a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate pentru restul rămas neexecutat iar sporul de 2 luni închisoare, aplicat de instanța de fond, este just individualizat. Prima instanță a avut în vedere fapta comisă, modalitatea concretă de comitere a acesteia, dar și datele ce caracterizează persoana inculpatului.
Din actele dosarului rezultă că inculpatul a suferit condamnări, începând cu anul 1990 până în anul 2012 pentru infracțiuni de: furt, violare de domiciliu, tâlhărie, lovituri și alte violențe.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind neîntemeiată solicitarea privind reținerea în favoarea inculpatului a circumstanței prevăzute de art.74 lit.c Cod penal. Inculpatul s-a prevalat de dispozițiile art.3201 Cod procedură penală iar instanța de fond a dat efect acestei poziții procesuale sincere. În opinia reprezentantului Ministerului Public, reținerea de circumstanțe atenuante trebuie să fie se facă doar atunci când săvârșirea faptei ar reprezenta un accident izolat, în comportamentul general pozitiv al inculpatului.
Față de aceste considerente, apreciază că nu sunt temeiuri pentru reținerea circumstanțelor atenuante, astfel încât solicită să fie respins recursul declarat de inculpat, să fie menținută hotărârea pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică. Totodată, solicită să fie menținută măsura arestării preventive a inculpatului, urmând să fie dedusă din pedeapsa aplicată acestuia durata arestării preventive începând cu 10 februarie 201 3la zi.
Recurentul-inculpat T. G., personal, având ultimul cuvânt, potrivit disp.art.38513 alin.3 Cod procedură penală, solicită reducerea pedepsei aplicate de instanța de fond.
Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.
Ulterior deliberării
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.156/11.04.2013 a Judecătoriei T. a fost condamnat inculpatul T. G. închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzute de art 211 alin 1, alin 2 lit b, alin 2 indice 1 lit c și e Cod penal cu aplicarea art 37 lit a Cod penal și cu aplicarea art .320 ind.1 alin 7 Cod procedură penală.
Conform art 61 alin 1 Cod penal s-a dispus revocarea liberării condiționate a restului de pedeapsa rămas neexecutat de 549 zile din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr 297/12 06 2009 a Judecătoriei T., rest ce se va contopi cu pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, în total inculpatul urmând a executa pedeapsa de 4 ani și 10 luni( patru ani și 1o luni) închisoare.
Conform art.71 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit a teza II si lit b Cod penal.
Conform art.88 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 10 02 2013, la zi .
Conform art.350 alin 1 Cod procedură penală s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, măsură dispusă prin încheierea nr 4 /11 02 2013 a Judecătoriei T. MAPÎ 7/ 11 02 2013.
S-a luat act că partea vătămată H. I. nu s-a constituit parte civilă .
Conform art.118 lit e Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 50 lei reprezentând contravaloarea ceasului sustras și nerestituit părții vătămate.
A fost obligat inculpatul să plătească părții civile – S. M. „A. C.”T. suma de 1964,611 lei RON cu titlu de cheltuieli de spitalizare.
A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care sumele de 2 x 200 lei reprezentând onorarii apărători din oficiu în faza urmăririi penale ( avocat C. I.) respectiv a cercetării judecătorești ( avocat A. L.) vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției către SAJ T. .
S-a reținut printre altele că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria T. nr.444/P/2013 din 4 martie 2013 a fost trimis în judecată inculpatul T. G., în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 alin.1, alin.2 lit.b), alin.2 indice 1 lit.c9 și e) Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, constând din aceea că, în seara zilei de 09.02.2013, aflându-se în locuința părții vătămate H. I. din ., a sustras de la aceasta, prin folosirea de violențe, o căciulă din blană de oaie, două ceasuri și o sticlă cu vin, bunuri în valoare de 350 lei, cauzându-i părții vătămate și leziuni ce au necesitat pentru vindecare 70-80 zile de îngrijiri medicale.
Mijloacele de probă în baza cărora s-a reținut vinovăția inculpatului T. G. sunt: procesul verbal de consemnare a plângerii orale, proces verbal de cercetare la fața locului, planșă fotografică, declarația părții vătămate H. I., raport de constatare medico - legală nr.87/12.02.2013, proces verbal de verificare în registrul de internări, declarațiile inculpatului T. G., declarațiile martorilor H. N., I. M., Hristudor N., proces verbal de predare - primire.
Instanța de fond, având în vedere actele și lucrările dosarului, precum și recunoașterea faptei de către inculpat conform art.320/1 alin.7 Cod procedură penală. A reținut următoarea situație de fapt:
Partea vătămată H. I. este în vârstă de 77 de ani și locuiește singură în ., iar inculpatul T. G. este cioban la stâna numitului Hristudor N., stână amplasată pe raza .> La data de 09.02.2013, în jurul orelor 12,00 inculpatul T. G. a plecat de la stâna la are lucra spre satul Poiana cu scopul de a face rost de băuturi alcoolice.
După ce a consumat alcool la diferite persoane, în jurul orei 17,30, trecând pe lângă locuința părții vătămate H. I., pe care o cunoștea din vedere, a hotărât să oprească la aceasta.
Inculpatul T. G. a strigat la poarta părții vătămate, care ieșind în curte, a acceptat să îl primească în casă și împreună au consumat conținutul unei sticle cu vin.
Intre timp, inculpatul T. G. a văzut în camera unde se afla o căciulă din blană de oaie, de culoare neagră, care îi plăcea, fapt pentru care a probat-o și a cerut-o părții vătămate. Aceasta a refuzat să-i dea bunul inculpatului, spunându-i că este căciula cu care merge la biserică, luându-i-o de pe cap și punând-o sub pernă.
La insistențele inculpatului, partea vătămată H. I. a mai adus o sticlă cu vin, din are au consumat împreună, însă la un moment dat inculpatului i s-a făcut foame. A cerut părții vătămate de mâncare, însă aceasta l-a refuzat, spunându-i că nu are. Văzând pe masă un borcan cu tocană, inculpatul a încercat să se autoservească, fapt are a trezit nemulțumirea părții vătămate H. I., care, luând o țepușă metalică ce o avea în cameră l-a lovit în zona obrazului stâng.
Inculpatul T. G. a apucat coada de lemn a țepușei cu scopul de a o dezarma pe partea vătămată, după care, cu aceeași parte a aplicat acesteia din urmă o lovitură în zona cotului brațului stâng.
Din cauza durerii provocate, partea vătămată a început să plângă, așezându-se pe pat, în timp ce inculpatul T. G. a luat căciula din blană, două ceasuri aflate pe o poliță, precum și sticla în care se afla restul de vin, plecând spre stâna la care lucra.
Nu a reușit acest lucru decât a doua zi dimineața, pentru că din cauza stării avansate de ebrietate, în noaptea de 9/10.02.2013, inculpatul T. G. a dormit pe marginea drumului .
A doua zi, în urma sesizării făcute de una din fiicele părții vătămate, precum și a cercetărilor efectuate, lucrătorii de poliție au găsit la stâna unde muncea inculpatul, căciula din blană și unul din ceasuri, bunuri restituite părții vătămate.
In ceea ce privește cel de-al doilea ceas, din declarațiile inculpatului T. G., rezultă că acesta a fost pierdut în noaptea de 09/10.02.2013.
In urma examinării medico - legale (raport de constatare medico – legală nr.87/12.02.2013 eliberat de Serviciul Clinic de Medicină Legală G.) s-a constatat că partea vătămată H. I. a suferit leziuni care au putut fi produse prin lovire cu corp contondent sau lovire de plan dur, leziuni care au necesitat pentru vindecare 70-80 zile de îngrijiri medicale, și care au impus internarea părții vătămate în S. M. „A. C. „ T. ( perioada 10.02. - 18.02.2013).
In faza urmăririi penale inculpatul T. G. a recunoscut săvârșirea faptei.
In faza cercetării judecătorești inculpatul a solicitat să i se aplice art.320/1 alin.7 Cod procedură penală.
Vinovăția acestuia este pe deplin dovedită cu: procesul verbal de consemnare a plângerii orale, proces verbal de cercetare la fața locului, planșă fotografică, declarația părții vătămate H. I., raport de constatare medico - legală nr.87/12.02.2013, proces verbal de verificare în registrul de internări, declarațiile inculpatului T. G., declarațiile martorilor H. N., I. M., Hristudor N., proces verbal de predare - primire.
In drept, prima instanță a constatat că fapta inculpatului T. G., care în seara zilei de 09.02.2013, aflându-se în locuința părții vătămate H. I., din ., a sustras de la aceasta, prin folosirea de violențe, o căciulă din blană de oaie, două ceasuri și o sticlă cu vin, bunuri în valoare de 350 lei, cauzându-i totodată leziuni ce au necesitat pentru vindecare 70-80 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin.1, alin.2 lit.b, alin.2/1 lit.c și e Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal.
Împotriva sentinței penale menționate a declarat recurs inculpatul T. G., iar la termenul de judecată din data de 20.05.2013, apărătorul acestuia a cerut reținerea art.74 lit.c Cod penal, coborârea pedepsei sub minimul special și înlăturarea sporului de pedeapsă.
Recursul este nefondat.
În mod corect prima instanță a stabilit situația de fapt și vinovăția inculpatului T. G. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin.1,2 lit.b, alin.21 lit.c, e Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal.
S-a avut în vedere materialul probator administrat în cauză: proces-verbal de cercetare la fața locului din 10.02.2012 și planșa foto aferentă; declarațiile părții vătămate H. I.; raport de constatare medico-legală nr.87/A1-1/12.02.2013 întocmit de Serviciul Clinic de Medicină Legală G. în care sunt prezentate leziunile suferite de partea vătămată; adresa de constituire de parte civilă cu nr.490/18.02.2012 emisă de S. M. „A. C.” T. și decont de cheltuieli aferent; declarațiile inculpatului T. G. prin care prezintă derularea faptelor cu solicitarea aferentă din fața primei instanțe de a i se aplica dispozițiile art.3201 Cod procedură penală; declarațiile martorilor H. N. și I. M. care prezintă anumite aspecte legate de comiterea faptelor.
Pedepsele și modalitatea de executare a pedepsei rezultante au fost individualizate corespunzător în raport cu criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal, cu dispozițiile art.61 alin.1 Cod penal, fiind avută în vedere și cauza legală de reducere a pedepsei stabilită de art.3201 ailn.7 Cod procedură penală.
Nu se impune reținerea vreunei circumstanțe atenuante dintre cele prevăzute de art.74 Cod penal și nici reducerea pedepselor întrucât nu s-ar mai atinge scopul educativ-preventiv al sancțiunilor.
Fapta din prezenta cauză are o gravitate ridicată, fiind comisă asupra unei persoane cu o vârstă înaintată, iar pentru leziunea suferită a necesitat un număr mare de îngrijiri medicale (70-80 zile).
Inculpatul are numeroase condamnări pentru diferite infracțiunii, ceea ce denotă o perseverență a acestuia în încălcarea valorilor sociale protejate de lege, în prezent aflându-se în stare de recidivă postcondamnatorie, conform art.37 lit.a Cod penal.
Latura civilă a fost soluționată corespunzător, fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv fapta ilicită, vinovăție,prejudiciu, legătură de cauzalitate, conform art.1349, 1357 din Legea nr.287/2009 (Noul Cod Civil), față de partea civilă S. M. „A. C.” T..
Față de cele arătate și de art.38514, art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat acest recurs.
Văzând și dispozițiile protocolului Uniunii Naționale a Barourilor din România - Ministerul Justiției și ale art.38517 al. 4, art.192 alin.2 Cod procedură penală
Pentru aceste motive
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T. G. (CNP:_, fiul lui natural și I., născut la 14.10.1964 în ., cu domiciliul în comuna Nicorești, . G., în prezent deținut în Penitenciarul G.) împotriva sentinței penale nr.156/11.04.2013 a Judecătoriei T., pronunțată în dosarul nr._ .
Menține măsura arestării preventive a inculpatului T. G. și deduce din durata pedepsei reținerea și arestarea preventivă de la 10.02.2013 la zi.
Onorariul apărătorului din oficiu (avocat S. C.), în sumă de 200 lei, va fi virată către Baroul G. din fondurile Ministerului Justiției.
Obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 mai 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
aur marian mircea florin meleacă mARCIAN M. I.
Grefier,
M. I.
Red. A. M. M./22.05.2013
Tehnored. M. I./ 2 ex./06.06.2013
Fond: V. C.
| ← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 1434/2013. Curtea de... | Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 68/2013.... → |
|---|
